În numele laicului, al necredintei si al sfântului dispret

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-jurnalul.ro 

  “Religiile, o goala comedie, spovedania, o minciuna, prohodul, o prostie”, spunea profesorul si medicul iesean Constantin Thiron, omul de stiinta ce s-a lepadat de credinta si care a fost înmormântat la Eternitatea fara “popi”, conform dorintei sale. Mai mult, el scria într-un articol din revista “Ratiunea”, în 1912: “Oameni buni! Avem nevoie de scoli, de lumina, de cultura, nu de popi, de întuneric si de ignoranta, de exploatarea prostiei omenesti de catre om. Daca încercati vreodata sentimentul larg al expansiunii omenesti, dati atunci pentru scoli, caci scoala va fi evanghelia viitorului!”. Am profitat de momentul discutiei la nivel national cu privire la studierea religiei în scoli si am terminat documentarea la aceasta poveste pe care de mult timp intentionam sa v-o prezint. Cea a singurei persoane cu mormânt laic/ateu de la Cimitirul Eternitatea din Iasi (foto).

“La mormântul meu nu lasati popii sa vie… sa nu-mi faceti parastas. Puneti-ma în cripta, neblagoslovit, neprohodit”
Iata un fragment dintr-un document, un fel de testament, scris de Thiron la 9 aprilie 1917 si intitulat: “Pentru înhumatie laica. Testament”. “La mormântul meu prieteni, nu lasati popii sa vie, si le spuneti ca în viata, gândul meu a fost catre atei…C’am privit, absolut toate religiile ecleziastice, relevate, ca o goala comedie; Spovedania, drept minciuna si prohodul ca fiind o prostie. Si ca cerul pentru mine a fost fara Providenta si fara Dumnezei…La mormântul meu prieteni, sa nu-mi faceti parastas. Puneti-ma în cripta, neblagoslovit, neprohodit…Înhumatia sa fie foarte simpla, - fara niciun cleric, de niciun rit si de niciun grad, pe un afet de tun (27 de ani serviciul militar activ, gradul colonel); fara doliu la usa etc. Fara coroane, fara lumânari, fara muzica. Familia, fara doliu. Înbalsamarea completa se va face la serviciul de autopsie Sf. Spiridon sau la Institutul Anatomic. Monumentul si cavoul familiei este deja la Cimitirul Eternitatea. Înhumatia laica, prevazuta în constitutie, Codul Civil…Cimitirul este al comunei sI al cetatenilor, nu al Bisericei, nici al popilor de niciun cult: libertate de constiinta celor vii si celor decedati….La mormânt sa-mi puneti piatra scrisa, fara cruce si niciun înger pazitor. Aprobat Familia mea: Emil Thiron (fiu), Florica Thiron (fiica), Elena Vârgolici (sora), Gabriela Georgescu sI Lilly Theodorescu (nascute Thiron, fiice) si Marie Popovici (fosta sotie)

Si-a construit sicriul înca din timpul vietii
Ca un post - scriptum profesorul Thiron scrie: “Sicriul de stejar, iar înauntru captusit cu zinc, este deja efectuat. Cadavrele nu au religie…
Semnat de fiica Eugenia Vârgolici si nepotii sai: “Consimtim ca mosul nostru sa fie înmormântat laic”. Documentul este semnat si de executori testamentari, între care - dr. Socor, dr. Popov, dr. Popovici,

C. Petrescu (licentiat în Stiinte Naturale) etc.
Iata ce scrie militantul antireligos pe 24 iunie, 1913, adresându-se lui Luta: “…înhumatia mea va fi absolut laica; deoarece eu nu sunt liber-cugetator amator, diletant; ci convins, sincer sI pun faptele ca realizare a ideilor. Nu mai sunt crestin-ortodox, religie de care m’am lepadat, ci liber-cugetator, si ca atare, trebuie sa fiu înmormântat conform religiei mele actuale; iar nu a parintilor sau a familiei mele…Am scris si Jenitei Vârgolici si sotului sau, ca aceasta absoluta dorinta a mea sa se îndeplineasca deoarece atât în scris, în vorba si în toate ocaziile, am avut credinta numai în: Natura, Stiinta si Ratiune, care exclus toate religiile confesionale, clericale, crestine etc”.

