K57 "copy/paste" modelul american de selectare a procurorului general

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-revista22 

Nu trebuie sa inventam cine stie ce proceduri pentru alegerea procurorului general. Sunt tari de la care se poate învata, precum SUA.

Ma bucur ca am scapat de Tiberiu Nitu. Dar în acest moment sunt preocupat ca viitorul pro­curor general al României sa fie un personaj competent si cinstit. Deocamdata, trebuie sa recunoasteti ca numirea, ca interimar, a lui Bog­dan Licu – unul dintre doctoranzii lui Ga­briel Oprea, acuzat de plagiat – nu este deloc încurajatoare. Astept de la ministrul Justitiei, Raluca Pruna, dar si de la sectia de procurori a CSM transparenta si proceduri clare în nu­mi­rea viitorului procuror general. Doamna Pruna spune ca se grabeste sa numeasca un nou pro­curor general. Evident ca nu îmi doresc ca domnul Licu sa stea prea mult la Parchetul Ge­neral si sa mai îngroape niste dosare, dar cred ca principala preocupare trebuie sa fie sa nu mai nimerim peste alt Nitu. Doamna Pru­na si CSM nu trebuie sa inventeze cine stie ce proceduri. Sunt hari de la care se poa­te învata. Va prezint, pe scurt, procedurile ca­re s-au desfasurat în SUA dupa ce, în 2014, pre­sedintele Obama a propus-o procuror ge­neral al SUA pe doamna Loretta Lynch.

Nominalizarea a fost facuta la data de 8 no­iem­brie 2014 de catre presedintele Obama, ca­re, dupa cum stiti, este seful Executivului. A urmat confirmarea Senatului, care a durat câteva luni, si acesta este aspectul asupra ca­ruia vreau sa ma opresc, pentru ca asa cred ca trebuie sa se procedeze si în România. Pro­ce­durile s-au lungit pe parcursul a nu mai pu­tin de 166 de zile. Senatorii republicani, aflati în opozitie, au avut nevoie de câteva sap­ta­mâni doar pentru a obtine date legate de una dintre cele mai controversate decizii luate de Lynch în calitate de procuror sef al statului New York: ea a ajuns la o întelegere cu banca HSBC, acuzata de evaziune fiscala si spalare de bani, întelegere în urma careia banca a pla­tit o amenda de 1,9 miliarde de dolari, în loc ca responsabilii sa fie adusi în fata tri­bu­na­lu­lui. Doar pe acest subiect, senatorii din c­o­mi­sia juridica i-au adresat mai multe întrebari lui Lynch, la care ea a raspuns inclusiv în scris, pe parcursul a noua pagini. În plus:

- Doamna Loretta Lynch a prezentat o bio­gra­fie amanuntita care s-a întins pe parcursul a 57 de pagini. Ea a detaliat, printre altele, toa­te ONG-urile din care a facut parte, a iden­ti­fi­cat toate discursurile si interviurile date si le-a prezentat în copie (în patru exemplare) con­gresmenilor. Audierile, repet, s-au desfasurat în iarna lui 2015, iar candidatul a prezentat co­piile interviurilor din 1990 sau 1993. În acest document, Lynch enumera cazurile adu­se în fata judecatorilor, le descrie (inclusiv nu­mele judecatorului si al avocatului apararii) si arata la ce sentinta s-a ajuns.

- Audierile în comisia juridica au început la 28 ianuarie si, potrivit înregistrarii de pe site-ul acestei Camere a Legislativului american, au du­rat nu mai putin de opt ore. În 9 februarie, a avut loc o sesiune de întrebari si raspunsuri a carei transcriere de pe site-ul Senatului are nu mai putin de 221 de pagini! În 18 februarie si 20 februarie, Lynch a raspuns la un set de întrebari în continuarea audierilor anterioare.

- Comisia juridica a chemat la audieri mai multi experti independenti, printre care: un jurnalist de investigatie, un profesor de drept de la Universitatea Georgetown sau un serif din Milwakee, Wisconsin.

Abia la 23 aprilie Lynch a primit votul Se­natului, iar la 27 aprilie ea a depus juramântul în fata vicepresedintelui Joe Biden.

Pare imposibil ca România sa urmeze niste pasi asemanatori? Nu ar putea fi implicata so­cietatea civila în mecanismul de selectie? Doam­na Laura Stefan si domnul Ioan Stano­mir nu ar putea veni în fata CSM pentru a trans­mite ce asteapta de la viitorul sef al Mi­nisterului Public? Este imposibil ca, înainte de a numi viitorul procuror general, sa avem în fa­ta, public, un track record al candidatilor, cu­prinzând toate dosarele aduse în fata in­stan­tei si sentintele la care s-a ajuns?

Nu mai discutam, sper, de studiile can­di­da­tu­lui: corect ar fi ca doctoratele sa fie trimise pentru verificare la Comisia de etica a Uni­ver­sitatii din Bucuresti, singura institutie de în­vatamânt superior (din pacate) care a avut ta­ria sa se lupte cu plagiatorii de rang înalt. Stiu ca, legal, este dificil sa faci acest lucru, dar doamna Pruna trebuie sa gaseasca un me­ca­nism de verificare credibil. Înca un Toba, un Nitu, un Licu ar fi prea mult.

Cetatenii români ar putea crede ca nu-si pot gasi dreptatea decât iesind în strada. Sa nu-si închipuie cineva ca mitingurile de dupa dra­ma de la Colectiv sunt irepetabile.

inapoi la insemnarea sursa  parintii mei
Home
                                © 2009~2085 OSCII-Lab               Home    Popescu-Colibasi          Free counters!

click spre "negustori"