Cum s-a îmbogatit familia primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Manual de fraudare a legii: fals, uz de fals, fals intelectual, marturii mincinoase 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")
Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-ancheteonline 

  Klaus Iohannis este un om bogat. Averea lui, la vedere, consta în 6 case achizitionate timp de 24 de ani. Prima afacere imobiliara a fost pusa la cale în 1992, cînd Iohannis a cumparat o locuinta cu 75 000 de dolari. Pe atunci era un simplu dascal care preda fizica la Liceul Bruchenthal. Oare de unde a putut sa aduca, în acea perioada tulbure de dupa Revolutie, atâtia bani? Oamenii cunoscatori din Sibiu nu se ascund sa spuna ca din trafic de copii. Amintim episodul implicarii lui Klaus Iohannis din anii ’90 în intermedierea adoptiilor de copii. Chiar si în declaratia sa de avere din zilele noastre, apare un cont de 9000 de dolari din anul 1990. Si pe atunci era un simplu bugetar, cu un salariu de vreo 2000 de lei, pe vremea aceea.

Dar un om cumpatat, Iohannis a reusit sa puna piatra lânga piatra, casa lânga casa si sa agoniseasca o mica avere. Ca doar, asa cum a declarat mai zilele trecute, el a investit în imobile, nu în copii. Potrivit declaratiei de avere, primarul Sibiului detine 6 case: str. Balcescu nr.29 (1999), str. Pedagogilor nr. 14(1997), str. Somesului nr.13 (2001), str. Bâlea 29 (1992), str. Magura nr.9(2007), str. Magura nr.11(2007).

Jumatate din averea imobiliara, pe cai necinstite

Cu o precizare: jumatate din averea imobiliara a fost dobândita pe cai ilicite. Înselaciune, fals si uz de fals, marturii mincinoase. Pâna acum, în doua cauze, instanta s-a pronuntat si a dat verdictul, iar Iohannis a pierdut o casa si este pe cale sa o piarda si pe o a doua. În cazul casei cumparate în 1997, din strada Pedagogilor 14, care a fost achizitionata în baza legii 112/1995, ea a fost dobândita ilegal prin marturie mincinoasa pentru ca , potrivit actului normativ, era interzisa obtinerea unei case nationalizate de catre un chirias, daca mai avea în proprietate un alt imobil. Iar la acea data, Iohannis mai avea o casa, cea din strada Bâlea 29.
Interesant este faptul ca primarul Sibiului a vrut mereu sa stea în afara procesului de dobîndire a imobilelor aflate în litigiu, el aparând în acte, dupa finalizarea demersurilor. Sotia , Carmen si soacra lui, Lazurca Georgeta, au fost cele care s-au implicat direct în acumularea de averi imobiliare în familia Iohannis.

Familia Ghenea: un aventurier si o prostituata

Despre ce este vorba? Istoria ne duce cu mult înainte de Revolutie, într-o vreme în care soacra lui Iohannis, o femeie semianalfabeta, era servitoare în casele pe care le-a dobîndit apoi pe cai ilicite. Mai exact, ea a fost femeie de serviciu în familia Ghenea Eliseu, care detinea imobilele din strazile Magheru 35 si Balcescu 29. Acest Ghenea, de loc din Porumbacu de Jos (judetul Brasov) si-a facut averea în SUA, unde a emigrat în perioada interbelica. În America a cunoscut-o pe Maria Bastea, o românca prostituata, originara din Vistea de Sus ( judetul Brasov).

Cei doi s-au casatorit în SUA , dar s-au întors în România si si-au cumparat mai multe case în Sibiu, printre care si cele doua aflate în discutie. Dupa nationalizarea din perioada comunista, Ghenea Eliseu a ramas sarac lipit pamântului, comunistii luându-i toate casele. El s-a întors în satul sau natal, la Porumbacu de Sus, unde a si murit. Fara succesori!

