|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu
sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa:adevarul.ro
Sistemul de vot era altul acum 100 de ani
Īn īntreaga perioada moderna a Romāniei, mai exact pāna īn anul
1917, votul era exercitat doar de o categorie redusa a populatiei.
Acesta era asa numitul vot cenzitar, sistem electoral practicat pe
scara larga īnainte de instituirea votului universal care consta īn
recunoasterea calitatii de alegator si implicit a dreptului de vot
cetatenilor care aveau un anumit venit anual evaluabil īn titluri de
proprietate imobiliara, respectiv terenuri, cladiri sau stabilit īn
functie de cuantumul impozitelor platite anual asupra veniturilor
īncasate.
Īn Romānia, votul cenzitar a fost reglementat prin Legea electorala din
1864, care īmpartea electoratul īn doua categorii:
electoratul rural -
cei care plateau o dare catre stat de cel putin 48 de lei anual si
electoratul urban - cei care plateau o dare catre stat de cel putin 110
lei anual
.
Mai puteau alege, indiferent de impozitul platit,
alegatorii care aveau
calitatea de preoti ai parohiilor, profesorii academiilor si ai
colegiilor, doctorii si licentiatii diferitelor facultati, inginerii si
arhitectii.
Īn orasul Focsani, sub presedintia lui N. N. Papadat, sotul
romancierei Hortensia Papadat Bengescu, Tribunalul judetean publica la 1
mai 1916, cu valabilitate pāna īn anul 1917, ultimele liste electorale
judetene ale sufragiului cenzitar, de unde putem afla ca existau
colegiile pentru alegerea senatorilor, cele mai importante sectiuni
electorale, iar Senatul era partea Parlamentului cu cea mai mare
influenta legislativa spre deosebire de zilele noastre, cānd Camera
Deputatilor este for decizional īn Parlament.
La Colegiul I judetean īn anii 1916-1917 au votat 476 alegatori.
Dintre alegatori, cel mai bogat era Negroponte U. Gheorghe, cu un
impozit catre stat de 10.544 lei anual. Motivat de acest impozit urias,
acesta si-a depus de multe ori candidatura pentru Senat, profitānd de
faptul ca pentru acest lucru legea electorala īl scutea de impozit. La
Colegiul II de Senat Putna au votat 619 alegatori, persoane īnstarite,
dar nu de nivelul alegatorilor din Colegiul I. Urmau alte 3 colegii
pentru Camera Deputatilor, Consiliul Judetean Putna si Consiliul Comunal
Focsani pentru care votau o data cu alegatorii directi si un anume
numar de delegati care reprezentau pe alegatorii indirecti, ne spune
istoricul Florin Dīrdala, de la Arhivele Nationale Vrancea.
Īn ceea ce priveste campania electorala īn timpul votului cenzitar,
omul politic C. Argetoianu o vedea foarte epuizanta, candidatii fiind
nevoiti sa faca numeroase vizite la alegatorii din colegiu, vizite care
trebuiau repetate macar o data.
Judetul Putna (n.a. Vrancea de astazi) avea un numar de 500 de
alegatori la Colegiul I si 600 la Colegiul II si se situa īn zona
mediei pe tara, dar erau judete unde numarul alegatorilor doar de la
primul colegiu atingea cifra de 1200, deci peste 1000 de vizite īn
campania electorala care era de dorit sa fie repetate cel putin o
data, deci īnca o mie de reveniri. De multe ori candidatii, chiar
cāstigatori īn alegeri, intrau bolnavi īn parlament, mai spune
istoricul Dīrdala.
NOTA: Sistemul de vot cenzitar s-a pastrat pāna īn anul 1917
Inapoi la insemnarea sursa activisti politici
| |