LEGE nr.51 din 7 iunie 1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Textul actului publicat în M.Of. nr. 116/9 iun. 1995

LEGE Nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 116 din 9 iunie 1995 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1
Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.

ART. 2
In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului si regulilor eticii profesionale.
Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.
Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului, in conditiile legii.
Orice persoana are dreptul sa-si aleaga in mod liber avocatul.
In exercitarea dreptului de aparare, avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie si pentru un proces echitabil.

ART. 3
Activitatea avocatului se realizeaza prin:
- consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat;
- apararea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina;
- redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor;
- orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

ART. 4
In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, avocatul este protejat de lege.

ART. 5
Profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale.
In cabinetul individual isi exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrindu-si caracterul personal si neputind fi cedate.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati economice comune, pastrindu-si individualitatea in relatiile cu clientii.
Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi asociati, care pot angaja avocati colaboratori. Societatea civila profesionala si avocatii sai nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
Conditiile asocierii si colaborarii sint convenite intre parti, potrivit legii civile. Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, indiferent care dintre membrii acesteia indeplineste serviciul profesional.
Cabinetele grupate, cabinetele asociate si societatile civile profesionale pot avea si patrimoniu comun.
Avocatul poate schimba, oricind, forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.

ART. 6
Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, precum si actele de constituire a societatilor civile profesionale se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.
Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatind indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei si a contractelor societatilor civile profesionale in termen de o luna de la inregistrarea cererii .
Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesata poate formula plingere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.

ART. 7
Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei membrilor sai.

ART. 8
Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

CAP. 2

Dobindirea calitatii de avocat Sectiunea I Conditiile de inscriere in avocatura

ART. 9
Poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege.

ART. 10
Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania, daca indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana, in conditiile stabilite fie prin conventia de reciprocitate incheiata intre Uniunea Avocatilor din Romania si organizatia avocatilor din tara respectiva, fie ocazional, impreuna cu un avocat roman, cu instiintarea decanului baroului din care face parte avocatul.
In cazul conventiei de reciprocitate, avocatul strain va fi inscris in baroul roman in raza caruia isi stabileste sediul profesional, cu respectarea drepturilor si obligatiilor care rezulta din prezenta lege si din statutul profesiei.
Avocatii straini sau birourile de avocatura straine pot inregistra in Romania societati civile profesionale de consultanta juridica pentru activitati cu caracter comercial numai in asociere cu avocati romani, in conditiile art. 5 din prezenta lege.
Avocatul strain nu poate pune concluzii orale si nici scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe de jurisdictie din Romania, cu exceptia instantelor de arbitraj comercial.

ART. 11
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savirsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarire judecatoreasca;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.

ART. 12
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

ART. 13
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
b) activitatea didactica universitara si de cercetare de specialitate juridica;
c) activitatea literara si publicistica;
d) functia de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.

ART. 14
Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei.
Poate fi primit in profesie cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor in drept;
b) licentiatul unei facultati de drept, daca in cel mult 6 luni de la promovarea examenului de licenta solicita inscrierea ca avocat stagiar;
c) cel care inainte de solicitarea inscrierii in profesia de avocat a fost judecator, procuror sau notar timp de cel putin 4 ani.

ART. 15
La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.
Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, precum si ale baroului fata de acesta sint reglementate prin statut.
Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii ori in cazuri de lipsa motivata din profesie. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
Dupa efectuarea stagiului, avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

ART. 16
Dobindeste calitate de avocat definitiv, in conditiile art. 14, cel care inainte de primirea in profesie a indeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani.
Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitate, timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.

ART. 17
Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pina la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot sau ruda ori afin pina la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar, la instantele Curtii de Conturi.

ART. 18
La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, intr-un cadru solemn, urmatorul juramint:
"Jur sa respect si sa apar Constitutia si celelalte legi ale tarii, drepturile si libertatile omului, sa exercit profesia de avocat in mod demn, independent si cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

ART. 19
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorii.
Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la tribunale, ca instante de fond, dupa 2 ani de la definitivare, la tribunale, ca instante de recurs, si la curtile de apel, dupa 3 ani de la definitivare, si la Curtea Suprema de Justitie, la Curtea de Conturi sau la Curtea Constitutionala, dupa 8 ani de la definitivare.

