k71  "copy/paste" Dimitrie Alexandru Sturdza, nebun cu acte.

Dimitrie Alexandru Sturza, om politic, diplomat, fondator al Partidului Liberal, istoric si economist a fost unul dintre cei mai activi si mai prolifici reprezentanti ai scenei politice românesti din secolul trecut. A ramas în istorie drept unul dintre cei mai longevivi prim-ministri pe care i-a avut România, dar si ca singurul premier care si-a pierdut mintile si a ajuns la spitalul de nebuni direct din functia de sef al Consiliului de Ministri.

Dimitrie Alexandru Sturdza Miclauseni s-a nascut pe 25 februarie 1833 în localitatea Miclauseni, fiind fiu al unui importante familii de boieri din Moldova. Tatal vornicul Alexandru Sturdza a avut grija ca fiul sau sa aiba parte de o educatie aleasa. Tânaru Sturdza si-a facut studiile liceale în tara, urmând apoi cursuri de drept , economie si istorie la  Berlin, München, Freiburg si Bonn. 

Secretarul lui Cuza

Cariera politica si-a început-o la întoarcerea în tara ca  secretar al Divanului ad-hoc constituit în Moldova,  în 1857. Dupa Unire, Alexandru Ioan Cuza l-a ales pe Sturdza ca secretar personal, acesta fiind un tânar educat si scolit care promitea sa faca cariera. În timp, tânarul Sturdza a ajuns adversarul lui Cuza. Dupa ce a publicat un articol defaimator la adresa domnitorului într-o gazeta a vremii, Sturdza a fost aruncat dupa gratii. A fost judecat si condamnat la surghiun într-o manastire din Moldova.

Dupa eliberare a continuat sa activeze împotriva lui Cuza. A facut parte din ”Monstruoasa coalitie” si a contribuit la debarcarea domnitorului si lovitura de stat din 11 februarie 1866. Surdza s-a numarat printre sustinatorii instaurarii monarhiei constitutionale ereditare în România.

A fost unul dintre fondatorii PNL

A revenit pe functii politice, dupa instalarea primului rege în România, Carol I. Membru fondator al Partidului National Liberal, Sturdza a fost pe rând ministru al  Agriculturii Comertului, Lucrarilor Publice. A detinut si portofoliul Ministerului Finantelor si a activat ca  agent diplomatic al României la Constantinopol.

Sturdza a ajuns presedinte al Partidului National Liberal, dupa moartea lui Ion Bratianu. În 1892 a preluat conducerea P.N.L si a detinut functia de presedinte al partiduli pâna în ianuarie 1909, când a fost înlocuit cu Ionel Bratianu-fiul.

Ca liberal de frunte, dupa ce Carol I a introdus principiul rotativei guvernamentale,  Sturdza a fost desemnat de patru ori sa formeze  Consiliul de ministri, detinând functia de premier, dar si alte portofolii importante.

Înnebunit de gruparea liberala ” Oculta”

Primele semne ale bolii sale au aparut pe fondul unor mari tensiuni politice. Pe vremea când detinea atât functia de sef al Consiliului de Ministri, cât si pe cea de sef al PNL, Sturdza a fost supus unor presiuni si tensiuni mari si se spune ca acesta ar fi fost motivul pentru care s-ar fi îmbolnavit de nervi. În PNL, s-a format aripa ”Oculta” care voia sa-l înlature pe Sturdza si din partid, si de la guvernare. Cel mai mare adversar al premierului era Eugeniu Carada, care îl voia sef peste liberali pe Ionel Bratianu-fiul. Batrânul Sturdza a început sa aiba din ce în ce mai dese accese de nervi. Iesirile sale au devenit în scurt timp subiect de scandal în presa vremi. Într-un articol din „Poporanismul” se scria ca, în sedintele Consiliului de ministri, Sturdza începea sa plânga. Se spunea chiar ca Sturdza  umbla în patru labe pe sub masa, latrând la ministri. Primul-ministru care îsi pierduse mintile, din cauza stresului, ajunsese sa se bage sub masa în sedintele cu ministrii si sa îi ciupeasca pe acestia de pantaloni.

Dus de regele Carol la o clinica în strainatate

Pe vremea când figura ca sef al Consiliului de Ministri, Carol I l-a dus pe Sturdza la Paris, la un consult într-o clinica de specialitate. Medicii de aici au confirmat ca seful Consiliului de Ministrii îsi pierduse mintile de multa vreme. O legenda legata de Sturdza spune ca, la momentul controlului facut pe ascuns în strainatate, medicii au vrut sa stie ce functie detine bolnavul. 

"Ce functie îndeplineste acest domn în tara lui?". Însotitorii zic: "Prim-ministru"."Dar de câta vreme este prim-ministru?" "În ultima vreme, de doi ani, dar a mai fost înca vreo 10 ani?" "Pai, zice, este nebun de 10 ani!" Si a spus: "Fericita tara - care poate sa aiba un prim ministru nebun si îl tine zece ani!”, spune legenda, povestita de scriitorul Dan Amedeo Lazarescu

A murit la sanatoriu

În octombrie 1908, dupa confirmarea bolii de catre specialistii din strainatate, în România s-a facut anuntul oficial:  seful Consiliului de Ministri este grav bolnav si nu îsi mai poate exercita functia.  A fost dus la  tratament la un sanatoriu de boli nervoase din strainatate. Functia de premier a fost ocupata de Ion I. C. Bratianu care a prelat si conducerea PNL.

Dimitrie Alexandru Sturdza nu a mai revenit în viata politica. A murit la 81 de ani, pe 8 octombrie 1914,într-un sanatoriu.