k197 Microsoft denunt 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:gandul.info 

„Ministerul Public

Directia Nationala Anticoruptie

Domnule Procuror,

Subsemnatul Sandu Gabriel, (…) in calitate de inculpat în Dosarul nr. 766/P/2016, prin aparator ales av. Daniel M.V. Chitic,

formulez în temeiul art. 290 C.pr.pen. prezentul

DENUNT

prin care va aduc la cunostinta savârsirea mai multor infractiuni de care am luat cunostinta în perioada în care am fost membru al Guvernului României, respectiv 23.12.2008 – 01.09.2010, în calitate de Ministru al Societatii Informationale si al Comunicatiilor, dar si în calitate de vicepresedinte PDL Central, primvicepresedinte PDL Prahova, si coordonator al PDL Braila.

Prin continutul sau, acest memoriu are valoarea unei declaratii-denunt care sa faca posibila, daca se va dori, cercetarea întregului context al contractelor încheiate de catre Guvernul României cu Microsoft si care s-au constituit începând cu anul 2003 în “platforma de afacere Microsoft”, o escrocherie care a fost transpartinica, transguvernamentala si transfrontaliera. Uriasul prejudiciu al staului român nu poate fi calculat decât în conditiile în care va fi cercetata afacerea Microsoft din perioada 2003 – 2012.

Pentru început, iata câteva elemente din contextul în care s-a derulat în ansamblul ei operatiunea Microsoft, care a prejudiciat statul român cu zeci de milioane de euro:

1. Între Guvernul României si Microsoft, la Roma, data de în 17 Septembrie 2003, a fost încheiat un “Parteneriat strategic” care a avut ca efect instituirea unui monopol în favoarea gigantului IT american pe piata din România. Acest monopol a fost consfintit prin semnarea de catre Dan Nica, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pe de o parte si Steve Ballmer, CEO Microsoft, pe de alta parte, a unei “Scrisori de intentie privind Parteneriatul Strategic între Guvernul român si Microsoft”, si mai apoi prin semnarea la data de 15 apilie 2004 a Contractului 0115.RO care viza preluarea de licente pentru operarea computerelor detinute de administratia centrala, (desi o parte din computere detineau deja licenta) dar si pentru proiectele de e-government si licentele educationale. Arat ca numarul de licente vizate depasea cu mult numarul computerelor existente. Acest contract încheiat între stat si o entitate privata a încalcat legile concurentei. Ca efect al încheierii “Parteneriatului strategic” si a “Contracatului 0115.RO”, Microsoft a devenit placa turnanta a pietei IT din România dar si a securitatii cibernetice a Statului român, fiind anihilata în acelasi timp libera concurenta pe piata IT din tara noastra prin legalizarea si institutionalizarea abuzului de pozitie dominanta a companiei Microsoft în România. Mentionez ca Microsoft opereaza la nivel mondial prin subsidiare zonale ale concernului multinational. În Europa, subsidiara mare a fost si este Microsoft Irlanda. Locatia a fost aleasa anume întrucât are o legislatie a impozitelor mai prietenoasa. Microsoft Irlanda a creat o reprezentanta în România numita Microsoft România.

2. La intervale de patru-cinci ani, contractul initial a fost “novat” prin încheierea unor acte aditionale sau noi contracte de ambele parti în urma unor negocieri directe si netransparente care încalcau odata în plus legile europene ale concurentei. Contractele succesive care au “novat” “Parteneriatul strategic” si Contractul 0115.RO au fost facute prin coruperea sistematica a oficialilor români prin instituirea unei grupari infractionale care s-a aflat de-a lungul timpului, în mod invariabil, în spatele echipelor de negociatori si carora li s-au oferit ca recompensa procente importante din pretul contractelor încheiate cu statul român prin oferirea unor discounturi imense (ce mergeau pâna la 65%) din valoarea contractelor încheiate cu Guvernul României. Modul prin care comania Microsoft cumpara influenta la nivelul de vârf al statului român va fi descris în cele ce urmeaza în prezentul denunt.

3. Cum compania Microsoft (prin subsidiara sa Microsoft Ireland si repreznteanta sa – Microsoft România) nu putea încheia în mod direct contracte directe ca urmare a unei interdictii stabilite de instantele internationale în domeniul concurentei, Microsoft opera si comercializeaza în România în mod indirect licente si servicii prin intermediul unor terte companii agreate si abilitate în mod direct de catre compania americana numite LAR (Large Account Reseller). Aceste terte companii (pe care le vom numi în continuare LAR-uri) obtineau si obtin în mod netransparent discounturi stabilite în urma unor negocieri directe între acestea si compania Microsoft, aceasta modalitate de ofertare directa catre LAR-uri încalcând odata în plus legile internationale ale concurentei. În România, au existat si au operat mai multe asemenea LAR-uri (persoane juridice române si/sau straine), care faceau oferte institutiilor administratiei publice centrale, dar de fiecare data în spatele acestor LAR-uri se gaseau aceleasi persoane care alcatuiesc un grup criminal organizat.

4. Este esential de retinut ca discounturle acopereau o plaja larga, între 17 si 65 la suta, ultimul procent fiind total nefiresc sub aspect comercial.

5. În 2009 a fost data Hotarârea de Guvern 460 si s-a organizat o licitatie, câstigata de D-CON.NET AG, un LAR reprezentat de Claudiu Florica, una si aceeasi persoana care reprezenta si precedentul LAR care contractase cu Guvernul României – Fujitsu Siemens Computers GMBH (numit în continuare FSC).

6. Au fost prevazute sume uriase (de zeci de milioane de euro) pentru consultanta si asistenta, pe care Guvernul României i-a platit si care au fost dirijati catre o retea de offshoruri detinute de reprezentantii unui grup criminal organizat, alcatuit din peste o suta de persoane, avându-i la vârf pe Claudiu Florica, Dinu Pescariu si Dragos Stan.

7. În cele ce urmeaza voi demonstra ca Microsoft nu livra în realitate nici toate produsele (licentele) contractate si nici consultanta convenita. În schimb, avea acces la toate informatiile sensibile sau chiar la secrete ale statului român.

8. Prin intermediul LAR-urilor, Microsoft a facut trafic de influenta începând cu anul 2004, fiind sustinut în acest sens de un grup consistent de oameni politici în frunte cu presedintele de atunci al României, Traian Basescu, cu primul-ministru Emil Boc, cu consilierul presedintelui României, Theodor Stolojan, consiliera prezidentiala Elena Udrea, devenita apoi ministru al Dezvoltarii, sotul acesteia, Dorin Cocos, de reprezentanti de frunte ai corpului diplomatic (ambasadorii SUA, a Austriei si Germaniei) si FMI, dar si de ofiteri superiori din Serviciul Român de Informatii si STS (generalii SRI Dumitru Zamfir si Dumitru Cocoru, generalul STS Marcel Opris, acestia fiind reprezentantii prim adjunctului SRI, generalul Florian Coldea si directorului SRI George Maior).

