955 cp Remus Cernea despre criza refugiatilor

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-ct100.ro 

Razboaiele, crimele în masa si actele teroriste au facut ca milioane de oameni sa fie nevoite sa îsi paraseasca locurile de bastina spre a se refugia catre zone recunoscute pretutindeni ca nivel de democratie, civilizatie si prosperitate.

Acele persoane au avut, în majoritatea lor profesii, locuri de munca, vieti relativ obisnuite pâna în ziua în care dictatori sângerosi precum Bashar al-Assad sau teroristii Statului Islamic le-au bombardat casele, le-au distrus orasele, le-au anulat traiul linistit, amenintându-le viata si proprietatile.

Peste 250.000 de civili au fost ucisi în Siria în ultimii patru ani, si multi altii în Afganistan, Libia sau alte zone de conflict. În Siria, o tara cu aproximativ 20 de milioane de locuitori, deja 11,5 milioane au fost nevoiti sa se refugieze din calea bombelor, a epurarii etnice si religioase, a represiunii sângeroase si masacrelor.

Oamenii nu au fugit spre centrul Africii si nici spre China sau Rusia. Ei vin cu zecile si sutele de mii spre U.E. Cum se explica acest lucru? Se explica prin prisma faptului ca Uniunea Europeana a fost construita ca un spatiu al unor valori democratice, umaniste, în care demnitatea umana este respectata, în care nu este acceptata discriminarea si în care cetateni cu convingeri si religii diferite traiesc liber în societati deschise.

Televiziunile si media online prezinta scene sfâsietoare cu copii, femei, batrâni si multi alti oameni obisnuiti care se straduiesc din rasputeri sa ajunga pe tarâmul fagaduintei catre care i-a purtat speranta si încrederea în Uniunea Europeana.

Din nefericire, acesti oameni disperati care fugeau din zone de razboi s-au lovit aici de atitudini lipsite de compasiune si întelegere, în contrast cu valorile umaniste si umanitare ale Uniunii Europene. Au fost întâmpinati cu garduri de sârma ghimpata, cu trupe militare si taburi. Mai mult, în unele tari creste o reactie nationalist-extremista de rejectare a refugiatilor. Sunt tot mai multe voci care discuta despre aceasta problema eminamente umanitara grava strict în termenii unor reactii de forta, ca si cum acesti semeni ai nostri aflati în nevoie ar trebui opriti sau respinsi de catre politie si armata.

Dar care ar fi consecinta unei astfel de logici? Ar putea lasa tarile U.E., între care si România, zeci si sute de mii de oameni sa sufere si chiar sa moara de foame, frig si numeroase privatiuni la granitele lor? Ar mai ramâne ceva în picioare din valorile umaniste si umanitare europene daca astfel de drame s-ar produce?

Exista tratate internationale care prevad obligatia statelor semnatare de a acorda protectie persoanelor care se refugiaza din zonele de conflict militar. Este adevarat ca împlinirea acestor responsabilitati presupune o anumita alocare de resurse, dar printr-o înteleapta împartire de sarcini ea ar putea fi realizata echitabil. A nu raspunde umanitar acum înseamna doar a creste costurile ulterior, sub numeroase aspecte. Îmi doresc ca România sa actioneze cu privire la aceasta criza într-un mod demn si care sa îi aduca un respect international, ramânând fidela valorilor europene.

În perioada întunecata a comunismului, desi în tara noastra nu era razboi, multi concetateni si-au riscat viata încercând sa se salveze din acea uriasa închisoare totalitara prin trecerea considerata ilegala la acea vreme a granitei, pentru a ajunge în occident. Despre câta disperare era în gestul lor si despre cât de mare a fost sentimentul eliberarii lor s-a scris foarte mult. Acum este momentul ca tara noastra sa raspunda, la rândul ei, cu generozitate si solidaritate, unor oameni disperati si sa îsi asume, alaturi de partenerii europeni, responsabilitati însemnate în gestionarea acestei crize. Nu se va rezolva nimic prin forta, garduri de sârma ghimpata, politie sau armata, ci doar va fi amplificat dezastrul umanitar.

Fac un apel la Guvernul României sa înfiinteze un fond special destinat situatilor umanitare grave care sa fie inclus în bugetele anuale votate de catre parlament.

Îmi doresc, de asemenea, foarte mult, ca autoritatile române sa ia, la întrunirea prevazuta pentru astazi la ora 15.00, ori cu prilejul unor dezbateri politice ulterioare, masuri de primire si sprijin pentru refugiati în spiritul celor declarate de catre Secretarul General al Natiunilor Unite, Ban Ki–moon care a felicitat tarile care ”dau dovada de solidaritate” si le-a invitat si pe celelalte, din Europa sau din alta parte, ”sa manifeste compasiune si sa faca mai mult pentru a pune capat acestei crize”, adaugând: ”Prin interventia noastra, trebuie sa salvam vieti, sa luptam împotriva traficului (cu persoane) si a discriminarii, sa aducem solutii juridice, sa examinam cauzele profunde ale problemelor si sa aparam drepturile omului’.

Totodata, trebuie salutata si urmata atitudinea Presedintelui german Joachim Gauck care i-a condamnat pe extremistii de dreapta si pe agitatorii xenofobi, subliniind ca acestia pateaza imaginea Germaniei ca o natiune deschisa spre lume.

Nu în ultimul rând, sper ca dezbaterile asupra acestei teme în Parlamentul României din 8 septembrie a.c. sa includa si Comisiile de Drepturile Omului, Culte si Problemele Minoritatilor Nationale din Senat si Camera Deputatilor, nu doar pe cele de politica externa, de aparare si Comisia Shengen, asa cum s-a anuntat initial. Remus Cernea, deputat independent de Constanta

Inapoi la insemnarea sursa   Refugiatii sau