k130 copy/paste Ce a fost Partidul Comunist Romin? 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:revistaclipa de Acad. Dinu C. Giurescu

In decembrie 1989, Intr-o singura zi, dispare de pe scena Partidul Comunist Romin. Avea, atunci,  3.831.000 de membri . Timp de 42 de ani, constituise iforta motrice” a vietii politice, economice, sociale si culturale. La 20 de ani de la Revolutia din decembrie ‘89, sa ne reamintim unele din caracteristicile sale.

Denumirile: la Infiintare (1921), Partidul Socialist-Comunist, apoi Partidul Comunist din Rominia, sectie a Internationalei a III-a Comuniste (Comintern); In 1945, Partidul Comunist Romin, In urma desfiintarii proforma a Cominternului; In 1948, Partidul Muncitoresc Romin, dupa Inghitirea Partidului Social Democrat; la Congresul al IX-lea (1965), revine la numele de Partidul Comunist Romin.

Caracteristicile unui partid marxist muncitoresc, formulate de Vladimir Ilici Lenin, au fost sintetizate de Iosif Vissarionovici Stalin In Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice, astfel: iPartidul marxist este… detasamentul de avangarda, detasamentul constient, detasamentul marxist al clasei muncitoare, Inarmat cu cunoasterea legilor dezvoltarii sociale, cu cunoasterea legilor luptei de clasa si capabil, date fiind toate acestea, sa calauzeasca clasa muncitoare, sa conduca lupta ei … Este detasamentul organizat al clasei muncitoare, avind propria sa disciplina, obligatorie pentru toti membrii sai … Este forma suprema de organizare … Intruchipeaza legatura cu masele de milioane ale clasei muncitoare … organizat In conformitate cu principiile centralismului …”.

Partidul Muncitoresc Romin reia, In statutul sau, la Congresul al II-lea, In 1955, atari concepte de baza chiar daca definitia se simplifica, iar lupta de clasa nu mai apare (1960).

Treptat, partidul adopta principiul solidaritatii si unitatii inatiunii socialiste”, socotind ca iunitatea” trece pe prim plan.

In anii ‘80, criza de sistem se accentueaza: milioane de oameni constata ca traiul lor zilnic scade de la an la an. Nicolae Ceausescu este de parere ca isi In socialism se vor mentine conditii de manifestare a luptei de clasa” (1989).

Conducerea P.C.R. raspunde cu vechile lozinci: vigilenta si lupta de clasa, pentru a contracara influentele sistemului capitalist si actiunea imperialismului!

Scopul final al politicii P.C.R. este iconstruirea societatii fara clase, societatea comunista” (fara alte explicatii).

Centralismul democratic a fost principiul diriguitor al structurii organizatorice si al functionarii P.C.R. Formularile initiale apartin tot lui Vladimir Ilici Lenin, In 1904, sub denumirea de icentralism”. Ele sunt reluate In fiecare statut al P.C.R., din 1955 si pina In 1984 (cu unele variatiuni).

Centralismul democratic era un ansamblu de reguli pentru a mentine un control ierarhic strict al organizatiilor de partid si pentru Indeplinirea hotaririlor luate de un grup decizional foarte restrins, aflat la conducerea efectiva a partidului.

Statutul P.C.R. este carta care defineste scopul, alcatuirea si felul de functionare al partidului. A fost votat cu fiecare congres, cu completari sau nuantari, dar a ramas acelasi In cuprinderile sale esentiale In tot intervalul 1948-1989.

Principalele sale capitole:

I. Partidul (definire, scop);

II. Membrii de partid (Indatoriri si drepturi, primirea In partid, masuri disciplinare);

III. Structura. Democratia interna de partid;

IV. Organele superioare;

V. Organizatiile judetene, municipale, orasenesti si comunale;

VI. Organizatiile de baza;

VII. Conducerea de catre partid a Uniunii Tineretului Comunist si a Organizatiei Pionierilor;

VIII. Organizatiile de partid din armata Republicii Socialiste Rominia;

IX. Partidul si organizatiile de masa si obstesti;

X. Partidul si organele de stat;

XI. Mijloacele banesti ale partidului;

XII. Modificarea statutului Partidului Comunist Romin.

Din simpla Insiruire a capitolelor reiese si controlul partidului asupra tuturor sectoarelor si componentelor statului si societatii.

