k139 "copy/paste" Marea Privatizare

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:bursa.ro 

     Rata succesului procesului de privatizare, în ultimii 22 de ani, calculata dupa criteriul numarului de angajati existenti la sfârsitul anului 2013 la nivel national este mica, de doar 22,32%, potrivit informatiilor publicate de doamna Cristina Chiriac, fost vicepresedinte al Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului în perioada 2009-2012, care îsi lanseaza mâine, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, cartea "Marea Privatizare". Domnia sa sustine ca, în ciuda esecului acestui proces, exista si câtiva câstigatori ai privatizarii, companii din industria de automobile, dar si industria energetica.
      Doamna Chiriac spune: "Din pacate, însa, peste 75% din capacitatea industriala a fost complet distrusa, întreprinderile industriale respective disparând fizic de pe harta. Agricultura, silvicultura si turismul au înregistrat o cadere catastrofala, în ciuda reconstituirii dreptului de proprietate funciara si a privatizarilor de servicii. Pretul economic si social este vizibil: cresterea economica se bazeaza pe consum si nu pe productie interna, iar România importa din nou produse finite si exporta materii prime, lemn si produse agricole, ca în perioada feudala. În ceea ce priveste factorul uman, pretul abia începe sa se vada: emigrarea masiva a profesionistilor si orientarea tinerelor generatii spre meserii lucrative".
     Esecul transferarii într-o maniera corecta si eficienta a proprietatii de stat spre sectorul privat s-a resimtit peste tot, dar mai ales în zonele puternic industrializate, este de parere doamna Chiriac, mentionând ca un efect al privatizarii alaturi de cel al dezindustrializarii economiei nationale a fost cresterea ratei somajului, precum si migratia populatiei active, fenomene întâlnite mai ales în cazul privatizarilor la care clauzele contractuale, precum si cele ce tin de protectia sociala existau, fara însa sa aiba penalitati semnificative.
     În perioada 1992-2014, statul român a privatizat peste 7.700 de companii, pentru care a încheiat 11.193 contracte de vânzare-cumparare. În perioada 1992 - 2014 au intrat în monitorizare 11.193 contracte de vânzare - cumparare de actiuni încheiate de FPS/APAPS/ AVAS/AAAS. În procesul de monitorizare postprivatizare, AAAS a reziliat 1.717 contracte (pâna în februarie 2014), sanctionând astfel neîndeplinirea clauzelor contractuale asumate de cumparatori. Urmarea constatarii îndeplinirii tuturor clauzelor asumate, au fost închise 6.658 contracte de privatizare, la acestea monitorizarea postprivatizare a încetat. În prezent au ramas, în monitorizarea AAAS, 2.640 contracte de privatizare, încheiate pentru numar de 2.484 de societati privatizate.
     Doamna Chiriac sustine ca un cadru legislativ coerent si transparent în materie de drepturi de proprietate reprezinta o conditie esentiala ca sa discutam despre un proces de privatizare de succes. Domnia sa este de parere ca sincopele înregistrate în ceea ce priveste ritmul de privatizare se datoreaza cu precadere cadrului legislativ si sistemului fiscal din tara noastra.
     În cartea "Marea Privatizare", doamna Cristina Chiriac ne poveste: "Privatizarea a fost catalogata de numerosi cercetatori ca fiind un proces economico-social complex cu numeroase necunoscute, al carui ritm si forma nu au un caracter prestabilit vizând transformarea proprietatii de stat (domeniul privat) în proprietate particulara. Începând cu anul 1990 s-au facut primii pasi cu privire la reconstructia unei noi economii, a unui nou cadru legislativ, au aparut notiuni si termeni noi, precum: privatizare, restructurare, reorganizare, noi clase precum, antreprenorii, dar si noi institutii ca de ex. Agentia Nationala de Privatizare (ANP). (...) Mediul legislativ pentru administrarea activelor statului a fost conceput initial plecând de la premisa existentei unui singur administrator al interesului statului român (FPS). Ulterior administrarea intereselor statului a fost dispersata catre mai multe institutii, cu interese specifice anumitor domenii de activitate, dar lucrând izolat. Astfel, mediul legislativ a fost îngreunat întrucât pentru aceeasi activitate au fost adaugate particularitati specifice fiecarei institutii publice implicate creând un cadru legislativ greoi si imposibil de aplicat unitar. În contradictie cu dimensiunea sa prezenta, cadrul legislativ nu dispunea de prevederi adaptate la noile conditii de valorificare. (...) Daca ar fi existat un cadrul legislativ care sa oblige la un proces de privatizare limitat în timp, care sa prevada reguli clare si simple în ceea ce priveste drepturile de proprietate, probabil ca rata de succes a procesului de privatizare din România nu ar fi fost 22,32%, ci 50%".
