K44 Povestea lui Paul si a luptei pentru averea regala

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")
Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-evz.ro 

Intriga povestii lui Paul se contureaza la începutul secolului XX si are la baza, aproape ca-n orice „afacere amoroasa”, o iubire interzisa. În 1918, în timpul primului razboi mondial, principele Carol îsi parasea unitatea pe care o conducea în Moldova si, îmbracat în uniforma ruseasca, fugea la Odessa, împreuna cu amanta sa, Ioana Maria Valentina Lambrino. Aici, într-o biserica ortodoxa si sub impulsul momentului, viitorul rege al României, Carol al IIlea, îi jura credinta, prin casatorie, iubitei sale – Zizi Lambrino, fiica generalului român Constantin Lambrino. Acest act, care consfintea încalcarea Statutului Casei Regale a României - statut ce stipula clar ca membrii Casei Regale n-au voie sa se casatoreasca decât cu acordul Regelui si doar cu persoane de acelasi rang -, a avut drept consecinta arestarea lui Carol si retinerea sa, timp de 75 de zile, la Manastirea Horaita, din judetul Neamt.

Anularea casatoriei lui Carol al II-lea si nasterea unui bastard

Cum acest demers n-a avut efectul scontat, în data de 8 ianuarie 1919, Tribunalul Ilfov a anulat pur si simplu casatoria lui Carol cu Zizi Lambrino. Dragostea nu tine însa cont de hârtii, asa ca principele si-a continuat relatia cu aleasa inimii, iar în vara anului urmator, s-a nascut Mircea Grigore Lambrino, fiu nerecunoscut de Carol al II-lea. Acest bastard din os de rege a fost tatal lui Paul. Dar, pâna acolo, trebuie spus ca, disperat de derapajele fiului sau, Regele Ferdinand l-a trimis pe Carol într-o calatorie în jurul lumii, totul pentru a o face uitata pe Zizi Lambrino. Mai mult, în 1921, Carol a II-lea s-a casatorit cu printesa Elena a Greciei, mariaj din care a rezultat viitorul Rege al României, Mihai. N-a fost uitata nici Zizi Lambrino, careia, pe socoteala Casei Regale a României, i s-a stabilit domiciliul în Franta, într-o vila cumparata special pentru ea. Ba avea la dispozitie si o renta anuala de 110.000 de franci, bani cu care avea sa-l creasca pe Mircea Grigore Lambrino.

În 1925, lui Carol al II-lea îi cade cu tronc Elena Lupescu, pentru care renunta la tron, la titluri si la familie si se muta la Paris, ca persoana particulara, sub numele de Carol Caraiman. Imediat, Regele Ferdinand l-a deposedat pe Carol, prin testament, de proprietatile imobiliare ale Casei Regale, numindu-l ca mostenitor de drept pe Regele Mihai.

Decizia Tribunalului din Lisabona si recunoasterea lui Carol Grigore Mircea

La finalul celui de-al doilea razboi mondial, comunistii au preluat puterea în România, confiscând întreaga avere a Casei Regale, dar aceasta situatie nu l-a împiedicat pe Mircea Grigore Lambrino sa demonstreze ca este fiul legitim al lui Carol al II-lea al României. Astfel, în data de 2 aprilie 1955, Tribunalul din Lisabona, Portugalia - tara unde si-a gasit sfârsitul Carol al II-lea - admitea faptul ca Mircea Grigore este fiul lui Carol: „Declar actiunea admisa si probata si, în consecinta, îl declar pe reclamant (n.r. – Carol Mircea Grigore, tatal lui Paul) fiul legitim al Majestatii Sale Carol al II-lea al României, considerându- l mostenitor al defunctului rege, cu toate consecintele legale”, se arata în hotarârea 5711/54 a Tribunalului lusitan. Magistratii portughezi nu s-au bazat doar pe legile proprii, ci au analizat si prevederile legale din România si din Franta, mai ales ca Mircea Grigore traise în Franta, ca si fiul sau, Paul. În baza acestui document emis de Tribunalul din Lisa-bona, Paul Lambrino, autointitulat Paul de România, a demarat, la putin timp dupa asa-zisa revolutie din 1989, actiunea prin care dorea sa fie recunoscut ca nepot legitim al lui Carol al II-lea si, implicit, ca mostenitor al acestuia.

Ceea ce s-a si întâmplat! Dupa 20 de ani de procese, în februarie 2012, Înalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti a decis, definitiv si irevocabil, ca Paul Phillipe este nepotul lui Carol al II-lea. „Îmi pare rau ca tatal meu n-a avut sansa sa traiasca acest moment. Sper ca ceea ce s-a întâmplat astazi sa reprezinte un pas spre reconciliere si pace în Familia Regala. Ma bucur ca fiul meu (n.r. - Carol Ferdinand) s-a nascut într-o Românie libera si democrata”, declara Paul, entuziasmat, la aflarea deciziei favorabile.

Paul, oficial nepot de rege

În calitate de urmas legitim, Paul ar avea dreptul la 62,5 % din averea lui Carol al II-lea. De ce 62,5%? Pentru ca Paul, în afara celor 37,5 procente care-i reveneau legal tatalui sau - Carol Mircea Grigore - , a cumparat si dreptul la cele 25 de procente care revenisera urmasilor Elenei Lupescu, ultima sotie a lui Carol al II-lea.

