k94 pogromul de la Iasi

Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-jurnalul.ro

Am consultat recent rechizitoriul pentru procesul pogromului de la Iasi. Fapte petrecute în iunie 1941 si judecate în dosarul Nr. 5260 din 1947, cuprinse în “Rechizitor Nr. 20”, document emis de “Cabinetul criminalilor de razboiu, Parchetul Curtii Bucuresti”, procurori Octav Vasiliu si Costache Bîlcu. Pe 28 mai 1948 erau trimise în judecata 57 de persoane, “actori” ai evenimentelor la care facem referire, de la ieseni de rând, pâna la Generalul Gheorghe Stavrescu sau colonelul Dumitru Captaru, Prefectul de Iasi. Va prezentam scurte pasaje din faptele petrecute atunci, elocvente pentru a descrie evenimentele si atmosfera vremii. Vom pune accent în special pe incidentele în care au fost implicati si ieseni de rând tocmai pentru ca acestea ofera dimensiunea reala a tensiunii la care se ajunsese în acele momente.

Scobai Stefan, de 24 de ani, era sculptor în lemn, cunoscut ca simpatizant legionar. L-a scos din casa pe evreul Hecter si l-a asezat spate în spate cu doi fratii Walder. A motivat gestul spunând ca vrea sa-i împuste pe toti trei cu un singur glont deoarece erau comunisti. Scobai l-a lovit cu pistolul pe Herscu Herscovici si l-a jefuit, iar pe Leib Grumberg, om în etate, l-a tras în mod salbatic de mustati si l-a lovit cu pumnii în fata, deposedându-l de ceasul din buzunar si suma de 4400 de lei. Martorul Rabinovici Benjamin a spus ca a fost si el maltratat si lovit de trei ori în cap cu un pumnal de acesta, iar sotia sa, datorita loviturilor primite, a încetat din viata dupa 24 de ore de chinuri. Rabinovici a fost deposedat si el de 18.000 de lei.

Leon Cristiniuc, de 37 de ani, era sef la o sectie de gardieni. Martorul Misi Katz povesteste cum acesta l-a “ridicat” de acasa pe cumnatul sau, Sigismund Samoileanu, pe care l-a “maltratat îngrozitor”. Nu a uitat sa-l si jefuiasca, l-a transportat la gara si l-a aruncat într-un vagon, nu înainte de a-i aplica “o serie de lovituri de boncanc”. Acesta la scurt timp a si murit. Gardianul a ajuns în aceeasi zi de 29 iunie si acasa la martora Fanny Marcu. “Negasind nici un barbat, deoarece sotul si fiul ei fusesera ridicati, a încercat s-o împuste”. Femeia a scapat printr-o minune, deoarece tipetele sale disperate l-au zapacit pe agresor.

Vivovschi Emil era un banatean cu domiciliul în str. Aprodul Movila din Timisoara, însa detinea si câteva afaceri la Iasi. |n dimineata zilei de 29 iunie, el da ordin unei patrule românesti sa sparga usa de la intrarea locuintei evreului Elias Leibovici. Acesta împreuna cu sotia si alte persoane sunt scosi din casa si dusi în strada Stefan cel Mare unde Leibovici este împuscat în abdomen si abandonat. Acesta râmâne în acel loc pâna a doua zi (!) fiind gasit cu suprindere înca viu de Vivoschi. Acesta da ordin unui soldat sa-i traga un glonte în cap dupa care, tot din ordinul sau, o patrula îl ridica cu o masina de carat gunoaie si-l face disparut pentru totdeauna. Dupa disparitia evreului, Vivoschi a avut grija sa care cu geamantanele la el acasa lucrurile de valoare ale evreului.

