K148 copy/paste Tehnologia ne schimba radical memoria

Memoria a continuat sa considerata manifestare a divinului si in crestinism, fiind descrisa de marele filozof Augustin de Hipona ca esenta a sufletului. Cu timpul, insa, memoria si-a pierdut atributele divine, iar in vremurile recente tehnologia preia din ce in ce mai multe sarcini

Cum a fost afectata memoria de tehnologiile trecutului?

inca din antichitate, oamenii au privit cu temere si scepticism efectul pe care tehnologiile noi il au asupra memoriei. in unul din celebrele dialoguri ale lui Platon, Phaidros, Socrate povesteste cum zeul egiptean Theuth, considerat in mitologia locala inventatorul alfabetului, incearca sa-l convinga pe regele Egiptului, Thamus, sa raspindeasca arta scrisului printre egipteni. Argumentind in favoarea acestei noi tehnologii, Theuth sustine ca "stiinta aceasta ii va face pe egipteni mai intelepti si mai cu tinere de minte; gasit a fost leacul uitarii si, deopotriva, al nestiintei". Regele Thamus contesta insa beneficiile pe care Theuth le pretinde: "scrisul va aduce cu sine uitarea in sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea de minte; punindu-si credinta in scris, oamenii isi vor aminti din afara, cu ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cauza proprie. Leacul pe care l-ai gasit tu nu e facut sa invirtoseze tinerea de minte, ci doar readucerea aminte".

Aceasta pilda reflecta ceea ce gindea Socrate: tehnologia alfabetului schimba mintea omului intr-un mod negativ, substituirea amintirilor cu simboluri exterioare fiind un proces care afecteaza gindirea, facind-o superficiala. Se stie, de altfel, ca filozoful nu a lasat nicio opera scrisa in urma, fiind cunoscut astazi gratie elevului sau Platon, care nu-i impartasea viziunea in ce priveste riscul pe care il prezinta scrisul.

Cu toate acestea, Socrate a avut dreptate in ceea ce priveste cel putin unul dintre efectele pe care tehnologia scrisului le-a avut asupra memoriei: pe masura ce a devenit posibila stocarea informatiei pe un mediu extern, oamenii au incetat sa mai memoreze cantitati uriase de informatii.

in Antichitate epopeele se transmiteau exclusiv pe cale orala, iar mintile stralucite se mindreau cu o memorie de neegalat. Temistocle, celebrul politician si general grec, avea reputatia de a fi invatat numele si chipul fiecaruia din cei 20.000 de cetateni din Atena. Romanii au codificat principiile Ars Memorativa, adica tehnici si metode de amplificare a memoriei, printre cei care au scris pe aceasta tema numarindu-se Cicero si Quintilian.

in Evul Mediu eruditii obisnuiau sa memoreze pe de rost carti intregi. Acest lucru s-a schimbat odata cu tiparul inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul cartilor si a permis aparitia acestora in tiraje mari. Specialistii estimeaza ca in 50 de ani de la aparitia tiparului lui Gutenberg (eveniment ce a avut loc in 1455) au fost tiparite la fel de multe carti cite au reusit sa produca scribii din intreaga Europa in cei 1.000 de ani ce au precedat inventia presei tipografice de catre metalurgistul german.

Accesul publicului larg la aceasta noua tehnologie si alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ce in ce mai mare a populatiei din tarile moderne a dus la transformarea constiintei umane si la renuntarea la traditia memorarii, tendinta ce este accelerata in ultimele decenii, odata cu aparitia de noi tehnologii.

Revolutia electronica si aparitia Internetului au dus la scaderea costului in timp si bani al accesului la informatie, reducind si mai mult nevoia de a memora.

Tehnologia moderna pe post de memorie externa

Un studiu efectuat anul trecut in Marea Britanie a aratat ca fenomenul intitulat "amnezie numerica", adica incapacitatea de a tine minte numere de telefon, este din ce in ce mai raspindit. Astfel, 47% din populatia adulta a Marii Britanii nu stie numarul de telefon al partenerului pe de rost, iar 61% nu l-a memorat pe cel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani, cind telefonul fix constituia principalul mod de a comunica la distanta, majoritatea oamenilor cunostea numerele de telefon ale persoanelor apropiate. Astazi, insa, agenda telefonului mobil a preluat sarcina memorarii acestora.

Acelasi studiu a relevat faptul ca 4 din 10 persoane au recunoscut ca, atunci cind si-au pierdut telefonul mobil sau le-a fost furat, nu au putut sa ia legatura cu persoanele apropiate, deoarece nu stiau pe dinafara numarul de telefon.

Rezultatele acestui studiu au fost comentate de un specialist in psihologie, Dr. Glenn Wilson: "Odata ce tehnologia devine mai sofisticata, propriile noastre amintiri dispar pe masura ce ajungem sa contam pe informatiile stocate pe telefoanele mobile sau online. Pe linga faptul ca aceasta dependenta de tehnologie poate deveni problematica in clipa in care memoria externa devine inacesibila sau este pierduta, exista riscul ca agilitatea mentala a indivizilor sa fie afectata. Ca in cazul multor alte competente, memoria trebuie exersata daca dorim sa nu se atrofieze".