Cine îi vrea averea? Servitoarea lui, soacra lui Iohannis

Dupa Revolutie, celebrele case ale lui Ghenea din centrul Sibiului au devenit subiectul si obiectul retrocedarilor. Dar chiaburul care a facut avere în SUA nu a avut mostenitori de drept care sa revendice, în mod corect, imobilele confiscate de comunisti. Cine s-a gasit sa puna mâna pe averea lui Ghenea? Servitoarea lui din perioada de glorie. Adica, soacra lui Klaus Iohannis, care a lucrat umar la umar, cu fiica sa, Carmen, sotia edilului. Oare Iohannis era strain de asa ceva? Nicidecum. Doar ca numele acestuia nu apare decât la întocmirea finala a documentelor de proprietate.

Procedura de acaparare a averii lui Ghenea Eliseu ( în speta este vorba de 2 case, Magheru 35 si Balcescu 29) nu se putea realiza pe cai legale. Am precizat mai sus ca acesta nu a avut copii, iar cei care ar fi avut dreptul sa le revendice, nu au facut-o. Asa ca familia Iohannis, în complicitate cu un nepot al lui Ghenea Eliseu, si anume Ghenea Ioan, au fabricat documente false pe banda rulanta: testamente, adeverinte, adrese si inventeaza un prezumtiv mostenitor: Ghenea Nicolae.

Chiriasii, proprietari de buna credinta

Totul a început în 1997. Nu întâmplator, dupa ce chiriasii din casele din Balcescu 29 ?i Magheru 35 si-au cumparat apartamentele din aceste vile, cu buna credinta, pe baza legii 112/1995. Unul dintre chiriasii din strada Balcescu ne-a declarant ca mama lui a semnat actul de vânzare -cumparare în 21.01.1997, cu reprezentantii primariei, iar în februarie 1997, noua proprietate a fost întabulata. Atunci, cele doua imobile din Balcescu si Magheru erau libere de sarcini, nimeni nu le revendicase!

Însa, în vara aceluiasi an, dupa ce toate apartamentele fusesera cumparate de chiriasi, intabulate la Curtea Funciara, apare în scena soacra lui Klaus Iohannis- Lazurca Georgeta , sotia acestuia- Carmen Iohannis si Bastea Ioan, nepot al lui Ghenea Eliseu.

Primul testament fals esueaza

Cei trei dau în judecata, în iulie 1997, statul roman pentru a revendica imobilele din Balcescu 29 si Magheru 35. Ei prezinta un testament prin care unul, Bastea Nicolae, un nepot al sotiei lui Ghenea Eliseu (nume de fata, Bastea) ar fi mostenitorul de drept al celor doua case. Mentionam ca acest Bastea Nicolae era unchiul lui Bastea Ioan, prietenul familiei Iohannis.

Din start, instanta (Judecatoria Sibiu) respinge cererea acestora pe motiv ca testamentul prezentat este un fals. La o analiza grafologica s-a stabilit ca testamentul era scris de o persoana iar semnatura era a unei alte persoane. Mai mult, magistratii stabilesc ca acest testament nu avea martori si nu fusese semnat în fata unui notar. Drept consecinta, o prima tentativa de masluire a mostenirii lui Ghenea, a esuat.

Ce era de facut în continuare? Binenteles ca familia Iohannis nu s-a lasat pagubasa. Trebuia sa puna mâna pe cele doua case, nu conta ca-i putea arunca în strada pe chiriasii care îsi cumparasera casele cu buna credinta.

Al doilea fals, victorie pentru Iohannis

În fata noii situatii, era de rezolvat o mare problema: trebuia demonstrat ca Bastea Nicolae era succesorul de drept al lui Ghenea Eliseu, desi, în fapt, acesta era afin, nepot dupa sotie. Solutia: un nou fals si uz de fals. În fata Tribunalului Sibiu, familia Iohannis, împreuna cu Bastea Ioan vin cu o adeverinta emisa de primaria Porumbacu de Jos în care se afirma ca Bastea Nicolae este nepotul direct al lui Ghenea Elisie si unicul sau mostenitor.