Constantin Blândut nu era blândut deloc cum s-ar putea crede citindu-i numele. ”A batut mai multi evrei cu ciomagul si cu patul armei, iar pe altii i-a maltratat atât de barbar încât acestia ulterior au murit din cauza loviturilor primite. Pe alti evrei i-a schingiuit prin împungerea cu baioneta sau smulgerea firelor de par din barba. Pe altii i-a torturat prin aceia ca le-a poruncit sa stea cu fata în jos pe sinele de cale ferata dupa care a început sa joace cu picioarele pe trupurile lor. Si ca o complectare a tuturor acestor barbarii, a înjunghiat mortal cu baioneta pe fiul hahamului Pincovici si pe doi tipografi”. El a si recunoscut faptele sale la primele depozitii efectuate de martori dupa primele cercetari.

Gheorghe Parlafes, supravegheat de Blândut i-a batut cu un par, i-a calcat în picioare si i-a lovit cu bocancii pe mai multi evrei, între care pe Bern Bercovici si pe Moise {trul. Iar Lubas Rudolf, un legionar iesean de 51 de ani “a lovit pe evreul Zalman Tirchisor cu ciocanul în cap”, motiv pentru care acesta a decedat peste câteva zile în lagarul de la Podu Iloaiei. Pe evreul Buium Tirchisor l-a lovit cu o ranga de fier lasându-l infirm pentru toata viata. Tot prin lovitura cu ranga a ranit atât de grav pe Saia Tirchisor încât acesta a murit în trenul ce-l transporta catre Podu Iloaiei.

Lazar Constantin (47 de ani), cunoscut antisemit. “A fost vazut pe strada Zugravi însotit de fratii Paduraru, toti înarmati cu ciomege, cu care loveau pâna la sânge pe evreii din coloanele ce se îndreptau spre centrul orasului, având grija sa-i jefuiasca de tot ce aveau asupra lor”. Salbaticia a mers pâna acolo încât, smulgând din mâna unei mame pe copilul ei de 11 ani, dupa ce l-a încolonat, l-a lovit cu un par, iar pe un batrân l-a lovit cu catarama centurei în cap pâna ce i l-a spart.

Pe alt inculpat, pe nume Dumitriu Dumitru, l-a observat un martor cum statea în fata magazinului sau cu o carabina în mâna. “Orice evreu care va trece pe strada îl voi împusca”, spunea el. Cu o zi înainte, acelasi Dumitriu i-a spus martorului Froimovici ca a împuscat deja sase evrei si ca mai doreste sa împuste înca cel putin sase. Inculpatul a fost vazut si de alti evrei cum tragea în oameni cu o arma de vânatoare pe strada, apoi cum a participat la macelul de la Chestura Politiei, când “tragea în gramada de evrei ce a reusit sa scape fugind din curtea Chesturii”. El a fost zarit din locuinta de vizavi de un martor.

Ghita Iosub, un vechi infractor al Iasiului, cu vederi anti-semite, a adunat mai multi evrei de la casele lor si i-a dus condus în acelasi scop. Pe drum “i-a batut îngrozitor”, “la Chestura a început sa îi loveasca cu un par, omorând pe multi dintre ei”.

Chicicov Dumitru, un fost politist, s-a trezit facând si el ordine pe strazile orasului. |nsotit de alti oameni ai legii, a scos cu forta mai multi evrei pentru a-i duce la Chestura, pe unul din ei l-a batut crunt, “pâna în asa grad încât i-a rupt dintii din gura”.

Acuzatul Miron Nicolae, de 29 de ani, era functionar la Primaria municipiului Iasi. |n ziua de 29 iunie 1941 a ridicat din casele lor un numar de 30 de evrei pe care i-a încolonat si condus la Chestura Politiei. “Pe drum, acuzatul, care avea în mâna un revolver i-a lovit pe fratii Nathan, Leon si Haim Iticovici”. Multi dintre cei “culesi” de la domiciliu de Miron nu s-au mai întors acasa. “Pe o femeie de 70 de ani a târât-o afara din casa pentru a fi dusa la Politie”.