ART. 20
Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.
A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate si societatile civile profesionale, cu indicarea sediului si a avocatilor componenti.
Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sint comunicate instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si Uniunii Avocatilor din Romania.

ART. 21
Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
Decizia de primire in profesie va fi anulata de consiliul baroului, daca cel primit nu renunta in termen de doua luni la situatia care constituie caz de incompatibilitate.

ART. 22
Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat, de catre persoana care nu este inscrisa in tabloul avocatilor, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.
Sectiunea a II-a Incetarea si suspendarea calitatii de avocat

ART. 23
Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin dobindirea calitatii de pensionar;
d) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
e) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care-l face nedemn de a fi avocat, conform legii.

ART. 24
Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
c) in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenta acestora pina la lichidarea lor integrala.

CAP. 3

Drepturile si indatoririle avocatului Sectiunea I Drepturile avocatilor

ART. 25
Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobineste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
Atit avocatul cit si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica, in conditiile prevazute in statut.

ART. 26
Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.

ART. 27
Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plingere la Comisia permanenta, a carei solutie este definitiva.

ART. 28
Avocatul este indreptatit la asigurare sociala in conditiile prevazute de legea Casei de Asigurari a Avocatilor.
Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.

ART. 29
In scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul acestuia sint inviolabile . Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decit de procuror in temeiul unui mandat emis anticipat in acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe linga tribunalul judetean.
Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decit in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

ART. 30
Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stinjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.

ART. 31
Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat si societatea civila profesionala au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sint inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sint luati in evidenta.
Consiliul baroului stabileste localitatea in care avocatul va avea sediul profesional, in scopul asigurarii asistentei juridice la toate instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti.

ART. 32
Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.

ART. 33
In exercitarea profesiei, avocatii sint ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
Insulta, calomnia ori amenintarea savirsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Lovirea sau alte acte de violenta savirsite impotriva avocatului in conditiile alin. 2 se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate , iar pentru faptele prevazute la alin. 3, si din oficiu. Retragerea plingerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti avocati sau fata de partile din proces.
Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in scris, in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sint in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata.
Sectiunea a II-a Indatoririle avocatilor

ART. 34
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate , angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala , sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cite ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de judecata dispune in acest sens.

ART. 35
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

ART. 36
Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.

ART. 37
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocatilor din Romania si bugetului Casei de Asigurari a Avocatilor.

ART. 38
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.

ART. 39
Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decit daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
Calitatea de martor are intiietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.
Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala in acea cauza.
Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.

ART. 40
Dupa 6 luni de la adoptarea statutului, avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti, cu exceptia judecatoriilor.
Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocatilor din Romania sa reprezinte profesia intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.

ART. 41
Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobindirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

CAP. 4

Organizarea profesiei de avocat Sectiunea I Baroul

ART. 42
Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotariri numai prin vot deschis.
Deliberarile si votul constituie secret profesional.

ART. 43
Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri , in conditiile legii.

ART. 44
Organele de conducere ale baroului sint:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.

ART. 45
Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
Adunarea generala are urmatoarele competente:
a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani in profesie;
c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

ART. 46
Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afisare la sediul baroului si al tuturor instantelor judecatoresti din raza acestuia, precum si prin publicare intr-un ziar local, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului, consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz, procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.
Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului, nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in virsta membru prezent.

ART. 47
Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.
In cazul cind numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.
In toate cazurile, hotaririle se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti .

ART. 48
Consiliul baroului este format din 5 pina la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.
Consiliul baroului are urmatoarele competente:
a) adopta masuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului de catre toti membrii baroului;
b) aduce la indeplinire hotaririle Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania si ale adunarii generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, comunicindu-l celor in drept impreuna cu modificarile intervenite in cursul anului;
d) organizeaza controlul deontologic profesional;
e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de inscriere in profesie;
f) avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de examen;
g) decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate;
h) ia act de cererile de transfer sau de detasare in cadrul baroului;
i) verifica indeplinirea conditiilor prevazute in prezenta lege si in statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeaza si tine evidenta acestora;
j) ia act de conventiile de grupare sau de asociere a cabinetelor si de contractele de constituire a societatilor civile profesionale;
k) organizeaza cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;
l) organizeaza activitatea de asistenta juridica in cazurile prevazute de lege si statut;
m) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor;
n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plateste taxele si contributiile prevazute de lege si de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, daca i s-a dat avertisment pentru neplata acestora si nu s-a conformat;
o) solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;
p) supune aprobarii adunarii generale cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
r) accepta donatiile si legatele facute baroului;
s) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
t) intocmeste proiectul de buget si administreaza patrimoniul baroului;
u) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si de gestiune;
v) alege pe prodecanul baroului.

