"copy/paste" Nu ne tragem din maimute!

• Conform teoriei evolutiei a lui Darwin este incorect sa spui „ne tragem din maimute”.
• „O greseala foarte frecventa este aceea de a crede ca „noi provenim din maimute”, a declarat paleoantropologul spaniol José Maria Bermúdez de Castro.
• Oamenii moderni, specia Homo sapiens sapiens, nu au evoluat din maimute, ci au un stramos comun cu acestea.

Conform teoriei evolutiei a lui Darwin este incorect sa spui „ne tragem din maimute”. „O greseala foarte frecventa este aceea de a crede ca „noi provenim din maimute”, a declarat paleoantropologul spaniol José Maria Bermúdez de Castro.

La 24 noiembrie se implineste o suta de ani de la publicarea cartii „Originea speciilor”, in care Charles Darwin a pus bazele teoriei evolutiei prin selectie naturala.

Dar cat de multe stim despre istoria speciei noastre? Si de ce este gresit sa spunem ca suntem „descendentii maimutelor”? BBC World trece in revista cinci fapte care v-ar putea surprinde despre evolutia umana.

Nu provenim din maimute

Oamenii moderni, specia Homo sapiens sapiens, nu au evoluat din maimute, ci au un stramos comun cu acestea.

„O interpretare gresita frecventa este aceea ca noi descindem din maimute. Aceasta greseala ii face pe multi oameni sa nege teoria evolutiei”, a declarat pentru BBC Mundo paleoantropologul spaniol José Maria Bermúdez de Castro.
Pentru inceput, este mai bine sa afirmam ca suntem doar o alta specie din ordinul primatelor”, a declarat coordonatorul programului de paleobiologie de la Centrul National de Cercetare a Evolutiei Umane din Burgos si co-director al proiectului de cercetare si excavare in siturile de la Atapuerca.

Acest neam de primate „si-a inceput istoria evolutiva in urma cu aproximativ 7 milioane de ani.In acel moment, un stramos comun cu cimpanzeii a deviat in doua linii diferite, probabil din cauza problemelor climatice”. Linia care a dat nastere cimpanzeilor, Pan paniscus si Pan troglodytes, a ramas in Africa de Vest. In acel moment, un stramos comun cu cimpanzeii a deviat in doua linii diferite, probabil din cauza problemelor climatice”.

„Specia care a dat nastere cimpanzeilor, Pan paniscus si Pan troglodytes, a ramas in Africa de Vest. Linajul care a dat nastere in cele din urma umanitatii moderne a evoluat in Africa de Sud si de Est. Un stramos comun cu cimpanzeii a deviat in doua neamuri diferite, probabil din cauza unor probleme climatice.”

Bermúdez de Castro a adaugat ca avem in comun cu cimpanzeii aproximativ 99% din genele noastre, dar diferenta (aproximativ 1,2%) este semnificativa, deoarece avem intre 20.000 si 25.000 de gene operationale.

„Ar trebui sa reflectam la relatia noastra stransa cu aceste primate, verisoarele noastre primare”, a adaugat cercetatorul spaniol.

Mai mult de jumatate din corpul tau este non-uman

Se estimeaza ca aproximativ jumatate din corpul uman este alcatuit din celule umane, dar restul este un amestec de bacterii, virusi si ciuperci care formeaza ceea ce este cunoscut sub numele de microbiom.

Acest microbiom, care este la fel de unic pentru fiecare persoana ca amprenta digitala, influenteaza o gama larga de functii, de la digestie la sistemul imunitar.

„Esti 43% uman, conform celor mai recente estimari, daca numeri toate celulele”, a declarat in 2018 pentru BBC profesorul Rob Knight, de la Universitatea din California, San Diego.

Daca ne gandim in termeni genetici, cifrele sunt si mai izbitoare. Microbiologii de la Harvard Medical School si de la Joslin Diabetes Center au analizat ADN-ul din aproximativ 3.500 de mostre din gura si intestin.

Rezultatele lucrarii, publicate in acest an in revista Cell Host & Microbe, indica faptul ca existau aproximativ 46 de milioane de gene bacteriene, 24 de milioane in microbiomul bucal si 22 de milioane in cel intestinal.

