|
Am mai spus si repet sunt articole care justifica anumite lucruri care le sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursele acestor articole sunt aici si aici
Intrebare de logica cine sifoneaza imaginea "BOR" subsemnatul care arata niste nereguli sau IPS Teodosie care le face ??
Istoria manastirii de la Dorna Arini, judetul
Suceava, īncepe īn anul 1999, cānd actualul arhiepiscop de Constanta,
ĪPS Teodosie, a primit de la parintii sai drept mostenire aproape un
hectar de teren. Cum calugarii si īnaltii ierarhi nu au voie sa detina
averi personale, īntrucāt au depus asa-numitul juramānt de saracie,
Teodosie a donat terenul bisericii si a decis sa construiasca pe el o
manastire, care avea sa primeasca hramul „Acoperamāntul Maicii
Domnului".
Deutsche Welle: „Īn Romānia, un preot rau distruge
cāt pot zidi 40 de preoti buni!"
Lucrarile au demarat īn anul 2000 si s-au limitat, initial, la
toate cele trebuincioase unei manastiri: biserica, staretia, chiliile
pentru maici si clopotnita. Toate acestea au fost ridicate cu ajutorul
donatiilor pe care Teodosie le-a strāns atāt de la localnici, dar mai cu
seama din arhiepiscopia pe care o conducea, cea de la Constanta.
Banii strānsi nu erau deloc putini, drept pentru care, īncepānd cu
anul 2003, afacerile manastirii s-au extins. A mai fost construit un
hotel cu cinci etaje, un pavilion administrativ aferent hotelului,
spatii de productie etc. Totodata, manastirea a cumparat numeroase alte
terenuri īn īmprejurimi, īnsumānd aproape 20 de hectare.
Partea
leului
Īn urma cu doua luni, la 7 iunie 2010, un notar din
Vatra Dornei autentifica un asa-numit „contract de schimb". Nu e foarte
clar īn ce consta schimbul, īntrucāt actul seamana mai degraba cu unul
de īmpartire a unei proprietati.
Una dintre partile semnatare
era Manastirea „Acoperamāntul Maicii Domnului", reprezentata de stareta
sa, maica Veniamina, cu numele civil Mareta Badea. Cealalta parte
semnatara era nimeni altul decāt ctitorul manastirii, Teodosie Petrescu,
„cunoscut si sub pseudonimele ĪPS Teodosie Tomitanul si PS Episcop
Teodosie Snagoveanul" - dupa cum se precizeaza īn contract.
Potrivit
documentului, Teodosie da „īn deplina proprietate" manastirii strictul
necesar pentru functionare: biserica, chiliile, staretia, clopotnita si
terenurile de sub ele, īnsumānd vreo 2.500 de metri patrati. De
asemenea, manastirea mai primea o jumatate de hectar de fāneata.
Manastirea
s-a dovedit īnsa mult mai generoasa. Teodosie a primit, tot īn „deplina
proprietate", hotelul si pavilionul administrativ aferent, terenurile
de sub ele, spatiile de productie, o vila cu etaj, o casa si noua
terenuri, fāneata si teren arabil, īnsumānd 19 hectare. Practic, tot ce a
achizitionat manastirea īn ultimii ani revine īn proprietatea
ctitorului sau.
Banii au ramas īn familie
ĪPS Teodosie si-a cam īncalcat juramāntul de
saracie depus īn momentul īn care a devenit calugar
Si un amanunt interesant: pe lānga suprafata
mostenita de la parinti, multe dintre terenurile achizitionate īntre
timp de manastire provin de la rude de-ale ĪPS Teodosie. „Stiu ca
manastirea e ridicata pe terenul mostenit de Preasfintit de la parinti,
dar nu va pot spune ce alte terenuri mai are īn proprietate", a spus o
localnica din Dorna Arini. Chiar daca stau acolo de multi ani, oamenii
spun ca nu i-a interesat vreodata ce se īntāmpla dincolo de zidurile
manastirii.
Actul de schimb tradeaza īnsa provenienta
terenurilor. Astfel, doua suprafete īnsumānd aproape patru hectare de
fāneata si teren arabil provin de la unchiul lui Teodosie, Victor
Petrescu, iar alte doua terenuri de fāneata, īnsumānd peste un hectar,
provin de la mostenitorii aceluiasi Victor Petrescu.
Un alt
teren, de 2,5 hectare, a fost cumparat de la numitii Pavel si Elena
Odochian, īmpreuna cu Maria Chiruta. Aceasta din urma a spus ca toti
sunt rude mai īndepartate ale ĪPS Teodosie si ca alaturi de fratii ei a
vāndut terenul Manastirii „Acoperamāntul Maicii Domnului".