Cu acest nou fals, de data aceasta, familia Iohannis câstiga la Tribunalul Sibiu. Statul face recurs la Curtea de Apel Alba. Familia Iohannis câstiga din nou. Aceste procese s-au derulat între 1997-1999. Care a fost scopul ? Mai întâi anularea nationalizarii apoi declararea nula a actelor de vînzare – cumparare detinute de chiriasii care cumparasera cu buna credinta apartamentele din Balcescu 29 si Magheru 35.

Astfel, între 1999 si 2002, toate actele de proprietate ale chiriasilor au fost anulate, iar noii propietari au devenit Lazurca Georgeta, Carmen si Klaus Iohannis, precum si Bastea Nicolae. În toata aceasta perioada, chiariasii habar nu aveau de aceste procese. Au aflat doar dupa ce inevitabilul s-a produs: actele lor de proprietate au fost anulate si urmau sa fie aruncati în strada.

Falsificatorii devin proprietari

Trebuie precizat ca toate documentele false care au stat la baza procesului de a lua cu japca cele doua imobile au fost semnate de acelasi notar: Bucsa Radu Gabriel, cel care si-a pus stampila pe actele de adoptie în care a fost implicata familia Iohannis si care, în prezent este notarul oficial al primariei Sibiului. El a emis certificatul de mostenitor desi nu avea toate actele necesare (lucru stabilit de instanta), nu avea competenta teritoriala necesara ( Bastea Nicolae, asa zisul mostenitor, a murit la Vistea de Sus – judetul Brasov si toata viata a trait la Cluj-Napoca).

Potrivit certificatului de mostenitor obtinut în fals, noii proprietari din Balcescu 29 si Magheru 35 erau: la Magheru, 50% Bastea Ioan, 25% Lazurca Georgeta si 25% Carmen Iohannis, iar la Balcescu 29, Bastea Ioan, întreg imobilul. Potrivit unei întelegeri prealabile, Bastea Ioan a vîndut imediat (pe 1 iunie 1999) jumatate din imobilul din Balcescu 29 lui Carmen si Klaus Iohannis. De abia acum apare numele lui Klaus Iohannis, dupa ce toate s-au finalizat toate aranjamentele.

Fiind pusi în asemenea situatie, chiriasii au preluat initiativa în procesele cu familia Iohannis si au depus plîngeri penale pentru anularea actelor false care au stat la baza schimbarii proprietarului. Mai întâi au atacat calitatea de mostenitor a lui Bastea Nicolae. Astfel, acestia au cerut anularea adeverintelor emise de primaria Porumbacu de Jos în care se sustinea ca Bastea Nicoale este unicul mostenitor al lui Ghenea Eliseu.

Instansa anuleaza actele ilegale

Astfel, printr-o sentinta definitiva data de Curtea de Apel Alba Iulia, secretarul primariei Porumbacu de Jos a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare pentru fals, uz de fals si neglijenta în serviciu si sunt anulate toate actele emise de aceasta primarie prin care se stabilea ca Bastea Nicolae ar fi unicul mostenitor al lui Ghenea Eliseu.

“Invinuitul Munteanu Liviu, în calitate de secretar al primariei Porumbacu de Jos a eliberat în perioada anilor 1996-2000 mai multe documente oficiale (adeverinte si cereri) privind mostenitorii defunctului Ghenea Eliseu care aveau un continut vadit nereal, ce nu corespundea nici mentiunilor din documentele de stare civila existente în arhiva primariei, nici continutului altor documente oficiale eliberate în acelasi scop de secretarul primariei”, se arata în rechizitoriul procurorilor.

Procurorii condamna

Anchetatorii precizeaza ca „numitul Ghenea Eliseu a decedat la data de 25.04.1969, avînd ultimul domiciliu în comuna Porumbacu de Jos, iar so?ia acestuia, Ghenea Maria, nascuta Bastea, a murit anterior, în 1962, fara a avea urmasi în linie descendenta (copii), iar singura mostenitoare a fost declarata sora numitului Ghenea Eliseu, respectiv Mica Paraschiva”.