9. Timp de circa 14 ani, sume uriase de bani au fost, în baza contractelor Microsoft, preluate din bugetul diferitelor institutii centrale, prin intermediul directorilor Silviu Hotaran si Ovidiu Artopolescu (ultimul, o vreme, fiind si secretar de stat MCSI, sub patronajul lui Dan Nica, în calitate de ministru), având acelasi partener, în persoana lui Claudiu Florica, ca director D-CON.NET AG si FSC, si cu aceiasi colaboratori de baza din Microsoft, directorii Florin Pletea – toti platiti prin prin intermediul Zonko Overseas Ltd. si alte offshore-uri înfiintate special în acest sens de catre Sorin Eftene, director Microsoft, prin intermediul multinationalei KPMG – un gigant în domeniul consultantei fiscale.

10.Din grupul infractional organizat care au devalizat bugetul României si au spalat banii obtinuti în acest mod, au mai facut parte si Dragos Nicolaescu, sef FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), numit în aceasta functie de catre Claudiu Florica, Diana Comanici director economic, si toti ceilalti directori Microsoft, membri ai delegatiei Microsoft în MCSI, directori FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), directori D-CON.NET AG sau membri ai grupului D-CON.NET AG si Dorin Cocos care, începând din 2009, a devenit seful neoficial al negociatorilor grupului Microsoft în raport cu Guvernul României.

În fapt, contextul electoral al anului 2008 a facut ca în perioada 15-23 decembrie 2008, la insistentele domnului Gheorghe Stefan cu sustinerea PLD, în cadrul PDL, sa se stabileasca, prin algoritmul de desemnare al membrilor de partid, cu rezultate foarte bune în campanie electorala, ca functia de Ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, aripa PLD din PDL, sa fie ocupata de subsemnatul.

Imediat dupa desemnare am fost chemat la partid, la PDL si mi s-a adus la cunostinta de catre conducerea acestuia, modul de repartizare a functiilor de conducere în cadrul MCSI pe baza de recomandare a fiecarei filiale judetene PDL.

În data de 23.12.2008 am fost instalat ca ministru MCSI de catre domnul vice prim-ministru Dan Nica, cu recomandarea sa lucrez cu „omul care stie totul în acel minister” pentru ca el l-a înfiintat, secretarul general al ministrului, domnul Cezar Armeanu.

Am preluat MCSI pe baza de proces verbal de la ministrul Karoly Borbély. Mentionez ca acesta nu mi-a indicat absolut nicio problema deosebita din activitatea ministerului.

Primele informatii pe care le-am primit în minister au fost ca acel minister este controlat de SRI si este condus de dl. Dan Nica prin intermediul dlui. Cezar Armeanu, acesta din urma fiind pe statul de plata atât al lui Microsoft – FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), carora le reprezinta interesele, cât, mai ales, ale avocatului Doru Bostina, care îi reprezinta pe toti, respectiv Microsoft, FSC, Unicredit si MCSI.

În minister era un haos total. Se zvonea ca toti sefii de departamente si o parte din angajati erau platiti de FSC, Florica, TeamNet, Ghita Sebastian, Siemens, SIVECO, si multi altii.

În aceste conditii, imediat dupa preluare am dispus, la sugestia Secretariatului General al MCSI, domnul Cezar Armeanu, o sedinta de lucru în care mi s-a adus la cunostinta o singura problema si anume situatia licentelor Microsoft cumparate de dânsul în numele Guvernului României.

Problema principala ridicata de domnul Cezar Armeanu era inexistenta sumelor aferente platilor necesare achitarii licentelor nelivrate de Microsoft în perioada 2006 – 2008, dar care trebuiau platite de MCSI în anul 2009. Este motivul pentru care a fost identificata o solutie de plata, optându-se pentru achitarea contravalorii unui numar antecalculat de ore de consultanta si de mentenanta. Servicii care, în cea mai mare parte, nu au fost prestate.

Ceea ce m-a nedumerit, din primul moment, a fost de ce acest contract de închiriere licente Microsoft era urmarit de departamentul de politica externa al ministerului, si nu de departamentele de IT, achizitii, sau tehnic.

Divergenta principala era între departamentul de politica externa, care urmarea derularea contractului si departamentele juridic si economic.

Ulterior, am înteles ca oamenii retelei erau plasati exact în departamentul de politica externa al ministerului.

În primele saptamâni din ianuarie 2009, odata cu începerea mandatului meu de ministru MCSI, am dispus efectuarea unei inventarieri complete a licentelor Microsoft, gestionate în perioada 2006-2008, si a licentelor necesare la nivelul anului 2009.

Rezultatul a fost absolut dezastruos. Nu exista nicio coerenta în evidenta Ministerului, hotarârile de guvern emise în 2008 nu aveau niciun fundament, nu exista niciun document care sa stea la baza întocmirii si redactarii acestor hotarâri de guvern, nu existau comenzi ale institutiilor, procese verbale de receptie, de comodat, vouchere, ore de consultanta, nu existau procese verbale de receptie asura serviciilor. Documentul care consemna numarul de ore de consultanta, respectiv 50.000 de ore, document detinut în arhiva Secretarul general-ului MCSI, aferent perioadei 2004 – 2009 (ore evaluate în cadrul MCSI la 5.000.000 $ la nivel de LAR, valoarea de piata fiind de peste 8.000.000 $) disparuse din evidenta MSCI.

Am solicitat o situatie a voucherelor date institutiilor din contractul de licentiere. Nici aceasta nu exista.

Am solicitat documentele de livrare ale companiei Microsoft FSC în baza comenzilor date de institutiile beneficiare, cuprinse în actele aditionale nr. 2, 3 si 4, precum si procesele verbale de receptie a kit-urilor si a voucerelor de ore de consultanta, însotite de contracte de comodat cu toate ministerele si institutiile cuprinse în H.G. 634/11.06.2008 si H.G. 1193/24.09.2008, împreuna cu H.G. 1451/12.11.2008. Aceste documente nu mi-au fost prezentate pentru, asa cum mi s-a spus, nu mai existau în minister. Daca au existat vreodata.

Am avut o discutie foarte dura cu Secretarul general-ul MCSI, domnul Cezar Armeanu, care nu mi-a putut prezenta nicio explicatie în conditiile în care nu exista niciun document în minister care sa nu treaca pe la el. Foarte prietenos, mi-a spus ca nu e nicio problema pentru ca are solutie pentru aceasta situatie si îmi va prezenta omul care detine toate documentele prin care va justifica situatia de mai sus si care a întocmit si redactat toate hotarârile de guvern mentionate mai sus.

