Sa discutam un pic mai pe-ndelete despre Romānia asistentiala. Cānd am spus ca Romānia nu se mai poate suporta asa cum e, lenesa si asistata, poate c-ar fi fost bine sa ofer si cifrele care definesc gravitatea situatiei.
Ce īnseamna, de fapt, “Romānia asistentiala”?
Īn aprilie anul trecut, fostul ministru al Muncii, Mihai Seitan, declara ca “circa 6 milioane de romāni, o treime din populatia totala si mai mult decāt numarul angajatilor, beneficiaza, īntr-un fel sau altul, de ajutor social de la stat”.
Tot Seitan preciza ca “avem peste 12 milioane de indemnizatii/om īntr-o luna, asta īnseamna, sigur, ca nu 12 milioane de oameni profita, sunt 5-6 milioane de oameni care profita de astfel de sprijin, unii profita de cāte doua, trei sau patru.” (sursa) Fostul ministru al Muncii a adaugat ca sunt persoane care, prin cumularea diverselor tipuri de ajutoare si indemnizatii, cāstiga peste 1.000 de euro lunar fara sa munceasca nimic.
Site-ul InfoNews scria, īn mai anul trecut: “potrivit ANPS (Agentia Nationala de Prestatii Sociale – n-m.), in ianuarie erau sapte beneficiari care primeau nu mai putin de opt prestatii pe luna, 34 primeau sapte prestatii, 320 de persoane cumulau sase ajutoare de la stat, iar peste 2.000 de asistati sociali primeau lunar cinci tipuri de prestatii.”
InfoNews adauga: “Prin cumularea a cinci indemnizatii de la stat, un beneficiar din Galati primea 5.148 de lei lunar, unul din Cluj – 4.664 de lei, iar altul din Gorj – 4.320 de lei. De altfel, cumularea mai multor prestatii duce la venituri lunare cuprinse īntre 1.500 si peste 5.000 de lei.”
De exemplu, īntre 2007-2009, dupa aprobarea unor noi ajutoare pentru persoanele cu handicap īn Romānia, numarul acestora a crescut brusc cu 200 de mii. De altfel, proportia pensiilor “pe caz de boala” variaza atāt de mult de la un judet la altul, īncāt este evident ca la mijloc e vorba de spaga. Potrivit unor estimari, probabil ca mai mult de o treime din pensiile de acest tip au fost acordate nejustificat.
Simplul fapt ca sistemul permite asemenea aberatii īnseamna ca el e gresit si profund corupt. Mai mult, acum putem īntelege perfect si de ce unii reactioneaza asa vehement cānd se pune problema reformarii acestui sistem.
Īn aprilie 2010, Gāndul arata ca “din 2003 pāna īn 2009 numarul de ajutoare sociale acordate, “prestatii” cum sunt ele numite de ministerul Muncii, a crescut de la 2,8 milioane la 9,7 milioane. [...] statul a fost nevoit sa creasca bugetul alocat ministerului Muncii pentru asistenta sociala de la 582 de milioane de lei īn 2003 la peste 8,1 miliarde de lei sase ani mai tārziu.”
La sfārsitul anului 2010, oficialii vorbeau īnsa de “8,8 miliarde de lei” anual pentru ajutoare.
Cu alte cuvinte, costul acestui program de īncurajare a nemuncii īn Romānia a ajuns la 2 miliarde de euro anual. Nu va imaginati, īnsa, ca toti banii ajung la cei īndreptatiti (conform legii). Adriean Videanu estima ca “30% din fondurile acordate programelor sociale sunt costuri de administrare” (sursa).
Nici nu-i de mirare – īnainte sa fi devenit un stat asistential, Romānia era o tara bolnava de hiper-birocratie si parazitata de o administratie pe cāt de obraznica, pe atāt de corupta si ineficienta.
Dar cāte ajutoare sociale, indemnizatii, alocatii, ma rog, “prestatii”, sunt oferite īn Romānia? Seitan a spus de mai multe ori ca e vorba despre “peste 200″. Actualul ministru al Muncii, Ioan Botis, a fost mai precis: 202.
202!
Pe site-ul Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale sunt listate 43 dintre acestea – cele de care se ocupa direct Agentia. Puteti gasi aici o situatie (cea mai recenta) pe luna noiembrie a anului trecut privind situatia drepturilor acordate, pe judete. Totalul: 6.137.196 de beneficiari (inclusiv cumulari) au primit 662.319.042,00 lei. Adica 107 lei, īn medie, lunar. Īnca o data – este vorba doar de cele 43 de “prestatii” acordate de ANPS. Pāna la “peste 200″, cāte sunt cu totul, mai avem de adunat. Ziarul Financiar a mai identificat cāteva. Saptamānalul Capital, care citeaza date ale Institutului National de Statistica, afirma ca e vorba de o medie de 194 de lei de persoana (dar nu estimeaza veniturile rezultate īn urma cumularii).
Cine plateste toate aceste ajutoare, 2 miliarde de euro anual? Pai, nici o surpriza aici, putinii care mai muncesc īn Romānia. Site-ul Infolegal face urmatoarea constatare: “Īn luna martie (2010) existau 4,302 milioane de salariati care au virat statului impozite si contributii din care bugetul asigurarilor sociale trebuia sa plateasca pensiile a 5,521 milioane de persoane, prestatii si ajutoare sociale pentru aproape 7 milioane de persoane si indemnizatii de somaj pentru 462.289 de disponibilizati.”
Ca atare, ramāne cum am stabilit.
Din cauza unor politicieni fara minte si a unei natii care a acceptat cu mare placere, de fiecare data, mita electorala, milioane de oameni din aceasta tara prefera acum sa stea acasa īn loc sa mearga la munca, pentru ca, nu-i asa, cāstiga mai bine astfel decāt din salariu.
Banii pe care-i īncaseaza astfel nu sunt multi – suficienti cāt sa nu moara de foame, dar mai bine decāt nimic.
Banii acestia, putini cum sunt ei, se aduna īn bugetul national pāna la sume ametitoare, platite de cei care īnca muncesc. Fireste, veniturile acestora scad din cauza taxelor si impozitelor mari – mari si pentru ca trebuie sa plateasca pentru milioanele de alti romāni care constata ca e mai profitabil sa stea acasa decāt sa ia o slujba.
Unii, mai smecheri, dau o spaga unde trebuie si cumuleaza ajutoarele, ajungānd astfel sa cāstige binisor spre foarte bine prin specularea acestui sistem corupt si stufos.
Concluzie – cāt timp acest sistem nu va fi taiat din radacina, nemunca va continua sa fie īncurajata si īntretinuta īn Romānia. Cātiva vor continua sa fie taxati la sānge pentru lenea multora.
Mie mi se pare uluitor ca īn tara asta atātia oameni pot spune ca mai bine stau acasa, pe ajutoare, decāt sa munceasca. Atitudinea asta trebuie sa dispara, cu orice pret, si īnca foarte repede.