Un alt inculpat în procesul pogromului este Nicolae Russu. “Numitul avea în mâna o bâta cu care a lovit pâna la sânge pe unii dintre cei ridicati”…Frida Anckeman povesteste cum “s-a întâlnit cu o banda compusa din doi jandarmi, un plutonier si mai multi copii de tigan, cu bâte si arme cu totii, condusi de Russu, care, cu fata contractata si privirea tulbure, îi lovea pe toti, însângerându-i la mâini si la fata”.

Alexandru Pasarica, fost agent de politie. Inculpatul “a intrat în casa si a început sa-l loveasca pe tatal meu pe care l-au dus si nu s-a mai întors”, povesteste un martor. Apoi pentru alti evrei a recurs la schingiuiri cu cutitul, lovituri cu patul armei, pentru majoritatea dintre cei maltratati aceasta cauzându-le moartea.

Rusu Dumitru, un patron cizmar din Iasi, însa cu domiciliul în Bucuresti, str. Maica Domnului nr. 25. |i lua pe evreii ce încercau sa scape de patrule si îi împusca. De mâna bucuresteanului Rusu au murit “sfredeliti” de gloante frizerul Sandu din cartierul Târgu Cucului, evreul Segall si brutarul Idel Roza, împreuna cu ginerele sau, Iticovici.

Va prezentam si un “grup de batausi”, din care faceau parte: Vasile Velescu, 61 de ani, carutas, probabil ruda cu cunoscutul legionar Velescu, Dumitru Dumitriu (48 de ani), si el carutas si legionarii Dumitru Andronic (32 de ani) si Laur Ioan (38 de ani). Amenintându-l ca trag cu arma l-au facut pe Moritz David Berenstein sa deschida usa locuintei. Laur i-a dat acestuia doi pumni cu atâta putere ca i-a cazut evreului doi dinti. {i au strâns evrei în grupuri ca sa-i duca la Chestura batându-i pe drum cu salbaticie. Banda de ciomagari i-au poruncit lui Iancu Ciuntu sa se ridice, cu toate ca acesta zacea în pat, bolnav. Acestia i-au spus ca nu-i nimic ca e bolnav, sa mearga, chiar daca moare pe drum, ca si asa va fi ucis pâna la urma. L-au luat si l-au schingiuit groaznic. Vasile Velescu, dupa ce îi scotea pe vorbitorii de idis din locuinte îi lovea cu biciul pe drum. Banda a scos din case si a predat patrulelor pe Ulner Moise împreuna cu sotia si copiii, ca si pe Smadic Marcu si fiul sau, acestia, împreuna cu multi altii, pierind în timpul calatoriei cu “trenul mortii”, la Calarasi.

Dumitru Cercel, de 25 de ani, agent la Circa II de Politie Iasi, “a patruns cu forta în locuinte ale evreilor, de unde i-a scos dându-i pe mâna ucigasilor de la Chestura, unde se spune ca au fost împuscati cu mitraliera sute de evrei. Pe multi dintre cei ridicati din gradinile lor i-a omorât chiar el, pe unii pe drum, pe altii chiar în casa. La un moment dat, unul dintre cei prinsi reuseste sa fuga, însa este prins de Cercel si omorât. Aceeasi soarta a avut si tatal unuia din martori, un batrân evreu ridicat împreuna cu cei doi feciori, acestia sfârsind în mâinile agentului.

La atrocitatile comise au luat parte chiar si elevi de liceu. Gramatiuc Aurel sare gardul si intra în curtea colegului sau de scoala evreu. |mpreuna cu alti “justitiari” nu se îndupleca sa lase acasa familia acestuia. Mai mult, dupa ce-i încoloneaza, începe sa-i loveasca cu ce îi cade la mâna.

Dumitru Constantinescu, de 62 de ani, barbat venerabil s-a dedat si el la faradelegile comise atunci. “Acuzatul umbla din casa în casa, însotit de soldati germani. Înarmat cu o maciuca îi lovea pe toti cei care îi întâlnea în cale, omorând pe cei mai multi în urma loviturilor sale salbatice.