Suntem plini de urme evolutive

Evolutia este un proces care poate fi foarte lent, iar unele dintre ramasitele sale pot ramane mult timp dupa ce nu mai indeplinesc o functie.
Un exemplu este apendicele, care, la stramosii nostri, ar fi avut o functie legata de digestia celulozei vegetale.

Un alt exemplu este cel al maselelor de minte, care erau utile pentru a macina alimente fibroase.

Coccisul este considerat, de asemenea, un vestigiu evolutiv care, in trecut, a ajutat la mentinerea echilibrului. Coccisul este vestigiul unei cozi, care la embrionii umani apare spre sfarsitul celei de-a patra saptamani de dezvoltare embrionara si dispare la inceputul celei de-a opta saptamani.

Iar daca va tresariti atunci cand va este frig sau sunteti stresat, inseamna ca fibrele musculare cunoscute sub numele de arrector pili se contracta involuntar, ceea ce va va da fiori.

Daca sunteti un animal salbatic, parul care sta in varful capului va poate fi de ajutor, deoarece parul poate retine mai mult aer pentru a pastra caldura. Sau puteti parea mai mare decat sunteti, ceea ce ar putea indeparta pradatorii.

Dar in cazul oamenilor, piliile noastre arrectoare nu ofera niciunul dintre aceste beneficii.

Specia noastra a aparut in urma cu aproximativ 300.000 de ani

Povestea originilor noastre se schimba constant pe masura ce se descopera noi fosile.

„Specia noastra, Homo sapiens, a aparut in Africa in urma cu putin peste 200.000 de ani. Unii cercetatori cred ca anumite fosile dintr-un sit din Maroc (Jebel Irhoud) au apartinut deja speciei noastre. Aceste fosile au o vechime de 315.000 de ani”, a explicat Bermúdez de Castro.

„Indiferent de aceasta dezbatere in cifre, nu se cunosc schimbari majore in mediul african in timpul acestei epoci pleistocene.”

Epocile glaciare au afectat emisfera nordica si au avut un impact asupra slabirii speciei Homo neanderthalensis.

„Insa in Africa Subsahariana si in Africa de Nord clima nu s-a schimbat semnificativ. Asadar, nu stim ce circumstante au favorizat aparitia primilor hominizi asemanatori cu noi in cea mai mare parte a anatomiei lor”.

„Anumite aspecte culturale, cum ar fi arta sau simbolismul, ar mai avea nevoie de ceva timp pentru a se consolida la Homo sapiens. Dar, din punct de vedere anatomic, oamenii africani de acum 200.000 de ani nu se deosebeau practic de noi”.

In prezent, se discuta mult despre posibilitatea ca Homo sapiens sa se fi raspandit din Africa in mai multe locuri diferite: Coasta Levantina si Stramtoarea Bab El-Mandeb din Cornul Africii.

„Nu ar fi ciudat daca ar fi asa. Datele nu sunt contradictorii si nu afecteaza rezultatul final: suntem acum singura specie de hominizi de pe planeta”.

Nu ne-am oprit din evolutie

Inca ne adaptam la lumea din jurul nostru. Un exemplu este raspandirea rapida, pe parcursul ultimelor 100 de generatii in Marea Britanie, a genei tolerantei la zaharul din lapte, lactoza.

Se estimeaza ca, in urma cu aproximativ 11.000 de ani, oamenii adulti nu puteau digera lactoza.

Pe masura ce oamenii din anumite regiuni au inceput sa se bazeze pe productia de lapte pentru a se hrani, organismul lor s-a adaptat pentru a digera acest aliment care inainte era tolerat doar de copii. In regiunile cu o traditie indelungata in productia de lactate, cum ar fi Europa, populatia este mult mai toleranta la lactoza decat in Asia.

„Bineinteles ca nu am incetat sa evoluam si nu vom inceta niciodata sa o facem atata timp cat vom ramane o specie pe Pamant”, a declarat Bermúdez de Castro.

„Cultura insasi are o influenta decisiva asupra evolutiei noastre. Iar aceasta influenta va deveni din ce in ce mai importanta atunci cand tehnologia va face posibila manipularea genomului uman fara riscuri. Experimentele pe care le cunoastem s-ar putea sa nu fie foarte etice si riscante. Dar, pe masura ce trec anii, astfel de manipulari vor deveni posibile. Daca vom ajunge in acest punct, schimbarile evolutive vor fi extrem de rapide.”

Inapoi la insemnarea sursa   350 Million year