Pe masura ce accesul la Internetul devine din ce in ce mai facil, iar telefoanele mobile inteligente permit accesul la intreaga cunoastere a omenirii in aproape orice moment, va fi din ce in ce mai greu sa rezistam tentatiei de a externaliza memoria.

Acest lucru se intimpla deja, poate fara sa ne dam seama.

Un studiu efectuat pe un esantion de 3.000 de persoane de catre un reputat neurolog, Ian Robertson, a evidentiat faptul ca persoanele tinere au o capacitate mai redusa decit cele mai in virsta de a-si aminti detalii personale despre oamenii din viata lor. Cind au fost intrebate daca stiu data de nastere a unei rude, 87% din persoanele de peste 50 de ani au stiut raspunsul, lucru valabil pentru doar 40% dintre persoanele mai tinere de 30 de ani. Dincolo de aceasta cercetare, se poate observa in ultima vreme tendinta, mai ales in rindul tinerilor, de a folosi reteaua de socializare Facebook ca o forma de memorie externa ce stocheaza informatiile personale esentiale ale persoanelor apropiate.

Aceasta nu este singura tehnologie folosita in acest scop. Dispozitivele de navigatie de tip GPS, ce cresc constant in popularitate in rindul soferilor, reduc nevoia unei bune cunoasteri a mediului inconjurator. Aceasta externalizare poate ajunge la forme extreme, in SUA inregistrindu-se cazuri de persoane care s-au ratacit si chiar au murit in Parcul National Death Valley din desertul Mojave, pentru ca au urmat orbeste indicatiile GPS-ului. Problema este atit de serioasa incit autoritatile avertizeaza vizitatorii pe site-ul oficial al parcului sa nu se bazeze exclusiv pe GPS pentru a naviga Valea Mortii.

Exista voci care sustin chiar ca tinerii din "generatia Google", asa cum sunt supranumiti copiii din ziua de astazi, crescuti in epoca Internetului, nu trebuie sa mai invete date istorice, ci doar contextul general. "in zilele noastre, profesorii nu mai sunt izvorul cunoasterii, ci Internetul poarta acest rol", sustine autorul Don Tapscott. "Copiii ar trebui sa invete despre istorie pentru a intelege lumea, dar nu au nevoie sa memoreze toate datele. E suficient sa cunoasca detalii generale despre batalia de la Hastings, fara sa fie nevoiti sa tina minte ca a avut loc in 1066. Pot cauta acest aspect pe Google, cu un singur click", a afirmat acesta, sustinind ca sistemul scolar in care elevii memoreaza date reflecta realitatea epocii industriale, nefiind adaptat la lumea de astazi, intr-o economie digitala, in care tinerii au nevoie sa proceseze multe informatii in timp real.

David Brooks, editorialist la New York Times, sintetiza recent intr-un articol avantajele pe care le ofera tehnologia moderna: "am crezut ca magia epocii informatiei consta in faptul ca ne permite sa stim mai mult, cind, de fapt, magia acestei ere este aceea ca ne ofera oportunitatea de a sti mai putin. Epoca informatiei ne ofera servitori cognitivi externi - sisteme de memorie din siliciu. Putem lasa poverile pe umerii acestor servitori, eliberindu-ne pe noi insine. Acum nu mai am nevoie de memorie, pentru ca am Google, Yahoo si Wikipedia. Daca doresc sa stiu ceva despre lume, apas citeva taste si ma bucur de binecuvintarile mintii exterioare". Acesta adauga: "poate va intrebati daca in procesul de externalizare a gindirii mele nu imi pierd individualitatea. Nicidecum. Nu-mi pierd decit autonomia".

Totusi, pentru o categorie de oameni, instrumentele ce ofera un suport extern pentru memorie au efectul opus: le redau acestora autonomia si independenta.

Proiectul SenseCam, dezvoltat de Microsoft in laboratorul sau de la Cambridge, consta intr-o camera foto ce poate fi purtata de persoanele cu pierderi de memorie. Aceasta face poze fara incetare de-a lungul unei zile, constituind un beneficiu imens pentru pacientii ce sufera de boala Alzheimer sau de alte afectiuni ce provoaca pierderi de memorie.

Emma Berry, neuropsiholog de la Spitalul Addenbrooke din Cambridge, a explicat de ce SenseCam este o inovatie extraordinara: "Pe linga faptul ca SenseCam permite pacientilor sa-si reaminteasca evenimentele atunci cind privesc imaginile, ceea ce este minunat, am descoperit ca dupa folosirea acestei metode pacientii ajung sa isi pastreze amintirile de-a lungul mai multor luni, fara a mai avea nevoie de imagini. Acest lucru este absolut extraordinar, tinind cont ca in mod normal aceiasi oameni uita un eveniment important la doar citeva zile dupa ce a avut loc. Nu exista niciun alt instrument, nicio alta metoda care sa produca aceste rezultate extraordinare".