La putin timp dupa recunoasterea acestuia ca mostenitor legal, Paul a pornit batalia pentru averea regala. Astfel, el a reusit, la Tribunalul Mures, anularea în prima instanta a privatizarii Castelului Regal de la Lapusna, detinut de o societate comerciala prin cumparare de la statul român. De asemenea, Paul de România ridica pretentii si asupra mai multor imobile istorice si suprafete imense de padure: Vila din Strada I. L. Caragiale (Bucuresti), Palatul Snagov, Vila din Aleea Modrogan (Bucuresti), imobile din Strada Jianu (Bucuresti), casa Elenei Lupescu (Bucuresti), domeniul Peles... Batalia pe avere continua si, probabil, nu se va sfârsi niciodata. Cert este ca Paul-Philippe Lambrino, cunoscut si ca Paul de România, face deja parte din istoria României.

Ce avere a fost confiscata de comunisti de la Casa Regala

Bunurile Casei Regale a României au fost confiscate în 1948 de statul comunist si trecute în proprietatea poporului. La vremea respectiva era vorba de sase castele (Curtea de Arges, Savârsin, Bran, Mediasul Aurit, Peles, Manesti), cinci palate (Elisabeta, „Cetatea de nisip”, Palatul din Calea Victoriei, Cotroceni, Snagov), plus Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei. În plus, au fost confiscate peste 15.000 hectare de teren agricol, mai mult de 137.000 ha de teren forestier, sute de vile, imobile, cladiri urbane si rurale, case de vânatoare si cabane. (Daniela ?erb)

Capul Casei Regale stabileste componenta Familiei Regale

Casa Regala a României, a carei componenta este stabilita de capul acesteia, nu l-a recunoscut niciodata pe bastardul Mircea Grigore Lambrino si, pe cale de consecinta, nici pe fi ul acestuia, Paul Lambrino

Mai mult decât atât, reprezentantii Casei Regale a României au considerat întotdeauna ca folosirea titlului de Principe al României sau a apelativului Alteta Regala este prerogativa exclusiva a membrilor Familiei Regale. „Aceasta decizie (a ÎCCJ din februarie 2012 prin care Mircea Grigore Lambrino a fost recunoscut ca urmas al lui Carol al II-lea – n. red.) nu creeaza nici un drept dinastic si nici nu stabileste apartenenta persoanei susnumite (Mircea Grigore Lambrino), astazi decedata, la Familia Regala. Aceasta este valabil si pentru descendentii sai, indiferent cine ar fi acestia”, au explicat reprezentantii Case Regale. Potrivit aceleiasi surse: „În pozitia sa de ?ef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunta asupra chestiunilor dinastice”. „Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, si nici fostii ?efi ai Familiei Regale a României - Regele Ferdinand I si Regele Carol al II-lea - nu au recunoscut sau acordat vreodata vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendentilor sai. Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteta Regala ramâne prerogativa exclusiva a membrilor Familiei Regale aratati mai sus”, a mai explicat Casa Regala a României.

Mai multi membri au fost exclusi

Pâna de curând, membrii Familiei Regale erau: Majestatea Sa Regele Mihai I al României, Majestatea Sa Regina Ana a României, Alteta Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a României, Alteta Sa Regala Principele Radu al României, Alteta Sa Regala Principesa Elena a României, Alteta Sa Regala Principesa Irina a României, Alteta Sa Regala Principesa Sofia a României, Alteta Sa Regala Principesa Maria a României, Alteta Sa Regala Principele Nicolae al României.

Între timp, în august 2015, Alteta Sa Regala Principele Nicolae al României a fost exclus public din linia succesiunii la tron si i s-a retras titlul de principe, acestuia reprosându-i-se o relatie nepotrivita cu conduita unui viitor monarh. În 2014, Principesa Irina, (60 de ani) cea de-a treia fiica a lui Mihai I, a fost arestata împreuna cu sotul sau, americanul John Walker, amândoi fiind acuzati de organizarea ilegala de lupte de cocosi, în Oregon, SUA. Principesa a fost, ulterior, plasata trei ani sub supraveghere de un judecator federal, dupa ce aceasta si-a cerut scuze public pentru implicarea sa într-o astfel de afacere. Casa Regala a României a exclus-o tacit de la succesiune.

Înalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat dreptate lui Paul de România

În 2013, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis ca Paul de România este nepotul legitim al Regelui Carol al II-lea. Decizia magistratilor români este definitiva si irevocabila si reprezinta o recunoastere a sentintei pronuntate de Tribunalul din Lisabona la 6 februarie 1955. Magistratii portughezi au stabilit atunci ca Mircea- Grigore Lambrino (1920-2006), tatal lui Paul Lambrino, este rodul relatiei dintre Regele Carol al II-lea si Ioana Zizi Lambrino. Astfel, urmasii lui Mircea-Grigore Lambrino pot deschide procese de revendicare a averii care a apartinut Regelui Carol al II-lea al României. „Solutia instantei straine - la 6 februarie 1955 - prin care s-a statuat potrivit considerentelor acolo aratate, ca anularea casatoriei, deci ignorarea sentintei nr. 1/1919 a Tribunalului Ilfov nu împieteaza asupra filiatiei fata de tata prin „declararea reclamantului ca fiu nelegitim al defunctului rege, în limitele legale si în special pentru a fi admis în procedura de inventar pendite, ca urmare a decesului acestuia, si nu contravine ordinii publice de drept international privat român de la momentul litigiului,” sustin magistratii Curtii Supreme. Magistratii atrag atentia ca Tribunalul din Lisabona, atunci când a judecat, a avut în vedere legislatia româneasca în vigoare.