Sergiu Demetrian


    Sunt articole care exemplifica ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa luceafarulromanesc 


Agafitei Florinel: „Ultimul mare indianist român – Sergiu Demetrian“

(Fragment din cartea aflata în curs de pregatire: Pionieri, clasici si urmasi ai indianismului în spatiul românesc”)
Prin intermediul surorii sale, care traieste la pensie, ca inginer chimist, în Bucuresti, pe nume Demetrian Simona Eugenia, am obtinut informatii importante, inedite în România, despre indianistul Sergiu Demetrian; astfel, am aflat ca, nascut fiind în Bucuresti, la 29 aprilie 1923, a urmat cursurile liceului Matei Basarab, apoi pe cele ale Sfântului Andrei. Absolvirea cursurilor liceale si sustinerea Bacalaureatului i-au deschis calea spre studiile universitare, Sergiu Demetrian alegând sa urmeze nu numai   medicina , dar si   Facultatea de Litere  , apoi   Filosofia  si   Dreptul .

A functionat, ca asistent, în cadrul Facultatii de Medicina «Carol Davila», în preajma profesorului Repciuc. Casatorit, într-o vreme, cu Stefania Mihailescu, se desparte de aceasta, iar viata îi deschide oportunitatea plecarii din România, în Occident, la Paris, cu un grup de yoghini, în anul 1969. Acolo, reuseste sa acceada ca   profesor la Sorbona si sa-si faca recunoscute preocuparile de indianistica .

A lucrat ca profesor de anatomie la Facultatea de Medicina Necker din Paris, apoi în India, unde traieste si astazi, unde studiaza si face traduceri masive – din surse directe – ale marilor poeme Ramayana si Mahabharata.

Într-un numar important de ani, a traversat India, în special sudul ei, cercetând manuscrise si contactând povestitorii traditionali ai acestor doua epopei fundamentale pentru cultura continentului spiritual indian si a lumii.

“Expert în diferite versiuni ale textului original”, cum îl prezintă Editura “Albin Michel”, doctorul Sergiu Demetrian acomodeaza aceste doua capodopere exigentelor spiritualitiii moderne, formulate cu instrumentele de gândire ale unui intelectual european dedicat ascezei filosofice indiene. În perioada musonului se refugiaza câteva luni la Paris, dupa care revine în India si lucreaza asiduu asupra marilor epopei indiene.

În tara i se propune, de catre Editura Humanitas, tiparirea marilor creatii indiene în limba româna. Din cele spuse de sora indianistului, apropierea lui Sergiu Demetrian fata de fenomenul indian, pare sa fi tinut si de legaturile de familie, care  au radacini cu familia lui Mircea Eliade; de pilda, bunica lui Demetrian este sora cu Jean Bart (Eugeniu Botez).  
Medicul-scriitor Sergiu Demetrian e considerat, de catre noi, împreuna cu medicul scriitor Sergiu Al-George si cu Arion Rosu unul din cei trei medici care compun triada valoroasa a indianismului românesc, de dupa al doilea razboi mondial.

În scris, Sergiu Demetrian a debutat cu studii privitoare la sursele indiene de inspiratie ale lui M. Eminescu si G. Cosbuc. În 1966 a publicat studii si note la «Antologia sanscrita» realizata de poetul George Cosbuc, iar în 1967, acelasi lucru la Ramayana lui Valmiki, repovestita în varianta prozei de C. Rajagopalachari.

La data la care scriem aceste rânduri, Sergiu Demetrian traieste si lucreaza asupra textelor hinduse de referinta, într-un cunoscut ashram din statul Tamil Nadu – Shri Ramana Ashramam, în localitatea Tiruvannamalai.
_______________

Sergiu Demetrian si filosofia indiana în poezia lui Eminescu

Asa cum apreciaza Sergiu Demetrian – la începutul studiului sau privind influenta culturii indiene în modelarea spirituala a lui Eminescu – prin raportare la anumite poezii ale acestuia, destui vor fi fost aceia care s-au ocupat de-a lungul timpului de raportul româno-indian prin persoana si creatiile geniului literaturii române.