„Terenul
l-am vāndut manastirii īmpreuna cu doi frati de-ai mei, acum zece ani
cred, prin maica stareta de atunci. Nu mai stiu cine este acum ca s-au
tot schimbat. Nu mai stiu la ce pret, dar oricum destul de ieftin. Stiu
ca sunt persoane care au si donat terenuri", a spus Maria Chiruta.
Schimb
„echitabil"Contractul de schimb nu contine nicio referire
privind valoarea bunurilor care au facut obiectul tranzactiei.
Explicatia se afla tot īn document, unde se precizeaza: „Ambele parti
suntem de acord cu acest schimb reciproc al imobilelor descrise mai sus,
oricare ar fi valoarea lor si fara ca vreuna dintre parti sa mai dea
ceva celeilalte, reprezentānd o eventuala diferenta de
pret".
La putin timp dupa semnarea actului, maica
stareta Veniamina a plecat, fara ca cineva de la manastire, din sat sau
de la Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor sa ne poata spune unde se afla
acum.
Bunurile ajung la o viitoare fundatie
Spre
finalul contractului de schimb este descrisa vag si soarta viitoare a
bunurilor cedate lui ĪPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor
constitui activul patrimonial al viitoarei fundatii „Sfintii Procopie si
Elisabeta", pentru care s-a facut rezervare de nume la Ministerul
Justitiei. Fundatia urmeaza sa aiba ca scop „sprijinirea amenajarii si
dezvoltarii Asezamāntului Monahal Manastirea «Acoperamāntul Maicii
Domnului»" - adica exact a manastirii care tocmai a renuntat la acest
patrimoniu. Nu se precizeaza nimic īn ce consta acest sprijin, dar se
arata ca, daca acesta nu se va materializa, contractul de schimb poate
fi revocat „total sau partial" - dar „tinānd cont de statutul de ctitor
al dobānditorului".
Ierarhii nu vor sa comenteze
Manastirea
„Acoperamāntul Maicii Domnului" de la Dorna Arini functioneaza sub
autoritatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, care, potrivit actului
de schimb, si-ar fi dat acordul pentru efectuarea tranzactiei. Rugat sa
comenteze trocul dintre manastire si ctitorul sau, si daca,
īntr-adevar, acesta a fost facut cu acordul sau, arhiepiscopul Sucevei
si Radautilor, ĪPS Pimen, a precizat ca aceste lucruri privesc doar
Biserica: „Acestea sunt niste probleme strict bisericesti. Nu comentez
īn niciun fel aceste aspecte", a spus arhiepiscopul Sucevei si
Radautilor. Si ĪPS Teodosie este zgārcit īn declaratii. „Nu este treaba
dumneavoastra", s-a limitat sa ne raspunda arhiepiscopul de la
Constanta.
Si-a urcat parintii printre sfintiFundatia
care se presupune ca va avea drept patrimoniu averea pe care a primit-o
ĪPS Teodosie se va numi „Sfintii Procopie si Elisabeta". Īn calendarul
ortodox, nu exista nicio sarbatoare care sa poarte exact acest nume.
Exista cinci zile īn care se praznuiesc diversi sfinti Procopie
(Decapolitul, cel din Cezareea, cel din Smirna etc.) si trei zile īn
care sunt sarbatorite sfinte care poarta numele de Elisabeta. Explicatia
denumirii pe care ĪPS Teodosie a ales-o pentru fundatie o gasim īn
datele sale de stare civila: parintii sai se numesc Procopie si
Elisabeta.
A garantat cu veniturile Arhiepiscopiei
Tomisului
Acumularea averii din complexul monahal de la
Dorna Arini nu s-a facut doar din donatiile enoriasilor si ale
companiilor din Suceava si Constanta.
O alta sursa de finantare a
fost un credit de 500.000 de euro, contractat la 27 martie 2006 de la
Bancpost SA. Potrivit Arhivei Electronice de Garantii Reale Imobiliare,
creditul nu a fost angajat de catre manastire ca atare, proprietara la
acea vreme a īntregii averi, ci de catre Arhiepiscopia Tomisului. Īmprumutul
a fost garantat prin gajarea a doua conturi curente deschise la
Bancpost de Arhiepiscopia din Constanta si prin ipotecarea hotelului īn
favoarea bancii.
