k138 "copy/paste" Ce a insemnat in trecut votul cenzitar ?

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:adevarul.ro 

Sistemul de vot era altul acum 100 de ani

Īn īntreaga perioada moderna a Romāniei, mai  exact pāna īn anul 1917, votul era exercitat doar de o categorie redusa a populatiei.

Acesta era asa numitul vot cenzitar, sistem electoral practicat pe scara larga īnainte de instituirea votului universal care consta īn recunoasterea calitatii de alegator si implicit a dreptului de vot cetatenilor care aveau un anumit venit anual evaluabil īn titluri de proprietate imobiliara, respectiv terenuri, cladiri sau stabilit īn functie de cuantumul impozitelor platite anual asupra veniturilor īncasate.

Īn Romānia, votul cenzitar a fost reglementat prin Legea electorala din 1864, care īmpartea electoratul īn doua categorii:   electoratul rural - cei care plateau o dare catre stat de cel putin 48 de lei anual si electoratul urban - cei care plateau o dare catre stat de cel putin 110 lei anual   .

  Mai puteau alege, indiferent de impozitul platit, alegatorii care aveau calitatea de preoti ai parohiilor, profesorii academiilor si ai colegiilor, doctorii si licentiatii diferitelor facultati, inginerii si arhitectii.   Īn orasul Focsani, sub presedintia lui N. N. Papadat, sotul romancierei Hortensia Papadat Bengescu, Tribunalul judetean publica la 1 mai 1916, cu valabilitate pāna īn anul 1917, ultimele liste electorale judetene ale sufragiului cenzitar, de unde putem afla ca existau colegiile pentru alegerea senatorilor, cele mai importante sectiuni electorale, iar Senatul era partea Parlamentului cu cea mai mare influenta legislativa spre deosebire de zilele noastre, cānd Camera Deputatilor este for decizional īn Parlament.

„La Colegiul I judetean īn anii 1916-1917 au votat 476 alegatori. Dintre alegatori, cel mai bogat era Negroponte U. Gheorghe, cu un impozit catre stat de 10.544 lei anual. Motivat de acest impozit urias, acesta si-a depus de multe ori candidatura pentru Senat, profitānd de faptul ca pentru acest lucru legea electorala īl scutea de impozit. La Colegiul II de Senat Putna au votat 619 alegatori, persoane īnstarite, dar nu de nivelul alegatorilor din Colegiul I. Urmau alte 3 colegii pentru Camera Deputatilor, Consiliul Judetean Putna si Consiliul Comunal Focsani pentru care votau o data cu alegatorii directi si un anume numar de delegati care reprezentau pe alegatorii indirecti”, ne spune istoricul Florin Dīrdala, de la Arhivele Nationale Vrancea.

Īn ceea ce priveste campania electorala īn timpul votului cenzitar, omul politic C. Argetoianu o vedea foarte epuizanta, candidatii fiind nevoiti sa faca numeroase vizite la alegatorii din colegiu, vizite care trebuiau repetate  macar o data.

„Judetul Putna (n.a. Vrancea de astazi) avea un numar de 500 de alegatori la Colegiul I si 600 la Colegiul II si se situa  īn zona mediei pe tara, dar erau judete unde numarul alegatorilor doar de la primul colegiu atingea cifra de 1200, deci peste 1000 de vizite īn campania electorala care  era de dorit sa fie repetate cel putin o data, deci īnca o mie de reveniri. De multe ori candidatii, chiar cāstigatori īn alegeri, intrau bolnavi īn parlament”, mai spune istoricul Dīrdala.

NOTA: Sistemul de vot cenzitar s-a pastrat pāna īn anul 1917

Inapoi la insemnarea sursa   activisti politici 
Home

 

                                © 2009~2085 OSCII-Lab               Home    Popescu-Colibasi          Free counters!

click spre "negustori"