Sefa serviciului juridic mi-a precizat ca aceste documente nu exista pentru ca aceste hotarâri de guvern au fost pregatite de secretarul de stat Szomodi împreuna cu Secretarul general-ul MCSI dl. Cezar Armeanu, si scrise de domnul avocat Doru Bostina.

Departamentele din cadrul Ministerului nu au fost implicate. Acelasi lucru l-au sustinut si directorul economic al MCSI domnul Florea si sefa Serviciului financiar, doamna Danet, care mi-au argumentat, inclusiv pe documente scrise, de ce nu pot fi platite sumele de 31.000.000 $ si 26.800.000 $ aferente actelor aditionale nr. 2,3 si 4.

În urma analizarii informatiilor oferite de toate aceste departamente, referitoare la actele aditionale 2, 3 si 4, subsecvente contractului 0115RO/2004, am constatat discrepante între prevederile textelor de lege ce vizau termenele de plata, livrarea de produse, cantitatile si modalitatea în care aceste produse puteau fi achitate doar în baza prevederilor bugetare al urmatorului an si situatia efectiv regasita, astfel:

Prin Hotarârea de Guvern nr. 470/2004 si CTR 0115RO/2004 se prevedea la:

“Art. 2: plata ratelor se facea in limita sumelor aprobate anual prin lege cu aceasta destinatie din bugetul SGG-ului

Art. 3 alin. 2: institutiile publice beneficiare vor primi câte un kit de instalare pentru fiecare dintre produsele solicitate.”

În anexa de la H.G. 470/2004 – contractul comercial de închiriere licente, în art. 5 alin. 4 obligatia de livrare se va considera îndeplinita la data prevazuta în notificarea adresata licentiatului de catre Microsoft prin care se confirma ca licentiatul are acces la licente si preda catre licentiat câte un kit de instalare pentru fiecare institutie publica beneficiara având calitatea de afiliat inclus.

Contractul a fost semnat de catre SGG pe o perioada de 5 ani (2004–2009), valoarea initiala a contractului încheiat în anul 2004 între SGG si Microsoft prin reprezentantul sau Fujitsu Siemens GMBH Austria a fost de 54.567.465 $ pentru un numar de 50.155 licente de drept de utilizare începând cu anul 2004 pâna în anul 2009.

Cuantificare Prejudiciu

Costul de finantare în valoare de 11.000.000 $ a determinat cresterea valorii contractului de 42.000.000 $ oferta initiala, la 54.567.465 $ – suma apreciata de Gheorghe Gheorghina ca fiind o crestere nejustificata care nu poate fi explicata.

Total prejudiciu aferent contractului 115RO/2004 – 26.400.000 $ din care 11.000.000 $ costuri legale de finantare si 15.600.000 $ platiti ilegal cu avizul si acordul dat de Microsoft prin Silviu Hotaran, Ovidiu Artopolescu, Florin Pletea, Sorin Eftene, care au supravegheat afacerea Microsoft. Banii au fost împartiti între Microsoft, FSC, KPMG si directorii Microsoft enumerati mai sus, directorii FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) Viena în frunte cu Malinovski, dar si ai FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) România, Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici împreuna cu cei care tineau legatura cu serviciile secrete si guvernele României – Dragos Stan si Dinu Mihail Pescariu, bani pe servicii platite dar nelivrate, ajungând la ei si prin ei la toti cei de mai sus.

H.G. nr. 470/2004 este ilegala pentru ca trebuia sa cuprinda obligativitatea de a se face licitatie publica. Actul normativ a intrat în vigoare la data de 13.04.2004, dupa ce a fost semnat de:

- prim-ministrul Adrian Nastase – contrasemneaza

- ministrul MCTI Dan Nica

- ministrul pentru coordonarea SGG Eugen Bejinariu

- ministrul Finantelor Publice M. Tanasescu

Odata cu intrarea în vigoare a acestei hotarâri, a fost abrogata o alta hotarâre, H.G. nr. 1473/2003, de asemenea ilegala, care atribuia competenta SGG-ului de a semna contractul-cadru de licentiere, referitoar la produsele Microsoft. Aceasta a fost publicata în Monitorul Oficial al României, partea 2 nr. 912 din 19 decembrie 2003.

H.G. nr. 1473/2003 a fost semnata la 11 decembrie 2003 de urmatorii:

- prim-ministrul Adrian Nastase

- ministrul MCTI Adriana Ticau

- ministrul pentru coordonarea SGG Eugen Bejinariu

- ministrul Finantelor Publice Mihai Nicolae Tanasescu.

În prima parte a anului 2009, am avut câteva întâlniri cu toti sefii marilor companii de IT din România, printre care si doamna Irina Socol, presedinte, director general al SIVECO SRL. Aceasta mi-a prezentat mai multe variante de îmbunatatire a sistemelor IT în Guvernul României, printre care si propuneri de îmbunatatire a programelor de licentiere în cadrul Ministerului Învatamântului, explicându-mi ca nu se poate accepta sub nicio forma oferta Microsoft, întrucât este incorecta, compania SIVECO SRL livrând, în perioada 2000–2004, toate calculatoarele folosite de Ministerul Învatamântului pe care erau instalate licente Microsoft legale.

În 2009, am rezistat insistentelor domnilor Tatomir Catalin, Sorin Eftene, Florin Pletea, care erau facute direct sau prin intermediul ambasadei SUA si al ambasadorilor Nicholas Taubman si Mark Gittenstein – mai mult sub forma unor amenintari directe asupra mea si asupra Guvernului României – la presiunile domnilor Dorin Cocos, Dinu Pescariu (cu care m-am vazut o singura data în luna mai 2009, iar urmatoarea data a intrat peste mine în casa în noiembrie 2009), Claudiu Florica – FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH), Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, dar mai ales a domnilor Cezar Cezar Armeanu si a avocatului Doru Bostina. Toti acestia au depus eforturi pentru a ma convinge sa includ în Hotarârea de Guvern solutia de rezolvare a licentelor Microsoft, în baza solicitarilor facute de Mihnea Costoiu.

Va aduc la cunostinta ca începând din anul 2008, luna iunie, companiile Microsoft si FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) au impus un contract de consultanta juridica pentru MCTI cu avocatul Doru Bostina, care era în acelasi timp si avocatul MCSI si avocatul Unicredit Bank, lucrând direct cu domnii Florica Claudiu, Dinu Pescariu, Dragos Nicolaescu, Florin Pletea, Sorine Eftene plus Calin Tatomir. Acestia împreuna au procedat la initierea unui numar de Hotarâri de Guvern prin care se efectuau plati ilegale. Respectiv:

1. Conform contractului comercial de închiriere licente – anexa la H.G. nr. 470/15 Aprilie 2004, care prevede ca obligatia de livrare se va considera integral îndeplinita la data prevazuta în notificarea adresata licentiatului de Microsoft Ireland Operation LTD, prin care se confirma ca licentiatul are acces la licente si a predarii catre licentiat a câte unui kit de instalare pentru fiecare institutie publica beneficiara, având calitatea de afiliat inclus.

