k173 Kokoro 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:gandul 

În limba japoneza exista trei cuvinte pentru „inima": „shinzou", care se refera la organul fizic, „ha-to" - cuvântul cu înteles similar celui englezesc pentru dragoste, si „kokoro" - al carui înteles este putin mai greu de explicat. „Kokoro este foarte bine înteles în limba japoneza, dar în altele este dificil de explicat", arata Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneste notiunile de 'inima', 'minte' si 'spirit' si priveste aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celalalt. „De exemplu, daca spunem 'Ea are un bun kokoro', înseamna inima, suflet si minte, toate împreuna", explica acesta.

Una dintre problemele de a transpune 'kokoro' în alte limbi este aceea ca, prin corelarea cuvintelor - inima, spirit si minte - prin 'si' impunem diviziuni care în japoneza pur si simplu nu exista. În cultura estica, cele trei elemente nu sunt doar intrinsec legate unul de celalalt. Sunt unul singur, scriu cei de la World Economic Forum. 

Oamenii de stiinta încep, astfel, sa darâme barierele conceputale si sa exploreze ceea ce artistii, scriitorii, filosofii si visatorii multora dintre marile culturi au recunoscut deja de mult: misterioasa conexiune dintre inima si minte, adica 'kokoro'. De exemplu, cercetatorii din Japonia iau în considerare acest concept atunci când lucreaza la simulatoare de roboti, în primatologie si le-a permis sa exploreze si sa discute materia spirituala într-un fel care, în caz contrar, ar fi fost imposibil de implementat în mediul academic. 

„Sunt conceptele de minte, inima, spirit, vointa, constiinta, suflet, consacrate în Vest, cel mai bun mod de a descrie si de a diviza experienta umana? Sau exista un element mult mai incluziv care ar permite întelegerea modului în care oamenii gândesc si simt?", se întreaba Paul Swanson, profesor de stiinte umaniste la Universitatea Nanzan din Japonia. 

Swanson a început, însa din 1993, sa adune laolalta experti în religie, filosofie si stiinte, iar împreuna urmaresc depasirea barierelor si conectarea zonelor de cunoastere pe care unii academicieni le considera complet diferite de minte, încercând, în ultima instanta sa înteleaga inefabilul, misterul umanitatii. „Gânduri, sentimente si dorinte sau vointa, toate sunt aspecte interrelationate a ceea ce înseamna sa fii om, si ar fi întelept sa le luam în considerare împreuna, alaturi de relatiile dintre ele, pentru a reusi sa interpretam experienta umana", lamureste acesta, care a dat si câteva exemple a reusitelor oamenilor de stiinta atunci când nu au încercat cu orice pret sa separe trupul de minte.

Diferenta reala dintre om si masinarie

Testuya Sato, directorul Simulatorului Terestru de la Agentia Japoneza pentru Stiinta si Tehnologie Terestro-Marina, foloseste supercomputerele pentru a face predictii referitoare la evenimente naturale precum cutremurele sau taifunurile ori încalzirea globala. Acesta s-a gândit mult la întelesul termenului 'kokoro' si la felul în care acesta diferentiaza mintea umana de cea a masinariilor, atunci când vine vorba de prevestirea acestor dezastre.

De pilda, oamenii folosesc amintirile înmagazinate si mai multe criterii subiective pe baza carora anticipeaza ceea ce s-ar putea întâmpla, comparativ cu aparatura extrem de metodica. Oricum, anticiparile oamenilor sunt si îmbibate de dorinte si întunecate de asteptari - o problema pe care computerele nu o au. Dar masinariile nu au nici ceea ce au oamenii, adica un element de haos si neprevazut care ne permite sa depasim tipare si limite de toate felurile. Acesta a explicat la o conferinta NIIRC faptul ca „inima umana este bogata în intuitie, poseda atribute precum ilogicul, dorinta de noutate, creativitate, infinit si deschidere. Simularea computerizata este determinata, adica închisa, îi lipseste diversitatea si este o întrupare a uscaciunii. Aceasta cred ca este diferenta decisiva dintre masinarii si fiintele umane".

Robotii cu inima

Hashimoto Suji, directorul Institutului de Robotica Umanoida de la Universitatea Waseda, viseaza la crearea de roboti care sa aiba dorinta de a trai. El vrea sa-i vada evoluând peste generatii, reproducându-se independent si îi vrea capabili sa se preocupe de aspecte filosofice, cum ar fi întrebari referitoare la ce înseamna sa existi, sa gândesti si sa simti, adica toate elementele înglobate de 'kokoro'. „Un robot care va fi capabil sa discute cu noi aspecte legate de ce înseamna sa fii o fiinta vie sau ce este kokoro, asta îmi doresc. Daca în timpul procesului un robot se revolta si ma loveste, chiar cu nasul sângerând probabil ca as jubila în sinea mea gândindu-ma 'În sfârsit am facut asta. Aproape am reusit!". Si asta pentru ca o perioada de rebeliune precede, în mod natural, independenta".

Conexiunea între toate primatele 

Tetsuro Matsuzawa este un cercetator care studiaza primatele si a carui munca a demonstrat faptul ca oamenii si cimpanzeii sunt extrem de apropiati din punct de vedere genetic, cu o diferenta de doar 1,3%. Acesta i-a învatat pe cimpanzei sa picteze si a dovedit ca ei dezvolta ulterior un stil artistic personal, lucru despre care crede ca indica faptul ca au un spirit similar cu cel al oamenilor. Matsuzawa a comparat lucrari ale copiilor si ale cimpanzeilor pentru a afla mai multe despre originile desenatului la oameni si crede ca e posibil sa studieze evolutia dubletului minte-inima prin cunoasterea întelesului de lui kokoro la cimpanzei.

Creierele budistilor

Oamenii de stiinta americani au explorat, de asemenea, conexiunea dintre trup, minte si spirit. Un articol din 2015, aparut în The Atlantic, numit „Creierele budistilor" („The Brains of the Buddhists"), subliniaza munca celebrului neurolog Richard Davidson, care a studiat activitatea cerebrala a calugarilor budisti. Davidson a ajuns la concluzia ca sentimentul de compasiune activeaza un circuit emotional pozitiv în creier si a constatat ca toti calugarii budisti inclusi în studiu erau extrem de sanatosi din punct de vedere mental datorita spiritului lor al generozitatii extrem de cultivat. „Sistemele din creier care sustin bunastarea noastra sunt conectate la nivel intim cu diferite organe din corpul nostru, iar compasiunea este o stare care implica organismul nostru într-un fel decisiv", spune acesta.

Dar nu trebuie sa fii specialist ca sa întelegi implicatiile lui 'kokoro'. De fapt, probabil ca ai deja un simt al acestui concept, chiar daca pâna acum nu ai avut un cuvânt pentru a-l descrie. 

Inapoi la insemnarea sursa   Microbisti sau