Transferul hotelului īn proprietatea lui ĪPS
Teodosie s-a facut fara aprobarea bancii, fiind facuta doar precizarea
ca „īnscrierea īn cartea funciara a noului proprietar se va face dupa
obtinerea acordului de īnstrainare de la creditor".Perla
potcapului: hotelul
Manastirea
ridicata īn Dorna Arini intimideaza prin maretia sa īnca de la intrare.
La numai cāteva zeci de metri peste drum de lacas curge rāul Bistrita. O
clopotnita de dimensiuni ametitoare strajuieste doua porti mari, din
lemn sculptat. Īn spatele lor se deschide o curte larga, pavata cu
piatra. Īn capatul aleii, dupa ce urci zeci de trepte, ajungi la
bisericuta manastirii, realizata, la rāndul sau, din lemn sculptat. Din
averea primita din partea manastirii de catre Teodosie, perla
potcapului o reprezinta hotelul.
Cladirea are cinci etaje si o
mansarda, iar fatada este exclusiv din lemn sculptat, care fura imediat
ochiul turistului. Hotelul a fost finalizat īn 2005, are 40 de camere cu
baie comuna la fiecare doua īncaperi, si este clasificat la doua stele.
„Deocamdata avem doar camere cu baie comuna, dar vor fi si cu baie
separata, pentru ca se construieste o noua pensiune īn apropiere", a
declarat Gheorghe Iacob, administratorul hotelului.
De turisti
se ocupa maica Pelaghia, o femeie maruntica, cu privirea mai tot timpul
plecata si pasul marunt. Le spune turistilor interesati sa se cazeze o
noapte la manastire, ca trebuie sa achite 50 de lei de persoana si ca īn
aceiasi bani beneficiaza si de mic dejun.
Maica Pelaghia
conduce apoi turistii spre camera. De-o parte si de alta sunt usile de
la dormitoare, iar īn fata, baia. Camera are un aer modern, dat de
aplicatiile din ĪPSos de pe perete si plafon. Pe cele doua paturi,
lenjeria alba pare ca a fost aranjata de un soldat disciplinat. Fiecare
camera are cāte o icoana pe perete, televizor color si vedere spre una
dintre laturile bisericii. Īn baie, gresie si faianta, iar cabina de dus
are integrat, pe lānga o multime de comenzi menite sa creasca
confortul, si un sistem audio.
Īntelegere
dubioasa īntre mitropolitii Olteniei si Ardealului. Nu merg la
facultate, dar īncaseaza sume consistente
Dosar
penal, dosar de Securitate
ĪPS Teodosie este urmarit penal
sub acuzatia de luare de mita si complicitate la fals intelectual, dupa
ce, īn mai 2009, un reporter sub acoperire i-ar fi oferit, printr-un
consilier, mita pentru a-l īnscrie la Facultatea de Teologie din
Constanta la sase luni dupa īnceperea cursurilor. Dosarul a fost trimis
la DNA, īntrucāt Teodosie ar fi comis fapta īn calitate de decan al
Facultatii de Teologie, si nu īn cea de arhiepiscop al Tomisului.
Īn
august 2006, Teodosie a recunoscut ca a semnat un angajament cu
Securitatea, dar sustine ca a facut-o „din motive patriotice" si ca a
consimtit sa colaboreze doar pentru „motive majore ale statului".
Īmpartirea
averii
ĪPS Teodosie a dat manastirii:
-Teren
de 870 mp, pe care se afla biserica. -Teren de 395 mp, pe care se
afla staretia. -Teren de 1.296 mp, pe care se afla chiliile maicilor. -Teren
de 5.045 mp de fāneata, pe care se afla si clopotnita.
Manastirea
i-a dat lui ĪPS Teodosie:
-Hotel si terenul aferent de 375
mp. -Sediu administrativ si spatii de productie, 420 mp, si adapost
de animale de 636 mp. -Fāneata de 5.469 mp cu casa de 44 mp la sol. -Teren
de 47.499 mp, pe care se afla o casa P+1 de 100 mp la sol, fāntāna de 9
mp, grajd de 83 m. -Fāneata de 36.487 mp. -Teren arabil de 2.832
mp. -Fāneata de 6.197 mp. -Fāneata de 6.114 mp. -Fāneata de
25.005 mp. -Fāneata de 9.979 mp. -Fāneata 50.000 mp.
Patriarhia nu va porni nicio ancheta pentru felul
īn care a devenit Īnaltpreasfintitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului,
proprietarul mai multor bunuri ale unei manastiri din Suceava. „Conform
regulamentului Bisericii Ortodoxe, īn baza autonomiei eparhiale este de
competenta
> Deutsche
Welle: „Īn Romānia, un preot rau distruge cāt pot zidi 40 de preoti
buni!”