2. Hotarârea de Guvern nr.199/27.02.2008 prevede, la Articolul 2.2 ca autoritatile si institutiile publice beneficiare au obligatia de a transmite, pâna la data de 30 martie a fiecarui an catre MCTI numarul echipamentelor de calcul instalat în cadrul institutiei, numarul de licente existent si numarul de licente necesar a fi închiriate, cu justificarea necesitatii, iar MCTI are responsabilitatea de a centraliza si corela aceste informatii.

La Articolul 3 se prevede ca MCTI verifica modul de utilizare de catre fiecare autoritate si institutie publica beneficiara a avantajelor si servicilor aferente contractului comercial de închiriere de licente Microsoft.

3. Hotarârea de Guvern nr.634/11 iunie 2008 prevede plata fara receptionarea vreunui produs. În plus, urmau sa fie livrate în luna iunie 2008 produse care aveau sa fie folosite începând de la 01.01.2006. În Articolul 2, în schimbul acestora, se prevedea plata sumei de 26.172.156 $. Conform Articolului 3, MCTI urma sa distribuie licente pe baza de contract de comodat institutiilor si autoritatilor publice beneficiare (în data de „aprilie 2006” cu drept de folosinta de la data de 01.01.2006), În Anexa nr. 2 a Actului aditional nr. 2 se prevedea dreptul neexclusiv de a utiliza produsele software Microsoft închiriate si kiturile de instalare corespunzatoare.

În actul aditional nr. 2/11 Iunie 2008, la contractul 0115 RO/2004 se stabilea ca pâna la data de 31.03.2006 sa fie predate kiturile catre SGG si contractul de comodat semnat cu institutiile beneficiare.

Ministrul Karoly Borbély, Secretarul General al MCSI Cezar Armeanu, Secretarul de Stat Szomodi si Microsoft, prin Calin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene au facut presiuni uriase asupra mea, pentru a renunta la verificarea inventarelor licentelor primite si pentru a face face platile retroactiv, în schimbul unor produse nelivrate si nereceptionate. Produsele asa-zis livrate au fost comunicate MCSI prin intermediul avocatului Bostina Doru, care a si redactat hotarârile de guvern, inclusiv contractele si anexele lor catre Microsoft. În acest sens a colaborat cu Calin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea si echipele subordonate lor. De la Fujitsu Siemens Computers GMBH au participat Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, care au împartit banii obtinuti ilegal de la Guvernul României între Microsoft, FSC, directorii Microsoft, directorii FSC prin offshore-urile lui Dragos Stan, Dinu Pescariu, Thomas Heintschell .

Semnificativ cred ca este faptul ca Dragos Stan, Dinu Pescariu si Claudiu Florica sunt patronii din umbra ai firmelor Lisaos – Balzac – Essim cu acelasi sediu în Cipru – Limassol Cipru Griva Digeni 115 Trident Centre 3101 (Certificat de înregistrare fiscala 122 601 96 Q nr. incorpore HE 260 196), actionar majoritar în Synotech Global Service România SRL, fosta DIM SOFT, actualul loc de munca al lui Sorin Eftene, care a lucrat permanent în subordinea lui Claudiu Florica, la fel ca si D-CON.NET AG în 2014 – si care a devenit Synotech Global Service Switzerland GMBH (aspect confirmat prin pastrarea numarului de înregistrare la ORC, J40/2051/1994 rezultân în urma fuziunii prin absorbtie a societatilor Abacus System & Solutions J40/2476/1998 si Abacus Telcon J40/2994/2005), proiect semnat si de Rilla Roxana, avocat partener cu Chirvase Neculai, sotul Rilla Cornel fiind platit de Florica pentru a fi consilierul ministrului V. Vreme.

De remarcat ca la nivelul anului 2004, societatea Quinn Asociated LTD, ce avea ca beneficiar real pe Dragos Stan, este reprezentata de catre Irene Spoerry si Andreas Moustras, persoane ce se regasesc cu drept de reprezentare si semnatura pentru Essim Partners si Balzac la nivelul anului 2009.

Acest lucru rezulta din contractele semnate între Baringwood si Essim si Balzac, la fel cum D-CON.NET AG si Baringwood sunt reprezentate de Erich Amman. [1]

Calin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, directori Microsoft, împreuna cu Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, Victor Malinovski, si ceilalti directori FSC GMBH, prin intermediul lui Dragos Stan si Dinu Pescariu, au întocmit, prin intermediul avocatului Doru Bostina, împreuna cu Cezar Armeanu, secretar general MCTI si cu aprobarea ministrului Karoly Borbély si a Secretarul de stat Szomosi, urmatoarele Hotarâri de Guvern ilegale, pentru plati retroactive, pentru marfa nelivrata, toate fiind facute pentru înselarea Guvernului României cu suma de 31.144.865 ,64 $ plus 26.725.491 ,36 $, în total însumând 57.970.367 $.

Marfa nelivrata reprezinta 31.144.865,64 $.

Cred ca este important sa precizez ca în anul 2009, a avul loc o întâlnire în patru, impusa lui Pinalti (Gheorghe Stefan) de Traian Basescu, Elena Udrea si Dorin Cocos, în care Claudiu Florica a explicat afacerea Microsoft, FSC, MCTI, cu modul de plata si cu prelungirile de contract FSC 2009 – 2012. Mentionez ca îl cunosteam pe Dorin Cocos din 2007, când în calitate de vicepresedinte PLD, Theodor Stolojan ma trimitea la el pentru a tine adunarile PLD la Eurohotels.

Mai fac precizarea ca si Emil Boc mi-a pus în vedere sa rezolv problema platii, iar Gheorghe Gherghina de la Ministerul Finantelor m-a presat sa platesc. La rândul ei, Elena Udrea m-a obligat sa ma vad cu Cocos. Cocos Dorin m-a sunat si m-a presat la rândul lui sa rezolv platile pentru Microsoft. La fel, presiuni în acest sens faceau FSC prin Wolfgang Horak, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, avocatul Doru Bostina (Secretarul general MCSI) si Cezar Armeanu. Precizez ca, în aceeasi directie au facut presiuni si Nicolas Taubman si Mark Gittenstein, ambasadori ai Statelor Unite în România.

În cele din urma o parte din mita nu a mai ajuns la destinatarii finali, pentru ca eu am refuzat sa platesc retroactiv 57.000.000 $ fara dovada efectuarii prestatiei serviciilor si livrarii produselor.