Cum functioneaza sistemul? Acesta se bazeaza pe o camera foto pe care pacientul o poarta la git. Camera foto are o lentila de tip fisheye, ce surprinde aproape tot ceea ce vede pacientul. Aceasta este programata sa capteze o imagine la o anumita perioada de timp, de obicei la 30 de secunde, sau atunci cind senzorii sai detecteaza o schimbare in intensitatea luminii, in culoare, in caldura emisa de corp sau daca giroscopul incorporat percepe miscare.

Daca in zilele noastre un astfel de instrument este util doar persoanelor cu pierderi de memorie, echipa de la Microsoft Research isi imagineaza un viitor in care fiecare dintre noi beneficiaza de un suport extern al memoriei, care stocheaza fiecare moment din viata proprie. Acestia desfasoara un proiect intitulat MyLifeBits, in care se incearca stocarea fiecarui amanunt din viata lui Gordon Bell, un pionier in domeniul informaticii.

incepind cu 2001, fiecare detaliu din viata lui Gordon Bell este inregistrat, de la ceea ce vede in fiecare moment (folosind SenseCam), ce pagini web viziteaza, ce articole citeste, ce emisiuni umareste la televizor, ce se aude la aparatul radio aflat in apropierea sa, pina la continutul fiecarui email si al fiecarei conversatii telefonice. De la inceputul experimentului, el a beneficiat de mai multe instrumente, astfel ca acum ii este inregistrata fiecare bataie a inimii, iar pozitia lui din fiecare moment al zilei este cunoscuta gratie unui sistem GPS. Toate aceste date sunt stocate intr-o memorie externa, pe care doar el o poate accesa.

Practica de a stoca fiecare moment al vietii se numeste lifelogging, iar daca acum pare doar o excentricitate, in 10-20 de ani acest obicei ar putea deveni unul de rutina, pe masura ce costul stocarii datelor scade vertiginos (in 2006, un hard-disk de 1TB costa 600$; astazi costa 100$), iar tehnologia evolueaza si ocupa un spatiu mai mic. Astfel, cele mai multe telefoanele mobile disponibile astazi sunt echipate cu o camera foto, iar procesoarele folosite de telefoanele inteligente de ultima generatie sunt mai puternice decit cel folosit de naveta spatiala care a dus primii oameni pe Luna in 1969. Miniaturizarea cipurilor va permite integrarea senzorilor in aproape orice obiect ce ne inconjoara, de la haine pina la vasul de toaleta.

Viitorul memoriei externe si efectul asupra sinelui

Recent, o echipa de cercetatori americani a reusit sa activeze si sa stearga, cu o atingere de buton, o amintire din creierul unui soarece. De asemenea, oamenii de stiinta au reusit in cadrul aceluiasi studiu sa conceapa un implant care sa contina amintirile pe care soarecele le pierduse.

Acesta constituie primul pas spre o "neuroproteza", instrument medical ce va fi folosit pentru a asista pacientii afectati de atacuri cerebrale, Alzheimer sau de alte boli degenerative ce conduc la pierderea memoriei. Urmatorul pas al acestui tip de cercetare este dezvoltarea unei neuroproteze care sa produca un efect similar in cazul maimutelor, pentru ca abia apoi aceasta tehnologie sa fie testata pe oameni.

Chiar daca aceasta neuroproteza va fi folosita initial pentru a asista persoanele cu boli ce afecteaza memoria, este greu de crezut ca, in timp, tehnologia nu va fi folosita si in scop recreational sau pentru augmentarea cunostintelor.

Tehnologia de astazi permite deja dirijarea unui automobil cu ajutorul gindului, controlul unui computer sau apelarea unui numar de telefon exclusiv prin puterea mintii, toate aceste inovatii aducindu-ne, pas cu pas, mai aproape de realizarea interfetei om-masina.

Privind pasii facuti deja in directia simbiozei om-masina, aparitia unui exocortex (adica a unei unitati artificiale de procesare a informatiei care sa se afle in continua interactiune cu creierul biologic) pare mai degraba o problema de timp, iar pasii pe care ii facem in directia utilizarii memoriei externalizate ridica unele probleme in plan etic.

Psihologii avertizeaza ca memoria este o componenta esentiala a sinelui, a individualitatii fiecarei persoane, iar pe masura ce tot mai multe elemente vor fi stocate pe medii externe mintii umane, profunzimea personalitatii individului risca sa fie afectata. Gusturile noastre, preferintele si alegerile pe care le facem, cultura pe care ne construim reperele, vor fi toate afectate pe masura ce vom accepta o externalizare tot mai mare a memoriei catre un mediu extern.

Cu exceptia unei retrageri totale a individului din societatea informatizata, tendinta din ce in ce mai pronuntata spre o externalizare progresiva a memoriei cu greu poate fi incetinita. Progresul tehnologic nu poate fi oprit - nici nu ar fi un lucru benefic - insa acesta trebuie insotit de o atenta examinare a consecintelor pe care le poate avea in cazul personalitatii fiecaruia, pentru a intelege cu adevarat schimbarile pe care le provoaca.