k77 "copy/paste" Colebilul si Romania

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-evz.ro 

     O reclama la Colebil, difuzata de Sarbatori, proclama ca pilula te ajuta sa ?mananci cu spor? si ?sa digeri usor?. Pe langa geniul care exploateaza lacomia ce ne napadeste inexorabil la fiecare sfarsit de decembrie, reclama mi s-a parut o dovada ca i-am ajuns din urma pe americani taman intr-una dintre caracteristicile in care nu putini romani, alaturi de alti multi europeni, ii privesc cu oarecare dispret pe yankei.
Spotul la Colebil se aseamana cu o suita de reclame americane pentru medicamente care te ajuta sa mananci ce vrei, cand vrei si cat vrei, eliminand arsuri si indigestii. Asta intr-o tara in care bolile de inima omoara mai multi oameni decat cancerul, iar obezitatea este o problema de sanatate nationala.

Asemanarea dintre proclamarea ?mancatului cu spor? ca pe o necesitate festiva la noi si a mancatului fara restrictii, la americani, submineaza argumentul acelei parti de Romanie care priveste Statele Unite cu superioritate, data de convingerea ca yankeii sunt inculti si materialisti pana in maduva oaselor.
Argumentul acesta implica viziunea unei societati calate pe consum, bani si acumulare de bunuri, fara o latura intelectuala. Acelasi argument sustine ca europenii prefera manifestari culturale care in America nu sunt gustate si, in general, ii trec mai multi fiori metafizici. Iar in randul lor, romanii sunt fruntasi: Coelho se vinde foarte bine, au biserici multe, iar teatrele le sunt pline in multe seri.
Este incontestabil ca societatea americana are o latura consumerista extrema. Vorbim, in fond, despre o tara in care se fac cozi de la 3 sau 4 dimineata pentru a prinde reduceri la nu stiu ce produs.
Este insa Romania cu mult mai breaza? Unele estimari spun ca cei 22 milioane de locuitori ai acestei economii sarace au cheltuit peste 500 de milioane de euro de Sarbatori, din care vreo 2,5 milioane numai pe SMS-uri. S-au facut cozi interminabile numai pentru cosuri si pentru a plati la casa la supermarketuri inainte de Craciun.
Craciunul romanesc al ultimilor ani scoate la iveala inceputurile unei culturi a consumului la care parem sa fi ajuns in timp record. In contextul unor multe si docte discutii despre nevoia de capitalism a Romaniei, ar putea parea ridicola introspectia asupra efectelor acestei evolutii pe termen lung nu numai la nivel economic, dar si social sau spiritual.
O astfel de discutie este insa necesara, dar trebuie admis firescul nevoii de a avea tot confortul si toate bunurile la care am jinduit pe vremea comunismului. De asemenea, ridicarea problemei efectelor nocive ale consumerismului extrem nu implica sprijinul unei societati in care sa nu avem optiuni sau libertate iar pericolele dementei consumului trebuie insa recunoscute si intelese pentru a ne putea feri de ele.

O manifestare a setei de consum impinsa la extrem se vede la tinerii romani care se prezinta la interviuri de angajare cu pretentii de salariu bun, masina si mobil, fara a se intreba ce ofera ei ca angajati ai firmei in cauza si fara alte planuri de cariera decat mai multi bani, o masina si un mobil mai bun, cat mai repede.
Raspunsul politic dat unei populatii pe care n-o preocupa altceva decat acumularea a cat mai multor lucruri acum, daca nu chiar ieri sau macar peste 5 minute, se limiteaza la masuri care sa permita acest lucru. El exclude viziunea pe termen lung asupra a ceea ce poate deveni Romania in 5 sau 10 ani in acelasi fel in care obsesia maniaca a salariului nu lasa loc problemei viitorului profesional si a carierei. Asta pentru ca proiectele pe termen lung implica sacrificii inacceptabile intr-o societate unde consumul este prioritar si efectele vietii axate pe confort cu orice pret le vedem la altii.

O America al carei popor nu accepta sacrificiul crede ca i se cuvine benzina ieftina si isi face astfel dusmani in Orientul Mijlociu. O Franta sau Germanie care nu accepta ca sistemul social trebuie schimbat se complace cu o economie stagnanta.
Romania, care nu se bucura de marea parte a dezvoltarii acestor tari, pare sa fi ajuns la o mentalitate similara. Consecintele ei pe termen lung pot fi astfel mult mai dure.