În continuare, în vederea derularii operatiunilor Microsoft, s-a decis elaboarea unei noi Hotarâri de Guvern, în baza careia urmau sa se plateasca licentele din 2004, la care vom primi 50.000 de ore de consultanta plus produse Software Microsoft plus servicii, iar pentru cele nelivrate în 2006, 2007, 2008, 2009 se va prelungi perioada de drept de folosinta pâna în 2012.

În momentul în care Mihai Tanasescu, în calitate de sef al delegatiei FMI în anul 2009, (una si aceeasi persoana cu cea care a semnat în 2004 HG-urile ilegale pe relatia cu Microsoft) a facut presiuni uriase catre Emil Boc, acesta din urma i-a dat ordin lui Gherghina sa plateasca 31.144.865,64 $ în baza Actului Aditional nr.2 în favoarea Unicredit Bucuresti. Ulterior, domnul Dragos Nicolaescu si-a dat demisia, FSC prin Diana Comanici si W. Horar nu au mai recunoscut întelegerea si au preferat sa recunoasca nelivrarea, iar Sorin Eftene si Florin Pletea, în calitatea lor de directori ai Microsoft România, au spus clar ca fara FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) se opreste discutia.

Prin Hotarârea de Guvern nr.1451/2008 i s-a atribuit MCTI dreptul de a semna actul aditional nr.4, valoarea totala a acestuia fiind de 26.725.491,36 $ pentru un numar de 40.939 licente cu drept de utilizare începând cu anul 2007 pâna în 2009, respectiv 22.860 licente cu drept de utilizare începând cu anul 2008 pâna în anul 2009.

Suma nu a fost achitata din cauza unor deficiente constatate în actul aditional încheiat, cu efecte în derulare. Factura a fost stornata cu acceptul firmei.

Contractul comercial de închiriere de licente numarul 0115/RO, încheiat la 15.04.2004, prevede la articolul 5.4 ca obligatia de livrare se va considera integral îndeplinita la data prevazuta în notificarea adresata licentiatului de Microsoft Ireland Operations LTD, prin care se confirma ca licentiatul are acces la licente, si a predarii catre licentiat a câte unui kit de instalare pentru fiecare institutie publica beneficiara având calitatea de afiliat inclus.

Toate H.G.-urile de mai sus sunt absolut ilegale. Ele au fost facute pentru plata în anul 2009, a unor produse si servicii nelivrate în perioada 2004-2009, fiind întocmite pe baza datelor furnizate de Microsoft prin domnii Sorin Eftene, Florin Pletea, Calin Tatomir si a echipei Microsoft, care cunosteau clar ca prin FSC România si FSC Austria (prin Malinovski, Horak, Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici) au încercat sa fure de la statul român de suma de 57.000.000 $ prin HG-uri ilegale redactate de avocatul Doru Bostina, întocmite de Cezar Armeanu si aprobate de ministrul Karoly Borbély, bugetate de Varujan Vosganian, si semnate si aprobate de Calin Popescu Tariceanu.

Acest furt grosolan a fost cercetat de DNA, însa faptuitorii mai sus mentionati au fost favorizati prin necorelarea cu Dosarul 187/2013, prin prescrierea faptelor din Dosarul 21/P/2006, si prin musamalizarea Dosarului 448/P/2011.

Mentionez ca si subsemnatul am fost santajat sa platesc ilegal cei 57.000.000 $ de catre Claudiu Florica si Dorin Cocos în mod direct, si indirect de catre Traian Basescu, („Taticutul”), Elena Udrea, Emil Boc, Calin Tatomir, Florin Pletea, Sorin Eftene, Gheorghe Gherghina, W. Horak, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, avocat Doru Bostina, Razvan Radu, Serban Tanasescu, dar mai ales de ambasadorii Nicholas Taubman, Mark Gittenstein, Martin Eichtinger, care m-au fortat sa platesc aceste sume furate de Microsoft cu complicitatea FSC (Fujitsu Siemens Computers GMBH) si gruparea Florica.

Dupa interventia brutala a domnului Mihai Tanasescu, în calitate de sef al FMI, la Emil Boc, acesta i-a determinat pe domnii Gh.Gherghina si Cezar Armeanu sa plateasca 31.000.000 $.

Întelegerea cu Calin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, în calitate de reprezentanti ai Microsoft, pe de-o parte, si Claudiu Florica, Dragos Nicolaescu, Diana Comanici, ca reprezentanti ai FSC, pe de alta parte a fost de prelungire a contractului pentru perioada 2009 – 2012 si plata sumei de 54.000.000 $ în perioada 2009 – 2012 pentru icentele din 2004. Iar pentru diferenta de pâna a 57.000.000 $ , 50.000 de ore de consultanta în perioada 2009-2012. Ca urmare a negocierilor dure pe care le-am purtat cu acestia, stiind ca au furat cei 31.000.000 $ prin Colina Investment direct de la Unicredit, mai sus numitii au preferat sa renunte la 26.000.000 $.

Subliniez ca ambasadorii Nicolas Taubman, Mark Gittenstein, Martin Eichtinger, m-au amenintat ca voi suporta consecinte serioase daca nu voi plati hotarârile de guvern.

Este important sa fac precizarea ca accordul semnat de Guvernul Românei prevede foarte clar ca 163.428 de licente instalate pe 163.428 de calculatoare, vor avea implementate un numar de 36 proceduri la toate cele 27 de institutii, conform Hotarârii de Guvern 460/2009, cu institutii comasate.

1. Ministerul Afacerilor Externe

2. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

3. Ministerul Apararii Nationale

4. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

5. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

6. Ministerul Sanatatii

7. Ministerul Public

8. Ministerul Finantelor Publice

9. Ministerul Justitiei

10. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din decembrie 1989

11. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

12. Ministerul Mediului si Padurilor

13. Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale

14. Secretariatul General al Guvernului

15. Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul

16. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

17. Centrul Român pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine

18. Oficiul National de Prevenire si Combaterea Spalarii Banilor

19. Consiliul National de Contestare a Contestatiilor

20. Institutul National de Statistica

21. Oficiul National pentru Cultul Eroilor

22. Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

23. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

24. Ministerul Culturii si Patrimoniului National

25. Ministerul Administratiei si Internelor

26. Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului

27. Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret

Fiecare din aceste institutii cumulat pe toate cele 164.428 de calculatoare, adunate ca numar de licente totale pe institutii, ar fi trebuit sa aiba fiecare un sistem intranet securizat de STS, care per total sa faca intranetul Guvernului cu 36 proceduri instalate si functionale pe fiecare calculator, si în interconexiune respectiv cu:

