|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu
sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.
Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-terapii.net
Pentru a desemna acest tip de medicina, se foloseste denumirea in limba engleza de TCM, adica: Traditional Chinese Medicine.
Foarte multe persoane cred ca medicul
naturist nu recomanda altceva decat eliminarea toxinelor
(dezintoxicarea) sau postul, ca scopul masajului thailandez nu este
decat obtinerea placerii si ca medicina si terapiile chineze inseamna
doar acupunctura.
Medicina chineza are o istorie mai veche
de 3000 de ani. Istoria Chinei este foarte zbuciumata. Imparati si
dinastii domnitoare au urmat unele dupa altele si s-a intamplat deseori
ca un conducator sa "rescrie" istoria, ca sa scoata in evidenta
existenta unor imparati pe care sa-i reconsidere ca fiind personaje de
legenda. Acest lucru s-a intamplat si cu Huang Di, Imparatul Galben, pe
care unii istorici il considera un personaj legendar, mai curand un zeu.
Conform legendei, "Canonul de medicina interna al Imparatului Galben" a
fost scris pe baza dialogurilor purtate de Imparatul Galben cu medicii
de la curtea sa. La aceasta capodopera, s-au adaugat de-a lungul
timpului, o multime de completari. Varianta finala a acestei capodopere
s-a cristalizat, dupa toate probabilitatile, in secolele 3-5 d.Ch. Forma
in care este cunoscuta astazi a fost redactata de un medic numit Wang
Bing, in anul 762 d.Ch., fiind constituita din doua parti (in total 81
de capitole): prima parte, denumita "Intamplari simple" (Su Wen)- se
ocupa de notiunile teoretice ale medicinei chineze (biologie, patologie,
agenti patogeni, canale de energie, diagnoza, etc.) iar a doua
parte, denumita "Axa spirituala" (Ling Shu) - prezinta practicile
folosite cum ar fi: acupunctura, moxe si alte terapii medicale,
descriind cele 9 feluri de ace, forma lor, utilizarea acestora, definind
numeroase tehnici de terapie si dezbatand o multime de tratamente
pentru diferite afectiuni.
Acest tratat a avut o influenta extrem
de mare asupra medicinei chineze din toate timpurile. O perioada de
decadere semnificativa intervine dupa pierderea razboiului anglo-chinez,
numit si razboiul opiului (1839-1842) cand, patrunderea civilizatiei
occidentale in China a adus cu sine si civilizatia occidentala. Astazi,
pe langa medicina occidentala, medicina chineza este una din cele mai
importante metode de tratament folosite in toate colturile lumii.
In ceea ce priveste latura
spirituala a medicinei, taoismul este directia care a avut efectele cele
mai considerabile, ea raspandindu-se repede si, impreuna cu
invataturile lui Confucius, alcatuind o conceptie unitara asupra
universului. Dupa legenda, intemeietorul taoismului este Lao Tze, adica
maestrul batran, care a trait aproximativ in secolul 5 i.Ch. Capodopera
sa se intituleaza "Tao Te King" (Cartea Caii si a Virtutii), acest titlu
datand din secolul III sau II i.Ch. Lucrarea are o forma poetica, fiind
alcatuita din 81 de strofe si sustine o filozofie total diferita de
religia din epoca sa, potrivita careia lumea nu a fost creata de o
fiinta supranaturala, ci ea s-a creat dupa legile sale proprii (tao). Tao
inseamna drum, cale, carare dar si materia primordiala. In timpul
dinastiei Han (206 i.Ch.-220 d.Ch.), taoismul s-a contopit cu budismul
venit din India si treptat a devenit religie.
Crearea lumii dupa invatamintele tao s-a
realizat prin separarea in doua a substantei primordiale care anterior
se afla intr-o stare de echilibru, inlaturat prin manifestarea fortei
lui tao (calea), ceea ce a determinat inceputul transformarii. Aceasta
stare de echilibru strabun este reprezentata simbolistic printr-un cerc
gol, a carui semnificatie este "fara inceput (neinceput)" (Wu Ki).
Aceasta stare nu este nefiinta absoluta, ci existenta potentiala, care
inca nu a devenit manifesta. Acest punct de echilibru necesar se afla
intre cele doua perioade ale existentei lumii, intre care ar fi existat
129.600 ani. Mai tarziu, sub influenta tao, cele doua forte strabune,
ale caror nume sunt yin si yang, s-au
despartit. Acest fenomen este reprezentat de cele doua forme aflate in
cerc, cea alba si cea neagra, care se contopesc in totalitate.
Conceptele de Yin si Yang au aparut in lucrarea "Cartea prefacerilor"
(Yi King), unde este scris urmatorul lucru: "Orice existenta ia nastere
cand cele doua forte strabune, yin-ul si yang-ul, se contopesc printr-o
transformare logica." Yin si Yang reprezinta unitatea rezultata din
opozitiile existente in natura sau in orice fenomen. Cuplul Yin - Yang
reprezinta un sistem care se bazeaza pe unitatea dintre cele doua
unitati formate de doi poli opusi. Fiind independenti unul fata de
altul, acesti poli nu au nici energie, nici natura materiala. Fiecare
fenomen din univers prezinta atat caracterul yin, cat si caracterul
yang, de exemplu: cald-rece, miscare-repaus, activ-pasiv, etc. Conform
principiilor tao, nici un lucru nu poate sa existe numai in sine sau
pentru sine si orice fenomen contine posibilitatea schimbarii. De aceea putem sa spunem ca universul (lumea) se constituie din schimbarea continua a fortelor de tip yin si yang.
In mod normal, aceste forte sunt in echilibru: niciuna nu poate sa
existe fara cealalta, deoarece se mentin in mod reciproc. Aceste
notiuni sunt contrare, complementare, niciuna neputand sa existe fara
cealalta. "Yin si Yang pot fi deosebite, dar nu si separate" (Canonul de medicina interna al Imparatului Galben).
Aceasta inseamna ca orice lucru de pe lume are doua parti: ziua poate
fi impartita in zi si noapte, speciile in masculi si femele, etc.
Inapoi la insemnarea sursa
Medicina
| |