k113 "copy/paste" mecanisme de gândire

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")
Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-adevarul.ro 

Dupa decenii de cercetari care i-au adus prestigiosul Premiu Nobel si o carte care a devenit bestseller, Daniel Kahneman a demonstrat ca suntem înzestrati cu doua sisteme care ne ajuta sa luam decizii.

Sistemul 1 se numeste gândirea rapida (thinking fast), cel folosit cel mai des. Este un sistem de care nu suntem constienti, bazat pe intuitie si lipsit de control. Cu el ne nastem, dar este si rezultatul evolutiei de-a lungul timpului.

Sistemul 2, gândirea lenta (thinking slow), foloseste rationamente, necesita un efort mult mai mare în luarea deciziilor. Acesta este sistemul care ne diferentiaza unul de altul, sistemul cu ajutorul caruia oamenii iau decizii diferite în situatii diferite, se bucura sau de întristeaza diferit, desi premisa de la care porneste gândirea este aceeasi. Majoritatea timpul nostru este însa guvernata de primul sistem deoarece de mult ori deciziile pe care le luam trebuie sa fie foarte rapide si ne bazam foarte des pe intuitie. Fara sa ne dam seama, primul sistem sugereaza des sentimente si anumite intentii celui de al doilea sistem, care le preia fara sa modifice absolut nimic.

Gândirea lenta actioneaza atunci când cea rapida nu este pregatita sa dea un raspuns imediat. Cel mai bun exemplu este o operatie matematica. „Atunci când ni se cere de exemplu sa spunem cât face 4x5, raspunsul vine rapid ca fiind 20. Primul sistem a gasit solutia, dar nu pentru ca a gândit prea mult ci pentru simplul fapt ca tabla înmultirii ne este intiparita în minte, o avem practic în memorie. Daca calculul este mai complicat si este nevoie sa asternem pe hârtie operatia, atunci intevine gândirea lenta“, spune Ana Maria Rusizan, psiholog.

Erori ale gândirii

Pentru ca primul sistem, gândirea rapida, este activ tot timpul, suntem expusi la greseli. Practic toate persoanele sunt afectate de aceasta slabiciune. De multe ori, chiar daca cel de al doilea sistem, gândirea mai lenta, sesizeaza uneori erorile, mentine totusi raspunsurile date de intuitie. 

Un exemplu foarte clar al acestei situatii este un test aplicat de mii de ori de Kahneman  si este citat de www.descopera.ro. „O bâta de baseball si o minge costa împreuna 1,10 dolari. Bâta costa cu un dolar mai mult decât mingea. Cât costa mingea?”. Chiar si în cazul celor mai inteligenti studenti, precum cei de la Harvard si Princeton, mai bine de jumatate au dat raspunsul evident, oferit de sistemul 1, dar totodata gresit: 10 centi. Raspunsul corect era, desigur, 5 centi“

Prea multa încredere si imposibilitatea de a face planificari exacte

Tot potrivit lui Daniel Kahneman, una dintre erorile gândirii umane este o încredere prea mare în fortele proprii (the overconfidence bias). Aceasta teorie este dovedita economic. Psihologul a analizat cum gândesc antreprenorii si au descoperit ca toti sunt convinsi ca afacerea pe care o pornesc va fi una de un mare succes. Asta desi toate statisticile pot arata contrariul. Tot Kahneman a demonstrat ca optimismul este calitatea care guverneaza majoritatea liderilor.

O alta eroare demonstrata este aceea ca nu putem face estimari exacte atunci când ne propunem finalizarea unui anumit proiect sau a costurilor sale („the planning fallacy”). De exemplu ne propunem sa amenajam o camera de copil. Pornim de la ideea ca ne va costa 2.000 de lei, dar de obicei nu luam în calcul toate amanuntele si costul finalul ajunge sa fie mai mare cu 400-500 de lei. S-a demonstrat statistic ca 70% dintre oameni au aceasta problema care se potriveste foate bine cu zicala: „Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg“. În cazul nostru casa fiind creierul.