P1 – Achizitii publice

P2 – Analiza si elaborare acte normative

P3 – Analiza si solutionare petitii

P4 – Avizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta

P5 – Circuitul informational

P6 – Controlul documentelor

P7 – Controlul înregistrarilor

P8 – Deplasari externe

P9 – Deplasari interne

P10 – Derularea financiara a contractelor UMP

P11 – Elaborare politici si strategii în domeniul societatii informationale

P12 – Elaborarea proiecte e-guvernare

P13 – Elaborarea planului strategic

P14 – Elaborarea pozitiei de negociere a României la UE

P15 – Elaborarea procedurilor

P16 – Elaborarea propunerilor de politici publice

P17 – Elaborarea propunerilor de politici si strategii în comunicatii

P18 – Evaluare si inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit

P19 – Evaluarea performantelor personalului contractual

P20 – Evaluarea performantelor profesionale ale functionarilor publici

P21 – Fisa postului

P22 – Furnizarea informatiilor de interes public

P23 – Gestionarea abaterilor

P24 – Managementul riscului

P25 – Metodologia de elaborare a bugetului propriu

P26 – Metodologia privind recrutarea si selectia functionarilor publici

P27 – Metodologia privind recrutarea si selectia personalului contractual

P28 – Monitorizare mentenanta autoturisme si consumul de combustibil

P29 – Organizarea si efectuarea controlului

P30 – Program de audiente

P31 – Prezenta personalului în MCSI

P32 – Procedura de achizitie publica de bunuri pentru proiectul EBC

P33 – Procedura de achizitie publica de servicii pentru proiectul EBC

P34 – Receptia produselor, evidenta si gestionarea

P35 – Reprezentare grupuri de lucru tehnice

P36 – Stabilire si monitorizare obiective specifice.

Cele 36 de proceduri pentru cele 27 de institutii implementate pe 163.428 de calculatoare ar fi însemnat intranetul Guvernului si baza pentru trecerea la societatea informationala.

La data de 30 iunie 2010 am anuntat Microsoft si D-CON.NET AG ca voi suspenda platile pentru nelivrare. Presiunile facute de Microsoft, Claudiu Florica si mai ales Dorin Cocos si Elena Udrea, au dus la “demisionarea” mea de catre prim ministrul Emil Boc la ordinul presedintelui Traian Basescu.

Referitor la implicarea reprezentantilor SRI si a fostului presedinte Traian Basescu, declar urmatoarele:

În luna ianuarie 2009, am fost solicitat de domnul Sebastian Ghita – sponsorul personal al doamnei Roberta Anastase, pentru o întâlnire cu o persoana foarte, foarte importanta.

Am fost preluat de la minister de masina cu sofer a domnului Sebastian Ghita si, împreuna cu acesta, am fost dus la unul din sediile SRI, unde ne astepta domnul general Dumitru Zamfir.

Aici am aflat urmatoarele:

1. MCSI este un obiectiv strategic pentru siguranta nationala, iar obiectivul principal al ministeriatului meu va fi CERT-ul, care este în subordinea mea directa, în componenta ICI-ului dar care va fi coordonat în mod direct de SRI prin detasarea unui ofiter SRI, care cunoaste foarte bine problema. CERT-ul urma sa faca parte din organizatia europeana E NISA.

2. Punctul unic de contact (PCU) era urmatorul obiectiv strategic, acest punct unic de contact urmând sa fie modul de comunicare securizata a României cu Uniunea Europeana;

3. Am aflat deasemenea ca prioritatea numarul unu a SRI era securitatea cibernetica a României

4. În consecinta, toate proiectele IT sau produse Software vor avea si o componenta de securitate si, implicit, o viza mai mult sau mai putin vizibila a SRI-ului.

5. România are ca obiectiv o singura baza de date care sa fie o componenta a S.I.I. – Sistemul Informativ Integrat – cu maximum de servicii de e-Guvernare posibile pe fiecare etapa, pentru trecerea catre o societate informationala.

Pentru realizarea acestor obiective, am avut întâlniri saptamânale si, uneori, zilnice pe aceasta tema, precum si pe alte teme de interes national sau de siguranta nationala cu domnii general Dumitru Zamfir, Dumitru Cocoru din SRI precum si cu domnul general Marcel Opris, directorul STS.

Am primit un material de la SRI, pe baza caruia am elaborat Strategia Nationala de trecere catre societate informationala – e-România. Dupa primirea materialului, am procedat la stabilirea obiectivelor si am facut prima licitatie e-România 1, care, împreuna cu e-România 2, trebuiau sa cuprinda 169 servicii de e-guvernare, care functionau în teritoriu, fiind realizate prin proiectele cu fonduri europene precum si cel putin 40 de servicii de e-guvernare la nivel national.

Nu am stiut cine a câstigat e-România 1. Dupa câstigarea licitatiei e-România 1, la începutul anului 2009, am fost sunat de domnul Sebastian Ghita, cu care m-am întâlnit si care mi-a spus urmatoarele:

1. trebuie sa tin cont de Dorin Cocos, care are interese cu Elena Udrea, care la rândul ei are o influenta uriasa asupra lui Traian Basescu. De altfel, se pare ca, la acel moment, Dorin Cocos ma “pârâse” deja presedintelui Basescu ca “cu Sandu nu se poate lucra”.

2. Ministerul meu are un proiect e-România, iar el, Sebastian Ghita, este cel care l-a câstigat dar este de acord ca o parte din proiect sa fie preluat de Dorin Cocos, la insistentele domnului Dinu Pescariu. În acest sens, mi-a solicitat ca, în zilele urmatoare, sa îl primesc pe grecul care, împreuna cu Claudiu Florica, era sef de consortiu, sugerându-mi sa accept conditiile puse de Cocos – Pescariu – Florica, întrucât acestia au acordul lui Traian Basescu si “viza” lui Florian Coldea, motiv pentru care nu avea rost sa “îmi bat cuie în talpa”.

A doua zi, am avut sedinta de Guvern, prilej cu care am fost rugati de Elena Udrea, colega mea ministru, sa iesim putin din sedinta pentru avea o discutie. Odata iesiti, aceasta m-a rugat sa-l vad în ziua urmatoare la ora 8:30, la Eurohotels, pe domnul Dorin Cocos. Am acceptat, pentru ca deja toata situatia devenise exploziva.

La data si locul stabilite de catre doamna Elena Udrea, m-am întâlnit cu domnul Dorin Cocos. Acesta a tinut sa-mi spuna ca, anterior întâlnirii cu mine, a vorbit cu presedintele Basescu si s-a înteles totodata si cu domnul Sebastian Ghita. În acel moment, dupa discutia cu mine, urma sa îl sune pe presedintele Basescu, sa îi confirme ca am acceptat sa îi primesc pe Claudiu Florica împreuna cu un cumnat al acestuia, un grec, implicat compania care câstigase licitatia e-România 1. Cu acesta si împreuna cu Sebastian Ghita, care conducea echipa TeamNet, urma sa discut conditiile de desfasurare a contractului.

