k209 Agnosticism 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA. (fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:ro.wikipedia 

Agnosticismul este conceptia filozofica potrivit careia adevarul anumitor afirmatii, mai ales afirmatii teologice privind existenta unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.

Termenul agnostic a fost creat de Thomas Henry Huxley în 1869 si este folosit si pentru descrierea celor neconvinsi de existenta zeitatilor sau altor aspecte religioase. Cuvântul agnostic provine din greaca, compus din particula a (fara) si gnosis cunoastere). Agnosticismul nu este doar contrar gnosticismului, ci tuturor dogmelor religioase, pe care le considera nedemonstrabile si prin urmare lipsite de orice certitudine.

Agnosticii pot afirma fie ca nu este posibil sa existe cunoastere spirituala, fie ca ei, personal, nu dispun de o asemenea cunoastere. În ambele cazuri este expus scepticism fata de doctrinele religioase.

Atitudinea acelora care prefera sa nu se pronunte asupra problemelor care nu intra în câmpul datelor experientei.

Termenul a luat nastere în ambientul pozitivismului.

Desi nu neaga existenta lui Dumnezeu, agnosticismul spune ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut, iar existenta lui nu poate fi probata (demonstrata).

Susinut în forma lui cea mai rigida de Thomas Henry Huxley (1825-1895) este si pozitia împartasita de toti aceia care nici mai înainte n-au recunoscut posibilitatea de a sti daca Dumnezeu exista sau nu.

De exemplu, pentru Immanuel Kant, Dumnezeu, sustras cunoasterii teoretice, ramâne un postulat al ratiunii practice; Friedrich Schleiermacher considera religia fondata pe sentiment; Carl Gustav Jung îl vede pe Dumnezeu ca pe un produs al abisului inconstient al eului.

Opunându-se agnosticismului, în primul Conciliu din Vatican, Biserica Catolicat a sustinut ca „plecând de la lucrurile create, Dumnezeu poate fi cunoscut cu certitudine prin lumina naturala a mintii”. Aceasta pozitie pleaca de la convingerea ca inteligenta umana este legitim deschisa transcendentei si, prin urmare, este în masura sa-l întâlneasca pe Dumnezeu în cercetarea Adevarului, cu conditia subînteleasa de a nu contrazice dogmele catolice si autoritatea Papei drept conducator unic al tuturor cre?tinilor.

Tipuri de agnosticism

Agnosticismul poate fi împartit în mai multe subcategorii, toate fiind categorisiri foarte recente. Printre variatii se numara:

Agnosticismul ateist
Agnosticii ateisti sunt atei datorita lipsei credintei în existenta vreunei zeitati si agnostici pentru ca nu pretind cunoasterea ca o zeitate nu exista.
Agnosticismul teist
Pozitia celor ce nu sustin cunoasterea existentei vreunei zeitati si totusi cred într-o astfel de existenta.
Apateismul sau agnosticismul pragmatic
Pozitia conform careia nu exista dovezi pentru existenta sau nonexistenta vreunei zeitati, dar din moment ce orice zeitate care ar putea exista pare nepreocupata de univers si bunastarea locuitorilor sai, întrebarea este în mare parte academica.
Ignosticismul
Pozitia conform careia o definitie coerenta a unei zeitati trebuie afirmata înainte ca întrebarea cu privire la existenta unei zeitati sa poata fi discutata în mod semnificativ. Daca definitia aleasa nu este coerenta, ignosticul mentine pozitia noncognitivista conform careia existenta unei zeitati este lipsita de sens ori netestabila empiric., Theodore Drange si alti filozofi vad atât ateismul, cât si agnosticismul, ca fiind incompatibile cu ignosticismul, pe motiv ca ateismul si agnosticismul accepta ca „o zeitate exista” este o afirmatie ce are sens, pentru care sau împotriva careia se poate argumenta.
Agnosticismul puternic (numit si „dur", „închis", „strict" sau „agnosticism permanent”)
Pozitia conform careia problema existentei sau nonexistentei uneia sau mai multor zeitati, precum si adevarata natura a realitatii, nu pot fi cunoscute datorita inablilitatii naturale a oamenilor de a verifica o experienta prin comparatie cu altceva în afara unei alte experiente subiective. Un agnostic puternic ar spune, „Nu pot sti daca o zeitate exista sau nu si nici nu îti sta în putinta”.
Agnosticismul slab (numit si „moale”, „deschis”, „empiric” sau „agnosticism temporar”)
Pozitia conform careia existenta sau nonexistenta vreunei zeitati este momentan necunoscuta, însa nu este neaparat imposibil de aflat; prin urmare, o astfel de persoana îsi va retine judecata pâna când vreo dovada va deveni disponibila. Un agnostic slab ar spune „Nu stiu daca vreo zeitate exista sau nu, însa poate într-o buna zi, când vor exista dovezi, vom putea afla”.
Agnosticismul spiritual
Agnosticii care urmeaza practici religioase si spirituale traditionale în absenta cunoasterii lui Dumnezeu, fiind în acelasi timp ireligiosi.
Inapoi la insemnarea sursa   Agnostic
Home
                                © 2009~2085 OSCII-Lab               Home    Popescu-Colibasi          Free counters!