Judecam dupa ce vedem

O alta eroare a gândirii umane este o tendinta demonstrata de a judeca dupa ce ne vine rapid în minte, fara a lua în calcul cifre clare sau fara a face cercetari („the availability bias”). Psihologii explica logic aceasta situatie. „De exemplu, vedem tot timpul la televizor accidente foarte grave si suntem convinsi ca riscul sa patim ceva în timpul unei calatorii cu masina sau cu avionul este urias, comparativ cu riscul de a face un infarct sau a ne îmbolnavi de diabet. Realitatea este exact invers, dar creierul nostrum proceseaza ce vede cel mai des. Si nu exista zi aproape ca la televizor sa nu vedem urmarile unui crunt accident de masina“, mai spune Ana Maria Rusizan, psiholog.

Un alt exemplu este acela ca, dupa un accident aviatic, scade numarul de pasageri, însa doar pentru o scurta perioada timp. Apoi oamenii revin la gândirea ca avionul este cel mai sigur mijloc de transport. La fel si în cazul calamitatilor naturale, când dupa un cutremur sau o inundatie creste numarul asigurarilor de locuinta, dar doar temporar.

Repetitia ne directioneaza creierul

O alta mare greseala a gândirii este aceea ca avem tendinta sa credem tot ceea ce ne este repetat des. De aceea si reclamele au succes foarte mare.

„Un mod sigur de a-i face pe oameni sa creada niste neadevaruri, este repetitia frecventa. Deoarece familiaritatea nu se distinge usor de adevar. Institutiile autoritare si cele care se ocupa de marketing au stiut mereu acest fapt. Psihologii au descoperit ca nici nu trebuie sa repeti întreaga afirmatie referitoare la un fapt sau idee pentru a le face credibile“, scrie Daniel Kahneman, în cartea sa.

Teoria lui este confirmata de psihologi. „De exemplu, daca vedem zilnic o reclama la un anumit detergent de rufe sa spunem, în care ni se spune ca este cel mai bun ca si pret si calitate, vom fi convinsi de acesti lucru. Daca reclama are în ea si o mama fericita care întinde rufe, suntem pierduti. Vom cumpara acel produs, fara a ne uita macar daca exista si altul poate mai o ieftin sau chiar mai bun. În marile companii de publicitate din Occident sunt angajati psihologi si înainte de lansarea unei reclame pentru produs, se fac mai multe variante care sunt testate pe publicul tinta“, mai spune Ana Maria Rusizan

Alegem varianta cea mai sigura si ne bucuram diferit de aceleasi lucruri

Ca oameni, avem o înclinatie pentru a alege varianta mai sigura si pentru reduce orice pierdere. Practic urâm riscurile. S-au facut nenumarate studii pe aceasta tema. De exemplu s-a pus întrebarea: Ce alegi? Câstigi pe loc 900 de lei sau ai 90% sanse sa primesti 1000 de lei. Majoritatea oamenilor au ales varinata sigura, sa primeasca 900 de lei, desi riscul era acelasi.

Si modul în care ne bucuram pentru acelasi lucru este diferit. Un exemplu foarte clar este acela sa o persoana care primeste un salariu de 3.500 de lei la un nou loc de munca, iar înainte avea 2.500 de lei. se va bucura mai putin decât o persoana care primeste acelasi salariu, dar care înainte câstiga doar 1500 de lei. Desi suma primita de ambii angajati este aceeasi, bucuria este diferita deoarece modul în care traim este diferit.

Potrivit lui Daniel Kahneman, daca ajungem sa fim constienti de punctele slabe pe care le avem, dar sa fim cu adevarati constienti, atunci vom putea identificat mai usor greselile din gândire si vom cumpani mai mult atunci când trebuie sa luam o decizie importanta.