|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu
sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le
fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.
(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta
poveste. Sursa:ro.wikipedia
Agnosticismul este conceptia filozofica potrivit careia adevarul anumitor afirmatii, mai ales afirmatii
teologice privind existenta unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.
Termenul agnostic a fost creat de Thomas Henry Huxley în 1869 si este folosit si pentru descrierea celor neconvinsi de existenta zeitatilor sau altor aspecte religioase. Cuvântul agnostic provine din greaca, compus din particula a (fara) si gnosis cunoastere). Agnosticismul nu este doar contrar gnosticismului, ci tuturor dogmelor religioase, pe care le considera nedemonstrabile si prin urmare lipsite de orice certitudine.
Agnosticii pot afirma fie ca nu este posibil sa existe cunoastere
spirituala, fie ca ei, personal, nu dispun de o asemenea cunoastere. În
ambele cazuri este expus scepticism fata de doctrinele religioase.
Atitudinea acelora care prefera sa nu se pronunte asupra problemelor care nu intra în câmpul datelor experientei.
Termenul a luat nastere în ambientul pozitivismului.
Desi nu neaga existenta lui Dumnezeu, agnosticismul spune ca Dumnezeu
nu poate fi cunoscut, iar existenta lui nu poate fi probata
(demonstrata).
Susinut în forma lui cea mai rigida de Thomas Henry Huxley
(1825-1895) este si pozitia împartasita de toti aceia care nici mai
înainte n-au recunoscut posibilitatea de a sti daca Dumnezeu exista sau
nu.
De exemplu, pentru Immanuel Kant, Dumnezeu, sustras cunoasterii teoretice, ramâne un postulat al ratiunii practice;
Friedrich Schleiermacher considera religia fondata pe sentiment; Carl Gustav Jung îl vede pe Dumnezeu ca pe un produs al abisului inconstient al eului.
Opunându-se agnosticismului, în primul Conciliu din Vatican, Biserica Catolicat
a sustinut ca „plecând de la lucrurile create, Dumnezeu poate fi
cunoscut cu certitudine prin lumina naturala a mintii”. Aceasta pozitie
pleaca de la convingerea ca inteligenta umana este legitim deschisa
transcendentei si, prin urmare, este în masura sa-l întâlneasca pe
Dumnezeu în cercetarea Adevarului, cu conditia subînteleasa de a nu
contrazice dogmele catolice si autoritatea Papei drept conducator unic
al tuturor cre?tinilor.
Tipuri de agnosticism
Agnosticismul poate fi împartit în mai multe subcategorii, toate fiind categorisiri foarte recente. Printre variatii se numara:
- Agnosticismul ateist
- Agnosticii ateisti sunt atei datorita lipsei credintei în existenta
vreunei zeitati si agnostici pentru ca nu pretind cunoasterea ca o
zeitate nu exista.
- Agnosticismul teist
- Pozitia celor ce nu sustin cunoasterea existentei vreunei zeitati si totusi cred într-o astfel de existenta.
- Apateismul sau agnosticismul pragmatic
- Pozitia conform careia nu exista dovezi pentru existenta sau
nonexistenta vreunei zeitati, dar din moment ce orice zeitate care ar
putea exista pare nepreocupata de univers si bunastarea locuitorilor
sai, întrebarea este în mare parte academica.
- Ignosticismul
- Pozitia conform careia o definitie coerenta a unei zeitati trebuie
afirmata înainte ca întrebarea cu privire la existenta unei zeitati sa
poata fi discutata în mod semnificativ. Daca definitia aleasa nu este
coerenta, ignosticul mentine pozitia noncognitivista conform careia
existenta unei zeitati este lipsita de sens ori netestabila empiric.,
Theodore Drange si alti filozofi vad atât ateismul, cât si
agnosticismul, ca fiind incompatibile cu ignosticismul, pe motiv ca
ateismul si agnosticismul accepta ca „o zeitate exista” este o afirmatie
ce are sens, pentru care sau împotriva careia se poate argumenta.
- Agnosticismul puternic (numit si „dur", „închis", „strict" sau „agnosticism permanent”)
- Pozitia conform careia problema existentei sau nonexistentei uneia
sau mai multor zeitati, precum si adevarata natura a realitatii, nu pot
fi cunoscute datorita inablilitatii naturale a oamenilor de a verifica o
experienta prin comparatie cu altceva în afara unei alte experiente
subiective. Un agnostic puternic ar spune, „Nu pot sti daca o zeitate
exista sau nu si nici nu îti sta în putinta”.
- Agnosticismul slab (numit si „moale”, „deschis”, „empiric” sau „agnosticism temporar”)
- Pozitia conform careia existenta sau nonexistenta vreunei zeitati
este momentan necunoscuta, însa nu este neaparat imposibil de aflat;
prin urmare, o astfel de persoana îsi va retine judecata pâna când vreo
dovada va deveni disponibila. Un agnostic slab ar spune „Nu stiu daca
vreo zeitate exista sau nu, însa poate într-o buna zi, când vor exista
dovezi, vom putea afla”.
- Agnosticismul spiritual
- Agnosticii care urmeaza practici religioase si spirituale
traditionale în absenta cunoasterii lui Dumnezeu, fiind în acelasi timp
ireligiosi.
Inapoi la insemnarea sursa Agnostic
| |