|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu
sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.
Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata")
Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-2012en.ro/
begin copy/paste
Comisia de ancheta neaga fara nicio jena legile fizicii
Primul turn WTC cade la 9:59, acesta fiind turnul sudic, cel care a fost lovit al doilea. Dupa 29 de minute, turnul nordic cade si el, durata de prabusire a ambelor cladiri fiind de aproximativ 10 secunde.
Legea caderii libere a corpurilor formulata de Galilei si acceptata astazi de catre toti oamenii de stiinta afirma ca:
D = 1/2 x g x t2 , unde
D = distanta parcursa de un obiect în cadere libera, în vid;
g = acceleratia gravitationala, cu valoarea constanta 9,8 m/s2;
t = timpul în secunde.
Daca exista o rezistenta oricât de mica, atunci viteza scade, iar timpul creste proportional cu aceasta rezistenta. În cazul WTC – turnul nord si turnul sud, stim ca turnurile aveau 1.350 picioare înaltime (416 metri).
Din ecuatia de mai sus deducem timpul minim de cadere pe distanta de 416 m, socotit în vid, fara frecare: t2 = 2 x D / g. Deci: t = 9,1627 secunde.
Aceasta valoare reprezinta cel mai scurt interval de timp, calculat teoretic, în care se poate prabusi complet o cladire de 416 m înaltime, în conditii de vid. Având în vedere ca turnul sudic WTC2 a cazut în 10,4 secunde, iar cel nordic WTC1 în 8,1 secunde, este usor de înteles ca ancheta oficiala ofera explicatii penibile, mincinoase, care sfideaza legile fizicii. În realitate, trebuie sa tinem seama ca sub zona de impact erau un numar de etaje neafectate de coliziune. Singura posibilitate ca etajele superioare zonei de impact sa se prabuseasca într-un timp practic egal cu cel al caderii libere este aceea ca etajele inferioare sa se comporte ca si… aerul, adica sa nu frâneze în niciun fel caderea. Ori, aceasta se poate petrece doar daca structura de rezistenta este, într-un fel sau altul, distrusa, pulverizata. Pentru ca nu ne putem închipui ca etajele inferioare s-au retras, gratios, facându-le loc celor superioare, aflate în plina prabusire. Ceea ce înseamna ca este vorba de o demolare controlata si nu de altceva. Oare cât ar fi durat, în realitate, în conditiile versiunii oficiale, prabusirea turnurilor: o ora, o zi, vesnic? Ceea ce este sigur este ca, dincolo de orice îndoiala, turnurile nu s-au putut, în nici un caz, prabusi pur si simplu, din cauza fortei gravitationale, într-un timp atât de scurt.
Altfel, datele oferite de comisia de ancheta a evenimentelor de la 11 septembrie 2001 sfideaza legile fizice ale gravitatiei si ale conservarii energiei. Pentru ca datele oficiale sa poata fi reale, ar fi trebuit ca etajele inferioare, neafectate de impact, sa nu fi opus nicio rezistenta la prabusirea întregii structuri, lucru imposibil. Ar fi trebuit, de asemenea, ca sticla si caramida sa se fi dezintegrat de la sine, fara nicio interventie exterioara, fara explozie, fara aport energetic, anulând legea conservarii energiei. Nu în ultimul rând, pentru ca varianta oficiala sa fie verosimila, forta de gravitatie trebuia sa fie, în mod miraculos, de… 1000 de ori (!!!) mai mare în ziua de 11 septembrie decât în celelalte zile ale anului, ceea ce este, deja, de-a dreptul comic.
În explicatiile tehnice date de NIST în legatura cu prabusirea turnurilor au fost omise intentionat tocmai dovezile care demonstreaza ca a fost vorba despre o demolare controlata. Observati jeturile de fum si praf aparute datorita detonarii unor explozibili la etaje mult inferioare celui la care a avut loc impactul.