„În ciuda acestor evidente, învinuitul (n.r. secretarul) Munteanu Liviu a eliberat adevererinta nr. 168/12.03.1998 în continutul caruia a mentionat în mod nereal ca singurul mostenitor legal al defunctului Ghenea Eliseu a fost nepotul acestuia, Bastea Nicolae”, mai sustin procurorii.

Mai mult, Parchetul declara ca secretarul primariei „nu detinea nici un fel de date sau documente referitoare la nasterea sau decesul numitului Bastea Nicolae ( n.r. falsul mostenitor), întrucât acesta s-a nascut în comuna Vistea, judetul Brasov si a trait la Cluj-Napoca”.

Anchetatorii releva faptul ca învinuitul a recidivat în falsificarea de documente, prin emiterea la data de 02.02.2000 a unei noi adeverinte, la solicitarea Judecatoriei Sibiu, care “fara nicio corespondenta cu realitatea, face afirmatii neadevarate referitoare la faptul ca numita Micu Paraschiva si fratele ei, Ghenea Eliseu, nu au avut alt mostenitor legal decît pe nepotul lor, Bastea Nicolae”.

Un aranjament pus la cale de familia Iohannis

Parchetul consemneaza ca, in urma intocmirii a acestor falsuri, prin stabilirea ca unic mostenitor a lui Bastea Nicolae, succesorii testamentari au fost Bastea Ioan, Lazurca Georgeta si Iohannis Carmen, care au devenit noii proprietari ai celor doua case din Sibiu din Balcescu 29 ?i Magheru 35. „Pentru eliberarea certificatului de mostenitor, notarul Bucsa Radu Gabriel a folosit adeverinta nr. 168/1998 (n.r.dovedita a fi falsa), eliberata de primaria Porumbacu de Jos, precum si declaratia martorului Margineanu Romul care a afirmat si el, probabil în eroare, ca Bastea Nicolae este nepotul defunctului Ghenea Eliseu”, se mai spune în rechizitoriu.
În continuare, procurorii atrag atentia asupra acestui aranjament, pus la cale de familia Iohannis si Bastea Ioan, în urma caruia, acarul Paun a fost secretarul primariei Porumbacu de Jos. “Toate aceste manopere desfasurate de numitii Battea Ioan, Lazurca Georgeta si Iohannis Carmen, sprijinite de actiunile învinuitului Munteanu Liviu, care a eliberat adeverintele nr.168/1998 si 73/2000, precum si anexa 1 nr.25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronata a susnumitilor în cartea funciara desi nu aveau vocatie succesorala, întrucât Bastea Nicolae era ruda doar cu Ghenea Maria, sotia predecedata a defunctului Ghenea Eliseu”, sustin procurorii.

În rechizitoriu se spune ca se poate dovedi ” intentia directa” a învinuitului de a-i ajuta, prin rea credinta, pe numitii Iohannis Carmen, Lazurca Georgeta si Bastea Ioan, pentru obtinerea mostenirii de la Ghenea Eliseu.

Recomandare : sa fie anchetati pentru instigare la fals

Mai mult, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia a recomandat ca „ în ceea ce-i priveste pe Iohannis Carmen, Lazurca Georgeta, Ba?tea Ioan si Suciu Dorin- avocat, cauza urmeaza a fi disjunsa si trimisa Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu pentru efectuarea cercetarilor penale necesare solutionarii acesteia sub aspectul savârsirii infractiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals, marturie mincinoasa “.

Ca urmare, în baza sentintei de condamnare a secretarului Primariei din Porumbacu de Jos si a anularii adeverentelor eliberate în favoarea familiei Iohannis si a lui Bastea Ioan, chiriasii si cumparatorii de buna credinta din strada Magheru 35 s-au adresat instantei pentru anularea certificatului de mostenitor. O sentinta definitiva este data pe 1 februarie 2005 de catre Tribunalul Brasov. judecatorii constata nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor si legatar nr.90/01.06.1999, emis de Biroul Notarului Public Bucsa Radu Gabriel din municipiul Sibiu în dosarele succesorale nr.113,114,115/1999. De asemenea, acestia dispun “rectificarea C.F. nr.752 Sibiu nr. Top.332/1, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtilor Bastea Ioan, Lazurca Georgeta si Iohannis Carmen”.