Nicolae Lupu, gardian public de 37 de ani, a lovit cu cruzime inclusiv oameni bolnavi de peste 60 de ani pe care i-a ridicat din pat pentru a-i preda politistilor.

Ioan Mânastireanu, de 33 de ani, fost gardian, a participat si el la actiunile violente. El a pretins lui Pavel Lipa suma de 20.000 de lei pentru a-l lasa în libertate. Dupa ce a primit banii, acesta a fost eliberat. Apoi Mânastireanu i-a pazit pe evreii îmbarcati în trenurile mortii. Johan Marcu a povestit cum acesta nu permitea ca acestia sa bea apa decât dupa ce plateau anumite sume de bani. Cei care nu aveau bani le varsa apa sub nas contribuind astfel de înasprirea suferintei lor, atât fizica cât, mai ales, psihica.

Gheorghe Bocancea, de 38 de ani, gardian public, a patruns prin amenintare cu revolverul în locuinta ceasornicarului Aronovici pe care l-a dus la gara. Acesta nu s-a mai întors niciodata acasa. Pe 30 iunie Bocancea l-a batut pe evreul dr. Rozin cu ce altceva decât cu…bocancul în cap ironizându-l pe acesta cum ca “nu doreste sa serveasca cafea la pat”. Dr. Rozin a fost urcat într-unul din trenuri si a murit la scurt timp. Bocancea nu s-a ferit în a-I bate în strada si pe batrânul Moritz Gratz, precum si pe tatal si pe fratele acestuia pâna la lesin. Acelasi gardian a fost recunoscut ca fiind unul din cei care înarmati cu bâte au participat la macelul din curtea Chesturii Politiei.

Grosu Gheorghe, guardian public, însotit de alti civili a intrat în curtea casei croitorului Bercu David pe care l-a împuscat cu revolverul ce-l avea asupra sa. Ciobotarasu Dumitru, si el gardian, l-a jefuit pe Avram Grumbarg, l-a ridicat si l-a dus de acasa. Acesta nu s-a mai întors niciodata.

Gheorghe Condurache a împuscat pe Zalman Bergher, Aron Berger, M. Weismann si Izu Weisman. El a facut parte din echipa care a dezlantuit jafurile din strada Aurel Vlaicu la începutul masacrelor si a participat la instigari în cartierul Ciurchi.

Ion Ciobanu, legionar, cu o ranga de fier pe care o avea, maltrata pe cei gasiti cu ocazia perchezitiilor efectuate. El este si cel care a dat foc unui adapost în care se gaseau oameni, aducând personal fân pentru a-l înteti, tot Ciobanu oferindu-se sa aduca frânghia cu care sa fie legati cei prinsi. A lovit, de asemenea, pe batrâna Tipa Mendelovici, care ulterior din cauza ranilor produse a încetat din viata.

Va veti întreba cum au fost pedepsiti toti acesti infractori. Ei bine, ei nu au primit pedepse drastice, multi dintre ei scapând prea usor. Insa au fost si cazuri unde s-a facut în cele din urma dreptate, cum e cel al Prefectului de Iasi. Colonelul Dumitru Captaru a fost trimis pe front imediat dupa pogrom. Comandant de regiment de infanterie, el a cazut prizonier în timpul luptelor de la Stalingrad, în noiembrie 1942. A revenit în tara în anul 1946, fiind arestat si judecat drept “criminal de razboi”. Tribunalul Poporului si Curtea Martiala de Casatie au întreprins cercetari, gasindu-l nevinovat, iar Ministerul de Razboi a clasat cauza (sentinta nr. 6.704/26 noiembrie 1946). Dumitru Captaru a fost arestat din nou în anul 1948 si de aceasta data a fost condamnat la munca silnica pe viata, 100 milioane lei amenda si degradare civica pe timp de 10 ani, pentru implicarea sa în Pogromul de la Iasi din iunie 1941. În anul 1960 se afla cu domiciliu obligatoriu în Baragan, unde a si murit trei ani mai târziu.

Inapoi la insemnarea sursa Doua cariere