Īnaltpreasfintului Parinte Arhiepiscop Pimen al Sucevei si
Radautilor ca, īmpreuna cu Īnaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop
Teodosie, ctitorul manastirii din localitatea Dorna Arini, sa
clarifice problema organizatorica semnalata īn materialul de presa",
declara preotul Constantin Stoica, purtator de cuvānt al Patriarhiei.
Tactica tacerii
Arhiepiscopia Sucevei, institutia care ar trebui sa faca lumina īn
acest caz, a refuzat sa ofere un punct de vedere.„Si tacerea este un
raspuns", comenteaza atitudinea Arhiepiscopiei teologul Marius
Dugulescu, vicepresedinte al Comisiei pentru drepturile Omului si Culte
din Parlamentul Romāniei. „Biserica a ajuns īntr-o situatie jenanta prin
astfel de exemple. Este institutia cu cea mai mare credibilitate, dar
risca sa si-o piarda prin astfel de atitudini care vin din interior. Īmi
pare rau sa constat ca Biserica īntre timp si-a pierdut menirea, iar
societatea romāneasca are neaparata nevoie de repere morale", conchide
Dugulescu.
Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxa a
Universitatii „Babes-Bolyai" din Cluj, spune ca una dintre marile
greseli ale Bisericii īn cazul afacerii lui Teodosie este tocmai
evitarea raspunsurilor.„Īn astfel de situatii cu cāt biserica
reactioneaza mai putin transparent, cu atāt īsi pierde din
credibilitate. A te comporta ca si cum opinia publica nu trebuie sa se
amestece īn treburile Bisericii nu faci decāt sa alimentezi suspiciunile
si, mai cu seama, un anumit resentiment fata de cler, mai ales īn
aceasta vreme de criza".
Ce spune Presa Bisericii
Redactor-sef al publicatiei religioase „Lumea Credintei", Razvan
Codrescu, considera cazul Dorna Arini ca fiind un exemplu tipic de
afacere personala a unui prelat ascunsa cu dibacie īn spatele unei
fundatii ortodoxe. „Toata aceasta afacere reprezinta gestionarea sub
paravan bisericesc a unei averi personale, dobāndite prin mostenire sau
pe alte cai, mai mult sau mai putin „ortodoxe", care sfideaza conditia
calugareasca si dezonoreaza rangul arhieresc. Ierarhul arghirofil si-a
luat toate masurile de precautie pentru «a se scoate» īn fata
instantelor civile sau bisericesti, iar de judecata lui Dumnezeu nu pare
sa se sinchiseasca", apreciaza Codrescu. El crede ca decizia ĪPS
Teodosie de a trece īn proprietate personala activele unei manastiri
sifoneaza si mai mult imaginea BOR. „Nenorocirea Bisericii noastre este
ca prea multi dintre ierarhii ei au astazi mai degraba virtuti
manageriale decāt virtuti duhovnicesti. Dezvaluirile din ultimii ani cu
privire la faptele unor ierarhi au facut mai mult rau Bisericii decāt
toate eforturile īnsumate ale ateismului militant".
Fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, cel care a
sustinut īmproprietarirea bisericii din Moldova cu 190 de mii de
hectare de padure, nu a vrut sa comenteze afacerea parafata chiar īn
judetul īn care este presedinte al Consiliului Judetean Suceava. „Nu ma
mai bag īn dicutiile astea ale lor (ale ierarhilor - n.r.). Eu am avut
razboaie cu ei legate de proprietatile Bisericii si nu mai vreau sa
comentez situatia īn care se afla acum ĪPS Teodosie".
Istoria lacomiei
„Adevarul" dezvaluia saptamāna trecuta cum ĪPS Teodosie,
arhiepiscopul Tomisului, si-a īnsusit mai multe imobile care apartineau
Manastirii „Acoperamāntul Maicii Domnului" din localitatea suceveana
Dorna Arini. Bunurile cedate ierarhului, un hotel, doua case si 19
hectare de teren, fusesera achizitionate din donatii de la enoriasi.
Conform documentelor notariale, arhiepiscopul Tomisului urma sa treaca
bunurile dobāndite īntr-o viitoare fundatie care ar avea drept scop
tocmai sprijinirea manastirii ramase fara principalele proprietati.
Inapoi la insemnarea sursa 904 Dosar clasat
|
|