Am acceptat si i-am spus domnului Cocos ca “grecul” sa contacteze secretariatul meu de la minister. Acesta a sunat si a fost stabilita o întâlnire. În pregatirea întâlnirii, eu am hotarât sa fie întrunita pe echipe de negociere, din care însa nu am dorit sa fac parte.

Dupa câteva saptamâni, în care domnul Claudiu Florica s-a aflat quasi permanent în MCSI, nu s-a ajuns la niciun rezultat în urma negocierilor purtate, deoarece noua echipa de negociere condusa de Claudiu Florica voia sa schimbe total conditiile de licitatie, în special sa reduca la jumatate a numarului de servicii de e-Guvernare.

Într-una din discutiile pe care l-am avut cu domnul Claudiu Florica de fata chiar cu consilierii, care au avut în sarcina de serviciu negocierea contractului România, mi-a facut precizat ca el nu reprezinta doar interesele lui, ci si pe ale lui Sebastian Ghita si mai ales Dorin Cocos si ca, de fata cu acesta (Claudiu Florica), domnul Dorin Cocos l-ar fi sunat de presedintele Traian Basescu, pentru a îi expune situatia si a-i spune ca “se pare ca Gabriel Sandu joaca într-un alt film.” În concluzie, Claudiu Florica mi-a spus ca propunerea lui a fost discutata de catre domnul Dorin Cocos cu domnul presedinte Basescu, care cunoaste problema, urmând ca un om al lui Florian Coldea sa ia legatura cu mine si sa îmi explice cum poate deveni legal tot ceea ce-mi cer ei, cum vor fi disponibilizati 1,8 milioane de euro din aceasta afacere, care se va face cu ei (Claudiu Florica, Dinu Pescariu, Dorin Cocos si Sebastian Ghita) sau deloc.

Ulterior, am fost sunat din nou si de catre domnul Sebastian Ghita, prilej cu care am avut o discutie extrem de dura cu acesta, în care si el a tinut sa îmi precizeze urmatoarele:

1. Dorin Cocos lucreaza în numele presedintelui Traian Basescu, pentru Basescu si Elena Udrea;

2. Având aceasta atitudine si comportament nu voi apuca sfârsitul anului în fotoliul de ministru;

3. Am fost întrebat “ce treaba am eu cu bugetul Ministerului?” Si mi-a sugerat “sa-mi vad de treaba mea si sa accept conditiile puse de Cocos – Florica – Pescariu, pentru ca, în caz contrar, îmi voi pune serviciile în cap, având în vedere ca acesti domni lucreaza pentru “ei”;

4. Sebastian Ghita mi-a spus ca va încerca sa ma ajute dar cuplul Cocos – Perscariu, cu sprijinul doamnei Udrea, era “mult mai tare decât” el la aceea data.

5. Tot Sebastian Ghita mi-a sugerat sa accept cererile lui Florica – Pescariu – Cocos, macar pentru a câstiga timp, pentru ca “mi l-am pus si pe Pinalty în cap”

Într-adevar, în zilele urmatoare s-au repetat aceleasi presiuni venite din partea doamnei Elena Udrea si Gheorghe Stefan, presiuni la care s-a adaugat si un telefon direct primit de la presedintele Traian Basescu, toti solicitându-mi sa am o noua întâlnire cu domnul Dorin Cocos.

A trebuit sa accept întâlnirea cu Dorin Cocos, care mi-a solicitat mod expres sa accept urmatoarele cerinte si conditii:

1. proiectul va fi functional în trei ani (lucru pe care personal îl consideram inacceptabil, deoarece acesta ar fi trebuit sa fie pus în functiune în maximum un an)

2. Vor fi înjumatatite numarul de servicii cuprinse în proiect;

3. Pentru serviciile care urmeaza a fi implementate (cealalta jumatate) se va proceda la o suplimentare cu 50 la suta a bugetului afectat;

4. Vor fi anulate creditele de angajament si se va trece totul pe bugetul anului 2009, cu plata anticipata.

Ulterior acestei discutii, mai exact a doua zi, m-am vazut si cu domnul Claudiu Florica. La aceasta întâlnire am avut un comportament mai mult decât neprietenos cu interlocutorul meu, caruia i-am spus “sa se duca dracului învârtindu-se, la pachet cu Ghita, Cocos, Pescariu” si am cerut sa-mi faca placerea de a nu-l mai vedea în perioada urmatoare.

Ca raspuns la mesajul meu transant, domnul Claudiu Florica, cu tupeul care îl caracterizeaza, m-a amenintat ca daca nu accept conditiile impuse, acesta “ma va turna”. Desi nu avea de ce sa ma tem de o eventuala delatiune, am luat în serios amenintarea acestuia, fiind constient de sustinerea formidabila pe care o avea din partea FSC si Microsoft si, prin acestea, interesele lor fiind sustinute si de ambasadele SUA, Germaniei si Austriei, influenta sa ajungând în acest mod pâna la primul-ministru Emil Boc si presedintele României, Traian Basescu.

În pofida presiunilor si amenintarilor primite, subsemnatul am anulat licitatia e-România 1, împiedicând astfel ca bugetul statului român sa fie capusat prin comisionare de catre aceleasi grupuri de persoane, fapt care, în mod evident, a avut ca efect direct situatia în care ma gasesc acum.

În luna septembrie 2010, am avut o discutie foarte dura cu domnul Gabriel Marin, care m-a atentionat ca e-România nu se va mai face din urmatoarele considerente:

1. domnul Valerian Vreme nu întelege nimic din nimic si este controlat în proportie de 100% de cuplul Udrea – Cocos;

2. “S-a bagat pe fir cuplul de jigodii ordinare” Pescariu – Florica, care “sunt niste nemernici si vor fura tot”;

3. A venit la el Dinu Pescariu si i-a cerut milioane de euro comision în numele lui Dorin Cocos, spunându-i ca, în caz ca nu-i va primi, va bloca proiectul. Mi-a marturisit ca, daca ar fi dat acesti bani, nu ar mai fi putut termina proiectul.

Dupa aceasta discutie, am luat masa cu domnul ministru Valerian Vreme si cu domnul secretar de stat Marius Fecioru. Cu acest prilej, domnul Valerian Vreme mi-a spus ca presedintele Basescu îi interzisese sa ma vada. Tot atunci Marius Fecioru mi-a spus clar ca Elena Udrea si Dorin Cocos vor sa ma scoata din partid, pentru ca sunt incontrolabil si, pentru a ma face sa tac, s-au gândit chiar sa îmi faca un denunt la DNA.

Cu acest prilej, amândoi mi-au spus ca nici Microsoft si nici e-România nu mai sunt problemele mele si ca ar fi mai bine sa îmi vad de drum si poate asa voi scapa. Mentionez deasemenea ca amândoi stiau de situatia Omnilogic, amândoi fiind chemati la acel moment la ordin de catre Dorin Cocos.