Asa familia Iohannis pierde în instanta casa din strada Magheru 35, justitia reusind, dupa ani de lupta(1997-2005) dusa de chiriasi, sa demostreze falsul în documente, fals intelectual, uz de fals, martuire mincinoasa a celor care au fabricat documente petru a pune mâna pe imobilul din centrul Sibiului. Din pacate, procurorii nu au mers mai departe pentru a-i condamna si pe Carmen Iohannis, Lazurca Georgeta si Bastea Ioan, instantele din Sibiu facându-i scapati basma curata.

Situatia este asemanatoare si pentru imobilul din Balcescu 29. Tribunalul Brasov constata, în mai 2014, nulitatea certificatului de mostenitor fabricat de familia Iohannis si Bastea Ioan, dar nu este o decizie definitiva. Astfel, primarul Sibiului e pe cale sa piarda si acest imobil din centrul orasului, dobîndit pe cai ilicite.

Ce-i pasa lui Iohannis? A încasat deja peste 300 000 de dolari

Dar între timp, Klaus iohannis face bani frumosi de pe urma acestui imobil obtinut ilegal. Astfel, el, în calitate de proprietar pentru 50% din imobil si împuterninic de Bastea Ioan pentru cealalta jumatate, a semnat un contract de închiriere cu Raifaissen Bank, în anul 2002. Initial, pentru 5 ani, de la data de 1.02.2002 pâna la 01.02.2007 ani, dar apoi, pe baza unor acte aditionale, contractul s-a prelungit permanent, în prezent fiind valabil pâna în 2017.

Potrivit contractului, suma încasata de Klaus Iohannis este de 20 000 de dolari pe an. Dar potrivit informatiilor noatre, pretul s-ar fi ajustat dupa perioada initiala de 3 ani, ajungând, probabil la 30 000 de dolari pe an. Toti banii au intrat în buzunarul lui Iohannis, dupa cum rezulta din procura prin care Bastea Ioan îi preda primarului toate drepurile de proprietar. “Subsemnatul Bastea Ioan, domiciliat în com. Vistea de Sus nr.161 jud. Brasov, împuternicesc prin prezenta cu puteri depline pe Iohannis Klaus Werner, domiciliat în Sibiu, str. Bîlea, nr.29, ca în numele meu si pentru mine sa negocieze si sa încheie contractele de închiriere cu chiriasii din imobilele situate în Sibiu str. Gheorghe Magheru nr.35, respectiv imobilul din str. Nicolae Balcescu nr. 29, imobile dobândite de mine cu titlul drept mostenire. Pentru ducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu este împuternicit sa îndeplineasca orice act de administrare sau conservare a patrimoniului, sa trateze si sa încheie orice contract de închiriere fixând chiria si celelalte conditii ale locatiunii, va încasa chiria, va plati taxele si impozitele de orice natura”. Binenteles, ca documentul este legalizat la acelasi notar, Bucsa Radu Gabriel.

Facînd o mica socoteala, putem constata faptul ca pâna acum Klaus Iohannis a încasat prin închirierea catre Banca Reiffeisen, a spatiului de la parterul casei din Balcescu 29, peste 300 000 de dolari. ( tinând cont si de cresterea pretului de dupa anul 2005). Toti acesti bani, obtinuti în mod ilegal, pe baza unor documente false de retrocedare a acestui imobil. Fapt stabilit de instanta!
Acestea sunt metodele utilizate de Klaus Iohannis prin care a dobândit o parte din averea sa imobiliara. Altfel, nu am putea întelege cum un profesoras, care a devenit apoi primar, sa poata aduna asa avere numai din salariu de bugetar.