Fiecare dintre cei care s-au ocupat de Eminescu si India au adus în fata lectorului comentarii privind, adeseori, cam aceleasi teme si creatii eminesciene, vizând, ba cosmogonia cu sorginte limpede vedica, ba filosofia cu radacini budhiste ori cea de provenienta upanishadica.

Sergiu Demetrian sparge clasicele tipare si supune atentiei texte mai putin vehiculate de criticii lui Eminescu, asa cum este poezia „Dumnezeu si om”, acolo unde detecteaza descrierea Indiei, realizata în versuri; e vorba evident, de o descriere geografica, dar unde se întâlneste si exprimarea dorintei de a afla arhaica întelepciune a omenirii ascunsa în „padurile antice ale Indiei cea mare” si unde regii închina „întelepciunii viata lor trecatoare”.

O alta creatie eminesciana, rareori pusa în evidenta de alti critici, este „În cautarea Seherezadei”, acolo unde Sergiu Demetrian observa, ca Eminescu o cauta pe Seherezada în India. Cei care cunosc „O mie si una de nopti” si doar atât, ar putea fi imediat intrigati de demersul poetului, nu si Demetrian, care arata ca cele „O mie si una de nopti” „Sunt o preluare a uneia dintre multele colectii de povesti, nuvele si romane indiene, colectie numita Oceanul râurilor povestitoare”, (vezi, S.E.Demetrian, Literatura clasica indiana în poezia lui Eminescu, extras din culegerea „Limba si literatura”, vol IX, Bucuresti, 1965 – Societatea de stiinte istorice si filologice din RSR).

O alta creatie, la fel de rar citata atunci când se discuta despre prezenta temelor, motivelor indiene al Eminescu, este „Din Berlin la Potsdam”, acolo unde poetul reliefeaza esenta lui Brahman, principiul universal al lumii.

Importanta este contributia lui Demetrian privind amintirea tuturor antecesorilor sai preocupati de Eminescu si India, punând în evidenta numele lui I.A. Pogoneanu Radulescu si Radu Dragnea, acesta din urma cu eseul „Spiritualitatea lui Eminescu” publicat în revista „Gândirea”, numarul 9, din noiembrie 1939.

Nu sunt uitati Cezar Papacostea, George Calinescu si un nume mai putin stiut, Iulian Jura, care scotea o lucrare editata la Paris, la J. Gamber, intitulata „Mitul în poezia lui Eminescu”, în anul 1933.

Pasiunea pentru MAHABHARATA si RAMAYANA

«În prestigioasa Editura “Albin Michel” din Paris, au aparut, de curând, cele doua mari epopei indiene, MAHABHARATA si RAMAYANA, aceasta din urma beneficiind de o prefata scrisa de Olivier Lacombe, membru al Institutului, totalizând împreuna peste 1.000 de pagini. Ele sunt repovestite de prestigiosul indianist român, traitor în India si Franta, Sergiu Demetrian, medic-scriitor».

Am citat din Mihail Mihailide, Literatura artistica a medicilor, Vol. I-II, Editura Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 2009, acolo unde este surprins succesul relativ recent înregistrat de Sergiu Demetrian cu una din mai vechile sale preocupari legate de marile epopei MAHABHARATA si RAMAYANA.

Înca înainte de a pleca din tara, medicul-scriitor, Sergiu Demetrian publica deja studii despre poeziile lui Eminescu si Cosbuc, sustinute de aprecieri din perspectiva modalitatii de cugetare specific indiene, dar si RAMAYANA, dupa un text adaptat prozei si repovestit de Rajagopalachari. Varianta indiana a lui Rajagopalachari aparea initial în India, la Editura Bharatiya Vidya Bhavan, în 1965.