ART. 49
Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

ART. 50
Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainante;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotaririlor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sint prevazute cai de atac ;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sint de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului.
Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.
Daca decanul si prodecanul sint in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, partial sau in totalitate, atributiile decanului.

ART. 51
Avocatul nemultumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, potrivit legii si statutului.
Sectiunea a II-a Uniunea Avocatilor din Romania

ART. 52
Uniunea Avocatilor din Romania este formata din toti avocatii inscrisi in barouri si are sediul in municipiul Bucuresti.
Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Bugetul uniunii se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Nici un barou nu poate functiona in afara uniunii.

ART. 53
Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania sint:
a) Congresul avocatilor;
b) consiliul;
c) comisia permanenta;
d) presedintele.

ART. 54
Congresul avocatilor este constituit din cite un delegat pentru 30 de avocati din fiecare barou, decanii barourilor si ceilalti membri ai consiliului uniunii.
Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea consiliului uniunii.
La cererea majoritatii barourilor, consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul in sedinta extraordinara.

ART. 55
Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita , prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central . Consiliile barourilor sint obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecatoresti din raza acestora.
Barourile sint obligate sa-si aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres.
Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor prezenti.

ART. 56
Congresul avocatilor are urmatoarele competente:
a) analizeaza si aproba raportul anual al consiliului uniunii;
b) alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa cu privire la profesia de avocat;
d) stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
e) adopta hotariri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca pe membrii consiliului uniunii care nu au functia de decan;
g) alege si revoca pe membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou avind dreptul la cite un reprezentant.
Competenta si procedura de judecata se stabilesc prin statut;
h) aproba bugetul uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si stabileste cotele de contributii ale barourilor.
Hotaririle congresului sint definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.

ART. 57
Consiliul uniunii este format din decanii barourilor si cite un membru la 100 de avocati de la fiecare barou care depaseste acest numar.
Membrii consiliului uniunii sint alesi pe timp de 4 ani.
In caz de schimbare a decanului unui barou, noul decan inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sint completate la proximul Congres al avocatilor.

ART. 58
Consiliul uniunii se intruneste trimestrial si ori de cite ori este nevoie.
El are urmatoarele atributii:
a) aduce la indeplinire hotarire Congresului avocatilor;
b) dezbate, adopta si modifica statutul profesiei;
c) adopta regulamentele privind organizarea examenelor de admitere in profesie si definitivare;
d) alege si revoca pe presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii comisiei permanente. Presedintele si vicepresedintii sint alesi pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie.
e) stabileste tarifele minime de onorarii unice pe tara;
f) intocmeste proiectul de buget al uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si le supune spre aprobare congresului;
g) aproba primirea in profesia de avocat in toate cazurile prevazute de lege ;
h) solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
i) solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor consiliilor barourilor prin care s-au respins cererile de transfer si de detasare.

ART. 59
Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

ART. 60
Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii se includ in acest numar.
Comisia permanenta are urmatoarele competente:
a) asigura activitatea permanenta a uniunii;
b) elaboreaza proiectele statutului si ale regulamentelor examenelor de primire in profesie si de definitivare;
c) organizeaza examenele de intrare in profesie si de definitivare;
d) acorda scutire de examen juristilor care indeplinesc conditiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
e) organizeaza serviciul statistic general al avocatilor;
f) organizeaza, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative si editeaza publicatiile uniunii;
g) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si ii coordoneaza activitatea;
h) accepta donatiile si legatele facute uniunii;
i) angajeaza personalul si asigura executarea bugetului uniunii;
j) intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune aprobarii consiliului uniunii.