Potrivit Statutului, Congresul este iorganul suprem al P.C.R.” convocat initial la 4, apoi, la 5 ani. Potrivit Statutului, atributiile sale sunt urmatoarele: a) dezbate si hotaraste asupra raportului de activitate al C.C. si Comisiei Centrale de revizie; b) adopta si modifica statutul; c) stabileste linia generala a partidului In problemele fundamentale ale politicii interne si externe; d) alege: Comitetul Central, Secretarul general al P.C.R. si Comisia Centrala de Revizie.

Congresele P.M.R.-P.C.R: Partidul Comunist din Rominia a tinut primele doua congrese la Bucuresti (8-12 mai 1921) si Ploiesti (3-4 octombrie 1922). Dupa scoaterea In afara legii, al treilea Congres a avut loc la Viena, In Austria (august 1924); al patrulea, la Harkov, In U.R.S.S. (28 iunie-7 iulie 1928); al cincilea, linga Moscova (3-24 decembrie 1931). Rezolutiile adoptate, Indeosebi Incepind din 1924, reproduceau, In principal, tezele Cominternului si vizau atit rasturnarea realitatilor politice si sociale, cit si dezmembrarea statului romin Intregit. Congresele dupa 1944 s-au tinut toate la Bucuresti, astfel: I, P.M.R. (VI P.C.R.), 21-23 februarie 1948; II, P.M.R. (VII P.C.R.), 23-28 decembrie 1955; III, P.M.R. (VIII P.C.R.), 20-25 iunie 1960; IX, P.C.R., 19-24 iulie 1965; X, P.C.R., 6-12 august 1969; XI, P.C.R., 25-28 noiembrie 1974; XII, P.C.R., 19-23 noiembrie 1979; XIII, P.C.R., 19-23 noiembrie 1984; XIV, P.C.R., 20-24 noiembrie 1989; 22 decembrie 1989, prabusirea regimului comunist. P.C.R. Isi Inceteaza activitatea de facto si de jure, fara vreo reactie a celor cca. 3.831.000 de membri ai sai.

La Congres, Raportul C.C. este piesa centrala, citita de secretarul general P.C.R. Este urmat, de regula, de Raportul Comisiei Centrale de Revizie, care controleaza operatiunile financiare ale partidului si iscrisorile oamenilor muncii adresate Comitetului Central”. Dupa care, au loc interventiile unor participanti, salutul delegatiilor straine si In final ialegerea” noilor organe conducatoare. Luarile de cuvint In sedintele plenare erau minirapoarte de activitate, Insotite de angajamente. Intre 1948 si 1989, toti delegatii au fost mereu Intrutotul de acord cu linia trasata In Raportul Comitetului Central. O singura exceptie, neasteptata: In ultima zi a Congresului al XII-lea (1979), Constantin Pirvulescu, veteran al partidului, l-a criticat direct pe Nicolae Ceausescu si a adaugat ca va vota Impotriva realegerii! El a fost evacuat din sala (ulterior si din Bucuresti), In timp ce unii delegati zelosi l-au atacat, insinuind, Intre altele, ca fusese cetatean sovietic. Concluzia: Congresul ca iorgan suprem” nu discuta efectiv nimic, nu decidea nimic. Congresul a fost un forum, o instanta de ratificare, In unanimitate, a hotaririlor luate de un grup restrins, la virf (Biroul Politic, ulterior, Comitetul Politic Executiv), ce conducea partidul si decidea In numele lui.