Nu exista în istorie cladiri cu structura de rezistenta din otel care sa se fi prabusit din cauza focului
Dupa ce cladirile au fost lovite de avioane, numerosi reporteri au afirmat ca în World Trade Center au avut loc explozii puternice înainte de prabusirea acestora.
Cele mai multe relatari ale martorilor includ: zgomote asurzitoare precum cele provenite de la explozii si chiar luminile flacarilor provenind de la etajele inferioare zonei de impact.
În foarte multe înregistrari video se pot vedea jeturi orizontale de fum si praf la etajele inferioare zonei de impact, expulzate în afara cu mare viteza din cele doua turnuri. Ori, aceste descrieri sunt suspect de asemanatoare cu cele ale unor cladiri demolate în mod controlat de experti, prin detonare cu dinamita. O analiza atenta a imaginilor surprinse confirma ca prabusirea nu putea fi provocata de colapsul gravitational.
În întreaga istorie moderna se cunosc doar 3 cladiri cu structura de rezistenta solida, din otel, prabusite complet din cauza focului – conform rezultatului „expertizei“ comisiei de ancheta: World Trade Center 1, 2 si 7!
În 4 mai 1988, într-un zgârie nori din Los Angeles a izbucnit un incendiu care a durat 3 ore, fiind afectate 4 etaje, dar cladirea nu s-a prabusit.
În 23 februarie 1991, într-o cladire de 38 de etaje din Philadelphia, construita în 1973, a izbucnit un incendiu care a cuprins 8 etaje si a durat mai bine de 19 ore, fara ca edificiul sa se prabuseasca.
În 17 octombrie 2004, într-o cladire de 56 de etaje din Venezuela, construita în 1976, un incendiu s-a extins asupra a 26 de etaje, durând mai bine de 17 ore. Cladirea nu s-a prabusit, desi incendiul a ajuns pâna la acoperis.
În 12 februarie 2005, cladirea Windsor din Madrid, care are 32 de etaje, construita din beton armat, a fost cuprinsa de flacari timp de mai bine de 24 de ore, fiind afectate peste 10 etaje. Desi ultimele 10 etaje ale cladirii s-au prabusit, restul cladirii a ramas în picioare.
Cele doua turnuri au ars timp de 56 minute, respectiv 103 minute, fiind afectate de foc numai 4 etaje, dupa care cladirile s-au prabusit efectiv la sol. A existat o mare dezbatere pe aceasta tema, multi oameni de stiinta au venit cu explicatii concludente, exprimându-si dezaprobarea fata de varianta oficiala.
Probele fizice, otelul topit si orice alte probe materiale care ar fi fost strict necesare pentru a stabili ceea ce s-a petrecut pe 11 septembrie la World Trade Center au fost expediate în India „PENTRU RECICLARE“ de catre primarul New York-ului, Giulliani, fara a putea fi examinate de investigatori. STRANIU, nu-i asa?
Cladirile WTC au fost proiectate sa reziste unor coliziuni cu avioane
Profesorul Steven E. Jones, care a facut una dintre cele mai bune investigatii în acest sens, a concluzionat, bazându-se pe probe luate de la fata locului, pe imaginile audio-video furnizate, pe simularile computerizate efectuate si pe experienta sa în domeniu, ca în demolarea celor doua turnuri s-a folosit termit (amestec de pulbere de aluminiu si oxizi de metale care degaja la ardere o temperatura înalta, folosit la producerea aliajelor de fier si în sudura, ca substanta incendiara).
În ciuda faptului ca turnul sudic a fost lovit mai târziu decât cel nordic, la ora 9:03, de al doilea avion, acesta s-a prabusit primul! Analiza traiectoriei arata ca al doilea avion nu a lovit în plin structura centrala de rezistenta a turnului!
Van Romero, cercetator si vicepresedinte la Institutul de Minerit si Tehnologie din New Mexico, a declarat initial, cu sinceritate, ca prabusirea cladirilor a fost prea „estetica“ pentru a putea fi rezultatul coliziunii structurii cu un avion. Dupa 10 zile, din motive misterioase, el si a schimbat complet declaratia, spunând ca, în mod cert, focul este cel care a determinat prabusirea acestora.