ART. 61
Comisia permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

ART. 62
Presedintele uniunii are urmatoarele atributii:
a) reprezinta uniunea in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si din strainatate;
b) incheie conventii si contracte in numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
c) convoaca si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei permanente;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii.
Vicepresedintii uniunii sint inlocuitori de drept ai presedintelui, in ordinea stabilita de consiliul uniunii.

CAP. 5

Asistenta judiciara

ART. 63
Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate vadita de a plati onorariul.
In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intirziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta gratuita.
Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor de judecata din judet, care asigura asistenta juridica si la organele de urmarire penala locale, conduse de cite un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si coordonate de un membru al consiliului.

ART. 64
In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.
In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

CAP. 6

Raspunderea disciplinara

ART. 65
Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savirsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sint de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
Avocatul care conduce asistenta juridica de pe linga fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat , in conditiile prevederilor primului alineat.
Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sint obligate sa inainteze consiliului baroului orice plingere facuta impotriva unui avocat si sa -l instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

ART. 66
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sint de competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sint de competenta comisiei permanente a uniunii.
Membrii comisiei permanente care sint anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
In toate cazurile, actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savirsirii abaterii.

ART. 67
In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savirsite de avocatii din acel barou.
In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, independenta de conducerea uniunii, care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor;
b) ca instanta de recurs, in complet de 5 membri.
Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, mai putin cel in cauza.
Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in statut si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

ART. 68
Sanctiunile disciplinare sint:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data raminerii definitive a hotaririi disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei pina la achitarea sumei;
d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

ART. 69
In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pina la judecarea definitiva a cauzei.
Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.

CAP. 7

Casa de Asigurari a Avocatilor

ART. 70
In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.

ART. 71
Sint membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat sa contribuie, in conditiile legii, la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.

ART. 72
Perioada de timp in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.
Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.

ART. 73
Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.

ART. 74
Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari , alesi de congres pe o perioada de 4 ani.
Consiliul alege din rindurile sale un presedinte si un vicepresedinte.

ART. 75
Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar.
Barourile si avocatii sint obligati sa puna la dispozitia comisiei de cenzori si a inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

CAP. 8

Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 76
Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) pina la alegerea noilor organe, conducerea si celelalte activitati privind exercitarea profesiei de avocat vor fi indeplinite de organele existente ;
b) in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele si documentele necesare inscrierii in baroul avocatilor si optiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
c) in acelasi termen barourile vor organiza adunari generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplina si a delegatilor la Congresul avocatilor;
d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei in cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
De la data adoptarii statutului, avocatii vor exercita profesia in una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
Actualele birouri de avocati, prevazute de Decretul-lege nr.90/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, isi pot continua activitatea, in aceleasi conditii, pe o perioada de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

ART. 77
Cheltuielile efectuate pentru investitii, dotari si alte utilitati, necesare cabinetelor de avocati si celorlalte forme de exercitare a profesiei, care se infiinteaza in temeiul art. 5 din prezenta lege, se scad din veniturile impozabile pe o durata de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

ART. 78
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice , care au fost autorizate in baza altor legi sa acorde consultanta juridica, isi inceteaza aceasta activitate.

ART. 79
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr.281/1954 privind organizarea si exercitarea avocaturii, publicat in Buletinul Oficial nr . 34 din 21 iulie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 6 martie 1958 , cu modificarile ulterioare, si Decretul nr.191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea platii onorariilor pentru asistenta juridica acordata persoanelor avind domiciliul sau sediul in strainatate, publicat in Buletinul Oficial nr. 55 din 29 iunie 1977, precum si Decretul-lege nr.90 din 28 februarie 1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 10 mai 1993 si de Camera Deputatilor in sedinta din 13 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei, si a fost reexaminata de Camera Deputatilor in sedinta din 30 mai 1995 si de Senat in sedinta din 1 iunie 1995, potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutia Romaniei, in urma Deciziei Curtii Constitutionale nr. 45 din 2 mai 1995.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI ADRIAN NASTASE prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ____________________


Sâmbătă, 19 iunie 2010, 15:30

Declinare de răspundere: Textele actelor normative publicate în această rubrică nu au caracter oficial.


click spre "negustori"