k44 Print sau impostor?

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-jurnalul.ro 

    Am facut acest calambur anume spre a pune în lumina diferenta ca de la cer la pamânt dintre splendida istorisire a lui Mark Twain-„Print si cersetor”– si nelegiuirile în cascada la care s-a dedat impostorul care se împauneaza cu titlul de „Printul Paul de România”. În carte, în urma unui schimb de straie facut în joaca, strengarul Tom Canty, crescut în sordida Curte a Gunoaielor avea pentru o vreme sa fie confundat cu printul Tudor, prilej cu care dobândea nu doar uzantele Casei Regale cât mai ales un orizont sufletesc si moral care îi împlinea visul de a fi un om adevarat. La rândul sau, printul, care îi lua locul vagabondului, putea cunoaste cu adevarat cum este viata dincolo de zidurile Palatului Regal.

Cu totul altfel stau, însa, lucrurile în ceea ce priveste mascarada ai carei protagonisti au fost auto-intitulatul „Paul al României”, mai degraba impostor decât print si consoarta sa. Mascarada pe care am privit-o, înca de la debutul celor doi pe scena „carutei cu paiate”a politicianismului, cu multa rezerva si cu o direct proportionala doza de dispret. Dispret pentru cele doua jucarii stricate si,deopotriva, pentru tragatorii de sfori ai afacerii.

Fiindca, în realitate, asta a fost si este toata tarasenia: o afacere murdara în care pseudo-printul si pseudo-printesa nu au fost decât niste profitori de drept comun care s-au înhaitat cu o sleahta de raufacatori. Afacere care adauga noi si grele piese la dosarele celor zece ani de jaf la care a fost supusa tara de catre Amiralul Dezastrului National si „famiglia” sa. O „famiglie” din care fac parte,la propriu si la figurat, printul-impostor si printesa vântura vânt.

Numai ca, asa dupa cum ne învata stravechea noastra zicala, urciorul nu merge multe ori la apa, un merit determinant în demantelarea acestei sordide smecherii având curajosii investigatori de la„Jurnalul National” si de la „Antena 3”.

Ca, mai nou, impostorul patentat, printul de trei parale si consoarta se dau loviti si o fac pe victimele inocente ale unor „pressions politiques”, asta este alta daravera. Numai ca maniera dezgustatoare în care cei doi precum si complicii lor, încearca sa îsi scape pielea nu face decât sa le arate adevarata fata, cea pe care au încercat sa o ascunda, ani de-a rândul sub o pretinsa masca princiara.

Asa dupa cum reactia publica, de dispret fata de cele doua personaje supra- gonflate si de complicii lor, este o fericita dovada a faptului ca, în pofida capcanelor viclene pe care i le întind vânzatorii de iluzii, societatea româneasca aplica sanctiunile morale celor care merita sa le primeasca.

În ceea ce priveste pozitia Casei Regale, aceasta a fost precizata de catre Regele Mihai în câteva fraze de o exemplara demnitate. Ma refer la acel pasaj din convorbirile cu Philippe Viguie Desplaces -care confera substanta cartii „O domnie întrerupta”-, în care, referindu-se la pretinsul print,Regele Mihai spune foarte clar:„Nu este decât …domnul Lambrino”. Asa dupa cum, la o întrebare referitoare la pozitia Casei Regale în eventualitatea în care i-ar fi aduse atingeri în cartea pe care anecdoticul personaj a anuntat-o, raspunsul Regelui este, si el, de o impresionanta prestanta: „Atâta timp cât ne lasa în pace, vom proceda la fel în ceea ce îl priveste.” Concluzia cade neiertatoare, ca o ghilotina: „Nu merita osteneala”.

Cum se termina frumoasa carte a lui Mark Twain, stim cu totii. În ziua încoronarii noului rege al Angliei, adevaratul print, Tudor, ajunge la vreme si da la iveala toata povestea, iar Tom Canty, desi va pleca din palat, îi va ramâne prieten statornic si fidel.

Cum se va termina scabroasa aventura a printului impostor, a inabil confectionatei printese si a partasilor lor de matrapazlâcuri ramâne sa ne spuna justitia.

Mult a fost. Putin a mai ramas?...