Hyman Brown – profesor de inginerie civila, seful de santier al World Trade Center a declarat ca WTC a fost proiectat sa reziste oricaror uragane, vânturi puternice, bombe si avioane care ar putea sa-l loveasca. Desi proiectat sa reziste la toate acestea, combustibilul unui avion ce a ars la 1000 de grade Celsius a slabit, chipurile, otelul din structura de rezistenta a întregii cladiri, care nici nu se topeste decât la 1.600 de grade Celsius!
Kevin Ryan, de la Underwriters Laboratories, compania care a omologat otelul folosit în World Trade Center, într-o scrisoare adresata lui dr. Frank Gayle, specialist în metalurgie la Institutul National de Standarde si Tehnologie (NIST) si seful echipei de experti care a realizat investigatiile la WTC, scrie ca metalul era omologat conform standardelor ASTM E119 si ca temperatura la care mostrele din acest otel trebuie expuse ca sa cedeze este de peste 1.000 de grade, timp de câteva ore. De asemenea, el a declarat ca ar fi fost nevoie de temperaturi de peste 1.600 de grade Celsius pentru ca otelul din care s-au realizat armaturile edificiilor WTC sa se topeasca. La câteva zile dupa aceasta declaratie care contrazicea versiunea oficiala, conducerea companiei l-a concediat.
Trebuie sa observam ca FAA (Administratia Federala a Aviatiei) nu a dezvaluit informatii despre traiectoria avioanelor si nu a pus la dispozitie înregistrarea conversatiilor dintre piloti si FAA. Existau, în fiecare dintre aceste avioane mari, doua cutii negre care au fost special construite astfel încât sa reziste la conditii extreme. Cu toate acestea, FAA a declarat, în mod cu totul incredibil, ca toate cele opt cutii negre au fost, în mare masura, distruse!
Cursa 93 nu s-a prabusit, ci a fost doborâta, se pare, de avioane militare
Cel de-al treilea avion deturnat, cursa United 93, a decolat din New Jersey, s-a îndreptat spre Ohio, apoi a virat si s-a întors catre Washington DC. Se presupune, fara vreo dovada, ca pasagerii au dat telefoane celor dragi. Proiectul Achilles a demonstrat, însa, ca posibilitatea de a folosi telefoanele celulare la altitudinea la care se presupunea ca zburau avioanele este foarte mica. Astfel, probabilitatea de a reusi un apel telefonic la o altitudine de 10 km este de 0,006%. La o altitudine de 1,2 km, probabilitatea de a efectua o convorbire telefonica este de 0,4%. Practic, imposibil.
S-a mai fabulat ca, la un moment dat, persoane precum Scott Beamer si altii au încercat sa preia controlul avionului. Varianta oficiala sustine ca acesta s-a prabusit în timpul zborului din cauza luptei dintre pasageri si teroristi.
Daca analizam, însa, trei aspecte esentiale, concluzia la care ajungem este ca, de fapt, avionul a fost doborât, nu s-a prabusit. Acestea sunt:
a. Nu au putut fi identificate resturi semnificative. Practic, resturile avionului au fost împrastiate pe o raza de aproximativ 13 km;
b. Resturile constau din bucati foarte mici;
c. Martorii oculari au relatat ca au auzit o explozie puternica în timp ce avionul era înca în aer si ca au vazut avioane militare în zona.
Astfel, imaginile de la locul „prabusirii“ zborului United 93, departe de a fi conforme cu scenariul prabusirii unui avion, trimit prin toate elementele la o doborâre cu avioane de vânatoare.
În mod suspect, mai mult de jumatate din personalul dat disparut în urma atacului fusese mutat în aripa dezafectata a Centrului Naval de Comanda al Pentagonului cu putina vreme înainte de atac. Cine ar fi avut interesul sa trimita brusc oamenii sa lucreze în aripa dezafectata?