     Doamna Chiriac spune ca, în prezent, datorita ambiguitatilor legislative, sunt înregistrate sute de litigii cu privire la drepturile de proprietate: "Întrucât marea majoritate a companiilor au fost privatizate fara a detine titluri de proprietate asupra terenurilor (acestea fiind transferate în administrare noilor cumparatori fara a se percepe chirie, existând doar obligatia de a majora capitalul social în favoarea statului) astazi ne confruntam cu o situatie neclara în ceea ce priveste dreptul de proprietate".
     "Cartea alba a privatizarilor", aparuta în octombrie 2000, arata ca, în perioada 1992-1996, s-au alocat peste 2.000 de miliarde ROL pentru restructurarea întreprinderilor fara sa se vada efectele acestor investitii, sustine doamna Chiriac, adaugând: "Masurile întreprinse nu au produs rezultate suficiente pentru a influenta, în bine, starea generala a economiei, doar o parte dintre acestea aducând randament (actiunile ce au vizat monopolurile statului, si aici mentionam: regiile autonome cu profil industrial, de telecomunicatii si transporturi). Rezultatele procesului de privatizare a lasat urme adânci în toate domeniile; în domeniul economic afectând în mod direct cresterea economica atât pe plan local, cât si national, prin influentarea stabilitatii si echilibrului macroeconomic fapt influentat în marimea somajului, în arieratele la bugetul de stat, etc. De asemenea, a afectat în mod direct tot ce tine de domeniul mediului, marea majoritate a companiilor de stat având uriase probleme de mediu, unele nerezolvate nici pâna în ziua de astazi, ceea ce a influentat sensibil mediul social, structurile sociale, dinamica lor etc".
     În opinia doamnei Chiriac, activele statului român sunt, în prezent, administrate dispersat prin diferite institutii care sunt în subordinea executivului: "Astfel, diluarea si disiparea societatilor comerciale cu capital de stat la diverse institutii de stat au avut ca efect încetinirea procesului de privatizare, cu efecte negative în economia româneasca: cresterea arieratelor la bugetul de stat, încetinirea progresului industrial, precum si scaderea competitivitatii produselor românesti pe pietele externe".
     Pentru ca procesul de privatizare din România sa se încheie cu succes, doamna Cristina Chiriac spune ca avem nevoie de acceptarea clara si univoca a privatizarii de catre clasa politica, nu declarativ, ci prin actiuni concrete generate de guvernare. De asemenea, analistul economic este de parere ca este nevoie si de o schimbare rapida a mentalitatii, iar privatizarea sa nu fie considerata un simplu transfer de proprietate, ci si o reforma sociala ampla si politica economica coerenta.
     Doamna Chiriac propune în cartea "Marea Privatizare" trei directii de finalizare a procesului de privatizare în România: "Prima directie pentru a degreva bugetul de stat de o povara financiara si de a eficientiza activitatea de valorificare a activelor statului consta în unificarea tuturor participatiilor statului ce nu se încadreaza în categoria celor strategice sub umbrela unei singure institutii. O a doua directie de finalizare a privatizarii din România ar fi crearea unei societati listata pe o piata reglementata, pentru administrarea si valorificarea acestor pachete minoritare, într-un mod transparent, competitiv si eficient, care constituie solutia optima pentru degrevarea institutiilor publice ce detin în administrare astfel de pachete de actiuni creându-i-se premisele punerii cu adevarat în valoare a acestei avutii.
     Acest instrument presupune înfiintarea unei companii pe care o vom denumi generic «Fondul Român de Valorificare», societate pe actiuni, organism de plasament colectiv în valori mobiliare, sub forma unei societati de investitii de tip închis cu personalitate juridica româna în conformitate cu Legea nr. 297/2001, legea pietei de capital.
     A treia directie de finalizare a procesului de privatizare ar putea fi vânzarea rapida prin Bursa de Valori Bucuresti a pachetelor minoritare de actiuni, pe care statul le mai detine prin AAAS, în cazul companiilor listate la bursa".
     Doamna Chiriac spune ca, în acest fel, statul ar putea încasa într-un termen scurt din valorificarea pachetelor reziduale detinute de AAAS cel putin 90 miliarde lei, având în vedere ca aceasta estimare este facuta la valoarea nominala a pachetelor de actiuni.