Dupa mai mult timp, m-am revazut cu Gabriel Marin, care mi-a spus clar ca Dinu Pescariu l-a santajat si, împreuna cu Claudiu Florica “i-au furat bani”, care au ajuns si la Cocos. Cu acest prilej mi-a marturisit ca el, personal, ca urmare a santajului caruia i-a fost supus, a platit 3 milioane € comision catre triada Pescariu-Florica-Cocos dar ca el nu a primit niciun ban din acest proiect.

Eu l-am avertizat ca Agentia “România digitala”, cu cei 27 de angajati ai sai, va trebui sa lucreze doar pentru e-România, altfel arunca totul în aer.

El mi-a spus clar ca Pescariu, Cocos si Florica i-au furat banii pentru proiect si au blocat proiectul si nu are ce sa le faca, deoarece a aflat ca off-shore-urile înfiintate de acestia sunt în realitate societatile “bidoane colectoare” ale Securitatii, si ca, din aceste societati, Dorin Cocos scoate bani pentru presedintele Traian Basescu si Elena Udrea. Mai mult, acesta mi-a spus ca ei nici nu se ascund, lucrând pe fata, Pescariu spunându-i fara sa vrea ca banii vor fi platiti în “off-shore-ul Microsoft”, de unde ia bani toata lumea: sefii Microsoft, oamenii “serviciilor” românesti, politicieni si multi altii, “de ajuns sa îi fie frica pâna si lui când se va sparge buba”. Tot Pescariu i-ar fi spus ca el a platit, “însa banii nu au ajuns unde trebuia, si acum nu mai stie ce sa faca”.

Aceste declaratii au fost confirmate si se coroboreaza cu declaratiile lui Dorin Cocos care, în Dosarul 1865/1/2016 (numit “Microsfot II”), a declarat ca “Dinu Pescariu a efectuat la solicitarea sa urmatoarele plati:

- 500.000 euro catre o firma chinezeasca numita Shanzen pentru urmatoarele produse: 300.000 geci, 1.000.000 pixuri, 300.000 umbrele, 300.000 fesuri, 300.000 fulare, 1.000.000 brichete;

- 300.000 euro la o alta sucursala îm Austria pentru achitarea altor produse de campanie electorala;

- 1.700.000 euro în mai multe transe platita începând cu sfârsitul anului 2009, începutul anului 2010, suma care i-a remis inculpatului Gabriel Sandu cu titlul de împrumut, suma de 500.000 euro întrucât acesta i-a spus ca are nevoie de bani urgent pentru a face plati aferente campaniei electorale prezidentiale;

- 600.000 euro care conform proprieti declaratii rezulta ca i-a depus la sediul PDL din Modrogan, mai precis i-a remis domnului Ivascu la solicitarea domnului Vasile Blaga cae era la acel moment secretar general al partidului si seful campaniei electorale iar banii au fost dati iarasi fara a primi vreo chitanta în acest sens;

- 50.000 euro i-a dat domnului Alin Albu, trezorierul PDL pentru achizitia unor galeti, tot fara chitanta;

- 30.000 euro i-a dat domnului Radian Tufa, secretar general al Ministerului transportului pentru a achita transportul containerelor cu produse electorale în tara, precum si costurile cu depozitarea; 300.000 euro i-a cheltuit în folos personal; 200.000 euro i-a remis firmei Shanzen din România;

- 1.800.000 – 1.900.000 euro a fost achitata de Dumitru Nicolae a fost achitata de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiti de la Dinu Pescariu, în Elvetia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale si a precizat ca au fost 27 containere de materiale electorale; (…)” (paginile 40 – 41 din Decizia ÎCCJ 162/03.10.2016).

Coroborând declaratiile lui Dorin Cocos (consemnate cu putere de lucru judecat de catre ÎCCJ) cu faptele denuntate prin prezentul memoriu de catre subsemnatul, este evident ca Traian Basescu a fost beneficiarul direct si final al unei sume de cel putin 5.480.000 euro din banii sifonati de catre grupul criminal organizat mai sus denuntat, sumele fiind folosite în mod direct si nemjlocit în campania prezidentiala din anul 2009, acesta fiind motivul real pentru care, în mod direct si indirect, a facut presiuni asupra mea în vederea încheierii contractelor cu Microsoft prin intermediul LAR-urilor mai sus mentionate.

Fata de toate cele mai sus mentionate este evident ca Microsoft a avut o actiune concertata si constanta prin care a urmarit pastrarea si consolidarea monopolului sau pe piata IT din România, prin continuarea realatiilor contratuale cu Guvernul României ca efect al faptelor de coruptie pe care le-a permis, initiat, încurajat si favorizat în raporturile pe care aceasta companie le-a avut cu cei mai înalti demnitari ai satului român si a structurilor acestuia de securitate.

În drept, consider ca faptele savârsite de persoanele fizice si juridice mai sus mentionate întrunesc elementele constitutive ale urmatoarelor infractiuni, încadrari juridice pe care va solcitam repectuos a le avea în vedere, fara însa a va limita numai la acestea, în cercetarea faptelor si persoanelor pe care le-am denuntat prin prezentul memoriu:

- compania Microsoft a savârsit faptele prevazute de la art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen., 290 C.pen. si 292 C.pen. (instigare la trafic de infuenta, dare de mita si cumparare de influenta);

- ambasadorii SUA - Nicholas Frank Taubman si Mark H. Gitenstein si ambasadorul Austriei - Martin Eichtinger au savârsit faptele prevazute de 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta);

- Basescu Traian a savârsit faptele prevazute de la art. 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta), 289 C.pen. (luarea de mita), art. 29 lit. c din Legea 656/2002 (spalarea de bani);

- Emil Boc si Elena Udrea au savârsit faptele prevazute de 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen. (instigare la trafic de infuenta);

- Dorin Cocos, Claudiu Florica, Dinu Pescariu, Calin Tatomir, Sorin Eftene, Florin Pletea, Dragos Nicolaescu au savârsit faptele prevazute de 367 C.pen. (Constituirea unui grup infractional organizat), 291 C.pen. (Traficul de influenta), 47 raportat la 291 C.pen., si 292 C.pen. (instigare la trafic de infuenta si cumparare de influenta) si art. 29 lit. a si b din Legea 656/2002 (spalarea de bani).

Fata de cele aratate, rog analizati si dispuneti.

Sandu Gabriel”, se arata în   documentul publicat în septembrie   pe blogul lui Sorin Rosca Stanescu.

Inapoi la insemnarea sursa   Aniversare blog 2017

Home

 

                                © 2009~2085 OSCII-Lab               Home    Popescu-Colibasi          Free counters!