România „ne-resetabila“ si mostenirea „neamului prost“ 

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:adevarul.ro by  Doru Pop

„Resetarea“ societatii în care traim nu este posibila pentru ca pur si simplu nu exista resursele umane pentru a o realiza. Marea problema a României contemporane este golirea demografica. Catastrofa noastra este una biologica, ceea ce produce cumplite efecte politice. Asteptând aceasta resetare, demonstram ca suntem o comunitate care asteapta minuni din nimic.

Pare o constatare cinica, dar e o trista realitate: România nu are oameni, nu are fondul genetic pentru a fi altceva decât ceea ce este acum. De trei ori România a fost secatuita de cele mai bune resurse umane ale sale. Oameni de calitate, barbati curajosi si femei inteligente, cetateni bine educati si intelectuali formati de-a lungul câtorva generatii au fost ucisi sau au fugit din acesta tara. Am asistat nepasatori la decimarea biologica a celor mai buni dintre noi.

Natiunile si popoarele nu sunt un sac fara fund, bazinul lor genetic nu regenereaza la nesfârsit. În teoria politica exista o stiinta numita demografie politica, specializata în studierea efectelor transformarilor care au loc la nivelul structurii populatiei asupra societatii în ansamblul ei. Functionarea unor sisteme politice sau disfunctionalitatea sociala nu pot fi întelese fara studierea dinamicii populationale. În întreaga lume asistam la niste transformari demografice fara precedent, iar dezechilibrele demografice au fost mereu o sursa pentru marile conflicte globale sau regionale. Am scris pe blogul Adevarul despre impactul dezechilibrelor demografice între barbati si femei, precum si despre consecintele asupra democratiilor contemporane.

Al Doilea Razboi Mondial 

As vrea sa atrag atentia asupra efectelor negative ale acestei schimbari demografice pentru istoria recenta a natiunii noastre si asupra modului cum arata institutiile publice si private de la noi. Pretutindeni vedem surogate de profesionisti publici, fantose de politicieni, profesori contrafacuti, medici incompetenti. Peste tot întâlnim o lipsa cumplita de profesionalism si ne ciocnim de zidul competentelor false. De unde provin aceste defecte congenitale, extinse la nivel national? Din epuizarea demografica!

Prima golire demografica s-a produs la începtul secolui trecut si a fost o consecinta nefasta a celor doua razboaie mondiale. În urma conflagratiilor mondiale, România a pierdut, cumulat, aproape 10% din populatie, mai ales de sex masculin. Conform estimarilor, în urma primului conflict global am pierdut peste 600.000 de oameni (civili si militari), iar în cel de-Al Doilea Razboi Mondial au murit peste 500.000 de oameni (civili si militari). La pierderile cumulate trebuie sa adaugam si victimele Holocaustului si pe cele ale pogromurilor rasiale, ceea ce înseamna cel putin înca 1,2 milioane de oameni.

Catastrofa demografica a continat si în România stalinista. Urmând modelul sovietic, statul român a demarat un proces de epurare demografica pe criterii de clasa, orientându-se mai ales împotriva elitelor sociale si intelectuale. Astfel, conform evaluarilor din Raportul Tismaneanu, se pare ca ar fi vorba de 350 de mii de victime – desi alti cercetatori sustin ca între 1948 si 1989 au fost ucise 1,2 milioane de persoane (direct sau indirect). Oricum înca 10% din cetatenii statului român au fost eliminati, si nu vorbim doar despre elita politica. A fost distrusa o întreaga patura medie, inteligenta si valoroasa: sateni bogati, preotimea educata, precum si o mare parte a intelectualitatii urbane (medici, avocati, jurnalisti).

Evreii si etnicii germani 

La aceste victime politice se adauga cumplita disparitie a unor etnii întregi, care are consecinte grave pe ansamblu. Pierderea irecuperabila a cel putin doua etnii foarte importante pentru structura sociala a statului român modern, evreii si etnicii germani, este incomensurabila. În aceeasi perioada au plecat din România aproape jumatate de milion de evrei (conform statisticilor din 1947 erau peste 400 de mii de evrei în statul român), dar distrugerea este si mai mare, daca tinem cont ca în 1930 România Mare numara peste 750 de mii de etnici evrei, în timp ce astazi mai exista doar 6.000 de persoane care se declara de aceasta etnie.

Evreimea româneasca a avut un rol de urbanizare, de racordare la valorile cosmopolite si de stimulare a vietii artistice, culturale si economice.

Sa nu uitam nici ca Nicolae Ceausescu a primit jumatate de miliard de marci pentru alti aproape 200 de mii de etnici germani, pe care i-a vândut ca pe niste bunuri de export. Numai ca, tot conform recensamântului din 1930, stim faptul ca România avea peste 745 de mii de etnici germani. Astazi mai sunt putin peste 60.000. România a mai pierdut aproximativ 10% dintre cetateni, dintre care multi reprezentau o elita sociala, modele publice de comportament. Faptul ca, la doua decenii dupa exodul acestei minoritati, un etnic german a fost ales presedintele României ne arata ce contributie puteau sa aiba un milion de germani în dezvoltarea natiunii române.

