K148 copy/paste Un emitator mai puternic decit creierul

Pina nu demult, oamenii de stiinta au crezut ca doar prin gindurile noastre emitem energie catre exterior si ca cel mai puternic emitator energetic din corpul uman ar fi astfel creierul, cu impulsurile sale electromagnetice. S-a demonstrat Insa ca avem un emitator mult mai puternic. Inima. Una din cele mai mari descoperiri ale secolului XX este ca inima are si un alt rol decit cel de pompa de singe.

Descoperirea a fost facuta de Institutul de Cardiologie din California. Ei au spus ca acest organ miraculos e Inzestrat cu inteligenta, inteligenta inimii, si ca influenta inimii este foarte importanta, foarte profunda pentru noi.

In 1994, cercetatorul american J.A. Armour introducea conceptul de "creier al inimii", dupa ce rezultatele studiilor aratau ca inima are un sistem nervos, suficient de complex pentru a putea fi recunoscut drept un "mic creier" propriu. Acest sistem nervos al inimii contine In jur de  40.000 de neuroni, cu mult mai putini decit neuronii cerebrali, care sunt In jur de 100 de miliarde. Cu toate acestea, circuitul elaborat pe care Il formeaza permite inimii sa actioneze independent de creier (prin Invatare, memorie, senzatie) si chiar sa influenteze procesele cognitive la nivelul creierului, cu care ea comunica. Adica inima actioneaza ca si cum are o minte a ei si influenteaza profund felul cum percepem lumea si cum Ii raspundem. Cercetarile facute de Joel si Beatrice Lacey de la Institutul de Cercetare Fels, In anii '70, au descoperit ca atunci cind creierul trimite semnale inimii, prin sistemul nervos, inima noastra nu se supune automat. Cu toate acestea, creierul se supune tuturor mesajelor si instructiunilor trimise de catre inima. Un alt studiu a demonstrat ca inima este implicata si In procesarea si decodificarea informatiei intuitive. Cercetari anterioare descoperisera ca accesul la intuitie se face si prin creier, dar, spre surpriza cercetatorilor, a reiesit ca inima este mai rapida decit creierul In receptarea si reactia la informatiile despre evenimente viitoare, Inainte ca acestea sa se Intimple (McCraty, Atkinson & Bradley, 2004). Stiati ca undele cerebrale ale unei persoane se pot sincroniza cu undele cimpului magnetic ale inimii altei persoane? Deci ce gindim despre cineva poate fi simtit de acela chiar In inima.

Inima trimite catre creier mai multa informatie decit primeste

Intre inima si creier se produce o comunicare dinamica, continua, ca un dialog, fiecare organ influentind permanent functia celuilalt. Exista patru tipuri de conexiuni care pleaca din inima spre creier. Primul este comunicarea neurologica prin transmisia de impulsuri nervoase: interesant este ca inima trimite catre creier mai multa informatie decit primeste,  si e singurul organ din corpul uman care poate face asta. Deci poate inhiba sau activa parti din creier, In functie de circumstante, influentind perceptia realitatii si, In final, reactiile. Alt tip de comunicare al inimii este prin hormoni si neurotransmitatori: inima este cea care produce hormonul ANF, care asigura echilibrul general al corpului (homeostazia). Unul din efectele sale este inhibarea producerii de hormoni ai stresului, alaturi de producerea si eliberarea de oxitocina, "hormonul iubirii". Al treilea tip este comunicarea prin unde de presiune, adica prin ritmul cardiac si variatiile acestuia, inima trimitind mesaje catre creier si catre restul corpului. Si In al patrulea mod, comunicarea energetica, prin cimpul electromagnetic al inimii care este mai puternic decit al oricarui alt organ din corp.

Emiterea unei emotii determina instantaneu raspuns In ADN

Cimpul electric al inimii este de aproximativ 60 de ori mai mare decit amplitudinea activitatii electrice generate de creier. Cimpul magnetic produs de inima este de 5.000 de ori mai mare In intensitate decit cimpul produs de creier. Acest cimp se schimba In functie de starea emotionala. Cind ne temem, simtim frustrare sau stres, el devine haotic.

Sentimentele umane care pleaca din inima noastra, avind In spate convingerile noastre profunde, influenteaza ADN-ul si el, la rindul sau, influenteaza atomii, materia.

S-au realizat experimente care au aratat ca starile de iubire, de recunostinta dilata, modifica lanturile de ADN, iar la stres, furie, frustrare, molecula de ADN se micsoreaza, se contracta si implicit blocheaza codurile sale. Tot demonstrat este ca aceste coduri se deblocheaza instantaneu daca experimentatorii reuseau sa emita iar iubire, recunostinta, bucurie. Emiterea unei emotii determina la miime de secunda, deci instantaneu, raspuns In ADN, chiar daca mostra studiata era la distante imense de experimentator.

Concluzia este ca sentimentele si gindurile noastre pot modifica ADN-ul, iar ADN-ul modifica materia din care e structurata lumea. Cind traim compasiune, iertare, dragoste influentam propriul ADN, dar mai mult decit atit, putem transmite aceste modificari In afara noastra, la distante oricit de mari, prin cimpul cuantic, influentind tot ce este In lume.