|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu
sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.
Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-fundatiamultimedia
In actuala perioada de raportare, activitatea in cadrul proiectului Initiativa pentru societatea civilas-a concentrat asupra cristalizarii concluziilor cercetarii.
Enumeram pe scurt cateva dintre acestea:
1. Societatea romaneasca este organizata traditional. Increderea si relatiile de solidaritate sunt construite traditional, conservator, in maniera concentrica. Familia si rudele sunt cele mai importante – in incredere si in sprijin pentru rezolvarea problemelor.
Participarea civica – redusa, evidentiata de un nivel redus de participare la activitati ale asociatiilor sau la mi
scari civice (inclusiv de protest). Participarea politica este si ea redusa, fiind insotita de o lipsa a valorizarii politicii si de o lipsa a impresiei ca se poate influenta decizia politica nationala. Spatiul politic e marcat de o neincredere majora.
Institutiile cele mai apreciate – cele apropiate, cele locale.Cele mai credibile forme de agregare sunt cele traditionale – biserica si armata.
Profilul national este mai degraba unul neparticipativ. Paradoxalaeste, in acelasi timp, impresia de disponibilitate atat pentru participarea civica,cat si pentru cea politica si electorala – disponibilitatea este mult mai ridicata decat participarea efectiva. Foarte interesant este potentialul participativ din mediul rural – in special pe zona asociativa.
2. Indicii de cultura participativa – implicare civica, participare electorala si participare la decizia politica – sunt puternic corelati unii cu ceilalti si existenta unora atrage si existenta altora. Prin urmare, datele sunt semnificative pentru strategiile societatii civile de a creste participarea civica.
3. Participarea civica este influentata de parametri socio-demografici: tinerete, studii ridicate, toleranta si incredere in oameni, grup ridicat de prieteni, informare si consum media, auto-definit politic pe axa stanga-dreapta. Interesant este faptul ca disponibilitatea la asociativitate e mai mare in rural.
Participarea la proteste este favorizata de: increderea in societatea civila, apartenenta la mediul urban, incredere in sindicate, grad ridicat de informare, educatie, consum ridicat de media si contact cu Occidentul (inclusiv prin rude plecate la munca).
4. Comparatiile internationale arata cum cultura participativa romana este evident diferita de cea din tarile occidentale, confirmand teoriile. Romania apare drept o tara ceva mai patriarhala, cu accent pe religie, familie, munca:
- Incredere mica in oameni, toleranta scazuta fata de alte categorii sociale.
- Prietenii, timpul liber, chiar politica – nu sunt la fel de importante ca in statele occidentale.
- Tot mai putin interes pentru participare la organizatii religioase, participarea la activitati sportive sau artistice, participarea sindicala.
- Participarea la proteste – sub media europeana (cu exceptia Bucurestiului).
- Abordarile sunt extreme: in timp ce considera politica fiind mai putin importanta decat cetatenii unor state occidentale, romanii au impresia ca pot influenta decizia politica mai mult decat occidentalii din democratii consolidate. Abordarea extrema se vede si in teme economice – atitudini mai libertariene decat in Europa (fata de prioritatea privata), dar promotoare ale egalizarii veniturilor.
- Romania seamana mai mult cu statele vecine (in special Polonia), si repeta trasee cu state care au intrat recent in UE (Spania si Grecia).
- Repere ale unei culturi civice de tip patriarhal se regasesc adanc in cele mai multe regiuni de dezvoltare – si constituie provocari pentru viitor.
Inapoi la insemnarea sursa
Raport de audit
| |