Exodul dupa 1989 

A treia si cea mai mare golire demografica a avut loc dupa 1989. Desi statisticile nu sunt concludente, pentru ca multi români si-au luat lumea în cap, pur si simplu au plecat fara sa se mai uite în urma si fara sa oficializeze aceasta plecare, se estimeaza ca undeva între 2,5 si 3 milioane de concetateni au emigrat în ultimii 25 de ani. Numai în 2007 au plecat voluntar aproape o jumatate de milion de români.

Si nu au plecat infractorii, lenesii sau ignarii. Au plecat tinerii de pâna în 35 de ani, oameni educati si bine pregatiti profesional, barbati si femei curajosi si cu initiativa, care aveau un profil psihologic de învingatori, indivizi gata sa munceasca, dispusi sa faca eforturi remarcabile de adaptare la o noua societate. Iarasi, ce aveam mai bun din punct de vedere demografic. Cine a luat locul acestor oameni, pentru ca, de fiecare data, dupa fiecare golire demografica, locurile goale au fost umplute de cineva.

Din pacate în locul unor oameni cinstiti si educati, institutiile românesti au fost populate cu hoti si sarlatani. În locul unor intelectuali de calitate am fost obligati sa punem analfabeti snapani, în locul unor oameni capabili sa dialogheze civilizat, am adus fapturi care urla si creaturi care înjura si scuipa, în locul elegantei am asezat potlogaria si mojicia. În politica e si mai rau – asa cum a reiesit din dialogurile publicate în media dintre diversii „reprezentanti ai poporului”, are au un limbaj elevant în care f... si p... sunt expresii cotidiene.

Am înlocuit neamul bun cu neamul prost.

Ghiolbanii si primitivii i-au înlocuit pe oamenii inteligenti si seriosi, urmând vechea filosofie mioritica: nimeni nu este de neînlocuit. Nu e de mirare ca am ajuns o societate întoarsa cu fundul în sus. Fotbalistii au ajuns cercetatori stiintifici, militienii au ajuns profesori de democratie, turnatorii au devenit instructori de etica si morala, iar nulitatile s-au transformat în modele de comportament. Incompetenta a devenit la noi o forma de calificare. Cu cât te pricepi mai putin la un lucru, cu atât ai sanse mai mari sa fii pus într-o functie care sa-ti permita sa administrezi acel domeniu. Impostura academica pe care o vedem expusa zilnic, cu diversi „academicieni” aparuti pe genunchii unor generali, facuti pe genunchii unor pseudo-universitari, la rândul lor facuti la apelul de seara al Securitatii este doar vârful de aisberg. Cu cât coborâm mai jos în infrastructura demografica a tarii în care traim vedem pretutindeni dezastrul.

Din pacate, el se produce de mai bine de o suta de ani, de un secol si mai bine asistam cum se instaleaza domnia neamului prost – mai ales din punct de vedere moral, nu doar organizational sau administrativ. Golirea etnica a dus si la atingerea limitelor morale si etice. Pentru ca mârlania si primitivismului comportamentelor nu se schimba peste noapte. Mahalagioacele gurese si pitipoancele cu genti de firma nu pot lua locul doamnelor. Sculeri-matriteri vulgari nu pot înlocui sefi de stat la nivel secund. Sindicalisti nerozi si neciopliti nu pot lua locul unor socialisti cu simtul umanismului. Lipsa de decenta si eleganta în comportamentele publice nu pot fi predate sau învatate din manuale de „bune maniere”. Obraznicia si tupeul „maxim”, care au substituit buna-cuviinta si gestul de politete, se învata de acasa, nu mai poti dobândi deprinderi civilizate la doctorat.

Când aruncarea cu rahat în stânga si în dreapta este noul sport national, în timp ce schimbul civilizat de idei si opinii sunt tratate cu dispret, când ridicarea poalelor în cap în public a luat locul amicitiei private, când vulgaritatea si nesimtirea sunt acum înlocuitoarele bunei-cresteri, nu mai e nimic de facut.

Pseudointelectualitatea compusa dintr-o clica nepotista s-a instaurat definitiv si confortabil în fotoliile lasate libere de oamenii de calitate, diversi mitocani iau drept libertate de exprimare sudalmele, si orice semianalfabet care crede ca vorbirea este egala cu inteligenta îsi da cu parerea despre cum ar trebui sa arate lumea. Farsorii danseaza goi pe scena publica, mimând societatea civila, iar mass-media este plina de ipochimeni care nu cunosc regulile de gramatica elementara, si nimic nu-i împiedica sa debiteze aberatii incredibile.

Iar neamul prost continua sa se perpetueze. Acolo, în radacina ADN-ului nostru, reformele si resetarea sistemului nu mai înseamna nimic.