Pentagonul a fost lovit de un avion usor, în niciun caz de un Boeing 757 de 115 tone
Varianta oficiala a evenimentelor afirma ca cel de-al patrulea avion deturnat, zborul 77, a lovit Pentagonul. Sa trecem în revista câteva date semnificative despre acest edificiu, în legatura cu evenimentele din 11 septembrie 2001.
Pentagonul este una dintre cele mai mari cladiri de birouri din lume si gazduieste Departamentul American al Apararii. Este situat pe malul râului Potomac din Virginia, Arlington, în dreptul Washington D.C. Cladirea are forma unui pentagon regulat si este formata din cinci „inele“ concentrice, interconectate prin pasaje. Constructia sa a început în septembrie 1941 si a fost terminata în 1942. În prezent, mai mult de 25.000 de civili si militari lucreaza acolo.
Cel mai bine aparat dintre edificiile armatei americane este cel al Pentagonului. Prin urmare, atunci când ni se spune ca un avion a fost deturnat de catre teroristi si se îndreapta spre capitala, iar Centrul Militar de Comanda al întregii Americi este paralizat si nu reactioneaza în niciun fel, este firesc sa ne manifestam cu scepticism si sa nu creditam aceasta versiune neverosimila, ca sa nu spunem imposibila.
Desi în Washington D.C. exista mai multe camere video si echipamente de supraveghere decât oriunde în lume, Armata a publicat, în mod suspect, doar 2 imagini ale atacului, care nici macar nu evidentiaza avionul atacator.
Înregistrarile video ale sistemelor de supraveghere de la cladirile din jur (hoteluri, benzinarii etc.) care au surprins adevarata desfasurare a evenimentelor au fost ridicate de FBI si s-a impus, printr-un ordin de securitate nationala, tacerea asupra acestora. Ori, daca nu era nimic de ascuns, de ce sa fie secretizate casetele?
Cu putina vreme înainte de atac, o decizie cel putin stranie a comandamentului a facut ca o parte din personal sa fie trimisa sa lucreze tocmai în aripa dezafectata – care nu mai adapostea la momentul acela nici angajati, nici birouri, nici calculatoare! – în care a intrat avionul. 124 de oameni si-au pierdut astfel viata acolo. Pentru oricine este mai mult decât evident ca aceasta miscare a fost premeditata!
În imaginile filmate si prezentate imediat dupa impact, se poate observa ca în spartura facuta în zid lipsesc cu desavârsire urmele aripilor unui avion Boeing 757. Mai mult, geamurile cladirii erau intacte dupa impact. Un Boeing 757 de 115 tone lasa multe urme dupa un incident grav, soldat cu incendiu. Conform rapoartelor armatei, exista doar doua resturi (cu totul nesemnificative) care se presupune ca provin de la avion, o piesa foarte mica si nedefinita de metal si o piesa de aluminiu. Întrebarea evidenta este: unde sunt motoarele, care cântaresc câte patru tone fiecare? Dar trenurile de aterizare si multe alte resturi ce rezulta din prabusirea unui avion? Cel mai probabil este ca ele s-au evaporat ca prin farmec, daca au existat vreodata…
Toate acestea conduc la concluzia ca, de fapt, Pentagonul a fost lovit de un avion usor, probabil un avion militar, si nu de un Boeing 757, asa cum s-a declarat oficial, pentru a da dimensiuni apocaliptice „atacului terorist“.
Zborul 77 a disparut în totalitate de pe radar în timp ce se îndrepta catre vest, spre Ohio; nimeni nu a declarat ca l-ar fi vazut la întoarcerea sa spre Washington. Se pare ca NORAD nu a trimis niciun avion sa investigheze ce s-a petrecut cu aceasta cursa decât dupa prabusire.
end copy/paste
Inapoi la insemnarea sursa 947 9/11
| |
© 2009~2085
OSCII-Lab
Home
Popescu-Colibasi