Efectivele Partidului: dupa evidentele Sigurantei Statului, Partidul Comunist din Rominia avea, In timpul razboiului, Intre 796 si   918  membri Inregistrati. Dupa iesirea din ilegalitate, a pornit cursa pentru primirea de noi membri, fara de care P.C.R. nu putea deveni partid de guvernamint. Evolutia a fost urmatoarea: aprilie 1945 -   42.653  ; octombrie 1945 (Conferinta Nationala P.C.R.) -   256.863  ; iunie 1946 - 717.490; decembrie 1947 -   799.351  . Dupa Inghitirea Partidului Social Democrat: Congresul I P.M.R. (VI P.C.R.), februarie 1948 -   1.057.428  ; Congresul II P.M.R. (VII P.C.R.), decembrie 1955 -   595.398  ; Congresul III P.M.R. (VIII P.C.R.), iunie 1960 -   834.595  ; decembrie 1964 -   1.377.847   . Dupa succesive verificari si epurari, efectivele P.M.R. scad, In 1955, cu 42% (fata de februarie 1948), pentru ca, In decembrie 1964, sa sporeasca cu 230% (fata de decembrie 1955). Sub Nicolae Ceausescu, cresterea a fost si mai accentuata. Astfel: Congresul al IX-lea (19-24 iulie 1965) -   1.454.727   ; Congresul al X-lea (6-12 august 1969) -   1.983.790   ; Congresul al XI-lea (25-28 noiembrie 1974) -   iaproape 2.480.000″"   ;; Congresul al XII-lea (19-23 noiembrie 1979) -   ipeste 2.930.000″"   ;; Congresul al XIII-lea (19-22 noiembrie 1984) -   3.400.000   ; Congresul al XIV-lea (20-24 noiembrie 1989) -   3.831.000   . Intre 1965 si 1989, efectivele sporesc cu 263% sau 2.376.273 persoane.

Portretul oficial al unui membru de partid: potrivit Statutului idin rindurile partidului fac parte cei mai Inaintati si mai constienti muncitori, tarani, intelectuali, functionari”. Un membru al partidului avea patru idrepturi”: a) isa contribuie la elaborarea hotaririlor si stabilirea masurilor pentru aplicarea lor In viata”; b) isa critice In adunarile de partid, In mod principial, pe orice membru de partid, indiferent de functie, In scopul Imbunatatirii muncii”; c) isa aleaga si sa fie ales”; d) sa participe In persoana iIn toate cazurile In care urmeaza a se lua o hotarire cu privire la activitatea sau purtarea lui”. Primele trei idrepturi” erau exercitate numai In anume conditii. La patru drepturi corespund zece iIndatoriri”, Intre care: isa apere prin toate mijloacele unitatea si puritatea rindurilor partidului”; sa Intareasca iprin toate mijloacele proprietatea socialista”; Indeplinirea iexemplara” a sarcinilor; respectarea icu strictete” a disciplinei de partid; Imbunatatirea inecontenita” a pregatirii profesionale; isa fie sincer si cinstit fata de partid”; isa pastreze secretul de partid si de stat”; isa fie un exemplu de corectitudine si de conduita morala”. In 1974, la Congresul al XI-lea, a fost introdus In Statut un iangajament solemn”, pe care cel primit In organizatie trebuia sa-l semneze. La acelasi Congres, a fost aprobat si Codul principiilor si normelor muncii si vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste, cu 33 precepte.

Potrivit documentelor oficiale, trasaturile dominante a unui membru de partid sunt ascultarea si Indeplinirea hotaririlor si dispozitiilor. Singurele initiative, fie individuale, fie ca organizatie, sunt acelea care Implinesc cit mai deplin ilinia” trasata.

Partidul comunist a fost un mecanism complex, la scara Intregii tari, pentru transmiterea si Indeplinirea dispozitiilor si hotaririlor iconducerii”.

iAscultarea” nu a facut din oameni simpli executanti sau marionete. Imensa majoritate a membrilor de partid si-au facut meseria, au lucrat In profesia lor cu pricepere, cu interes, cu inventivitate. Rezultatele obtinute pot fi regasite si astazi In aria cea mare a vietii culturale, a tehnicii si artei.