Ulterior, versiunea lui Rajagopalachari s-a bucurat de un succes international, încât i-a fost solicitata o alta ca sa fie tiparita si în România. Iata ce spunea însusi Rajagopalachari, într-un cuvânt al sau, datat 3 iulie 1966, la Madras: « A fost o mare cinste pentru mine când, din România mi s-a cerut încredintarea spre a se da tiparului versiunea româneasca a RAMAYANEI mele. Cine o va citi, împreuna cu MAHABHARATA, cartea ei sora, va cunoaste ceea ce ar fi putut afla locuind un an în India. Într-adevar, pentru noi indienii, RAMAYANA este ceea ce a fost Odiseea pentru grecii vechi ; pâna si azi ea este considerata o carte sfânta. Mai mult înca, RAMAYANA, reflecta psihologia poporului indian, acceasi ca în vechime. Amintesc aceste lucruri întrucât sunt specifice poporului indian si necesare celor care, venind din afara, doresc sa înteleaga acest popor a carui cultura prezinta în raport cu cele de tip european un ciudat amestec de modernism si o straveche si nemuritoare mitologie », (vezi, Valmiki, RAMAYANA – repovestita de Chakravarti Rajagopalachari, Traducere, prefata, note si glosar de Sergiu Demetrian, traducerea versurilor G.Cosbuc si C.D.Zeletin, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968, prefata autorului).

De la prima varianta si pâna acum, unica realizata profesionist, la noi în tara, a RAMAYANEI, s-a preocupat Sergiu Emil Demetrian cu putin timp înainte de a pleca din tara. Notele si comentariile sale, postate într-un «Cuvânt înainte» orienteaza cititorul în tematica epopeii indiene, oferindu-i repere sigure, legate atât de istoricul acestei scrieri cât si continutul ei.

Secolul aparitiei sale scrise este considerat cel de-al VI-lea î.Hr., pe când caligrafierea se realiza pe frunze de palmier în sanskrita clasica.

Plecarea lui Sergiu Demetrian din România si stabilirea vremelnica la Paris, i-au permis intrarea în contact cu marea literatura de specialitate privind spiritualitatea indiana.

A continuat si în capitala Frantei – dincolo de preocuparile profesionale privind medicina – activitatea legata de India si valorile sale. Se va specializa în cele doua mari epopei, încât însisi francezii vor recunoaste în el o mare personalitate a culturii universale, de referinta în privinta cunoasterii MAHABHARATAEI si RAMAYANEI.

Editura franceza, Albin Michel, apreciata unanim pentru calitatea celor publicate privind spiritualitatea indiana ori numele importante editate sub egida sa, la nivel planetar, afirma despre Sergiu Demetrian, punctând valoarea preocuparilor sale legate de epopeile amintite, ca: «este expert în diferite versiuni ale textelor originale».

Munca sa uriasa privind traducerea textelor indiene direct din sanskrita era anticipata de S.Demetrian, înca din momentul aparitiei versiunii RAMAYANEI în limba româna, când spunea : «Redarea integrala în limba româna a RAMAYANEI, direct din limba sanskrita, ramâne o actiune de viitor; este o întreprindere uriasa care asteapta sa i se dedice munca unei vieti».

Credincios acestui scop, Sergiu Demetrian va parasi Parisul si se va stabili în India, într-un ashram din sudul tarii, acolo unde având linistea mult cautata se va ocupa îndelung de pasiunea vietii sale, concentrata în munca asupra epopeilor indiene, travaliu desfasurat cu mare energie si azi, la onorabila vârsta de 86 de ani.

Prof. dr. FL. AGAFITEI
_______________

Bibliografie consultata

1. Mihail Mihailide, Literatura artistica a medicilor, Vol. I-II, Editura Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 2009

2. Valmiki, RAMAYANA – repovestita de C. Rajagopalachari, traducere, prefata, note si glosar de Sergiu Demetrian, traducerea versurilor G.Cosbuc si C.D.Zeletin, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968

3. S.E. Demetrian. Literatura indiana în poezia lui Cosbuc, « Limba si literatura, XII, 1966.

4. S.E.Demetrian, Literatura clasica indiana în poezia lui Eminescu, extras din culegerea „Limba si literatura”, vol IX, Bucuresti, 1965 – Societatea de stiinte istorice si filologice din RSR

Lasa un comentariu »

  1. Sergiu Demetrian este unchiul meu si de aceea solicit acceptul de a copia articolul pe blogul meu. Normal o sa postez un link spre aceasta sursa. Multumesc anticipat pentru intelegere.

    Comentariu prin Dan POPESCU COLIBASI | decembrie 8, 2011 | Raspunde



Sergiu Demetrian este pomenit si in   bazar indian 

accesind acest  link ajungeti in pagina home a blog-ului

 


    E-mail            © 2009~2085 OSCII-Lab       Home    Popescu-Colibasi  
free counters