Singurul mormânt laic din cimitirul Eternitatea. Fara semnul crucii pe mormânt
… O privire ascutita. Ochii parca te tintesc amenintator. Buzele subtiri, barbia ascutita. Sunt doar câteva din semnele unui barbat ferm, cu personalitate. Mimica fetei e departe de un zâmbet. Îmbracat în costum, nu în haina militara, asa cum i-ar fi dat dreptul medaliile si ordinele militare prinse de rever. E fotografia medicului Constantin Thiron de la Cimitirul Eternitatea din Iasi. Cadru didactic eminent, personalitatea militara ce s-a dezis de religia sa, facând mari presiuni înca din viata pentru a fi înhumat ca un laic. Mai mult, a fost un militant anti-religios, fiind membru activ a numeroase organizatii de liber-cugetatori. Si nu numai ca a renuntat la religie, mai mult, din cele scrise, arata un dispret, o “ura” fata de exponentii bisericii, “popii”, “popimea” anilor 1900. A si fost înmormântat fara sobor de preoti, fara a se pomeni nimic legat de divinitate. Chiar si cavoul sau e unul special în tot cimitirul. Construit în timpul vietii, nu contine nicun element, nici un simbol religios. Un vas, ca o urna simbolica, în vârf, o ramura de maslin, modele din metal etc. Se vede ca, ulterior, doar rudele ce au fost înmormântate ulterior au cutezat sa faca o cruce mica la baza capacului de cavou. La profesorul Thiron nu e facut semnul crucii nici acolo unde e încrustata data, momentul trecerii la cele vesnice. Într-un document personal Thiron cerea drept epitaf pe cel al profesorului nationalist antisemit AC Cuza, însa probabil comunistii l-au scos, el nu mai exista acolo. Pe cavou e inscriptionat: “doctor C. Thiron, profesor la Universitatea din Iasi. Medic colonel, veteran, Campania din Bulgaria 1913, Comandor al Ordinului Coroana României, Avântul Terrei, Meritul Sanitar . Nascut la 5 februarie 1853, înmormântat la 8 august 1924”. Atât, nici o aluzie la divinitate…

“N’a crezut niciodata în povestile biblioevangheliei popesti”
Un alt document datat: Iasi, str. Mitropolia 14, 4 octombrie 1921: “Mult stimate coleg si amice, stimata doamna, eu fiind liber cugetator monist haeckelian (Ernest Haeckel - n. red. (Monismul (gr. monos - unul, unic, singur) este o conceptie filozofica conform careia în Univers exista o singura substanta, temei pentru tot ceea ce exista.

Monismul se caracterizeaza prin explicarea consecventa a tot ceea ce exista printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritual (monismul idealist). “Întotdeauna consecvent si cinstit, trebuie absolut sa ma înhumez laic. Cu atât mai mult spre a proba ca cineva urmând numai morala filozofica, rationalista, stiintifica si independenta de toate dogmele si ceremoniile religiilor revelate, confesionale, celeziastice, popesti, poate fi corect în toate directiile. Stiind ca dumneata nu esti pravoslavnic sau fariseu; deci esti pentru înhumatia laica (în lipsa de incineratie); de aceea trimit testamentul meu semnat de toata familia mea (si-a pus familia sa semneze testamentul), (12 persoane) si semnat de câtiva colegi ca executori testamentar si Dta si vor semna si altii. La Cimitirul Eternitatea nu sunt decât doua monumente laice, al meu si al înca unei personalitati”.

Exemple de atei români ai vremii
În continuare, el scrie: “...semnatura Dtale pe testamentul meu nu însemneaza ca Dta o sa te înhumezi laic; - o sa faci cum vei crede, - prin urmare, nu te angajeaza nimic personal; - ci ca eu sa fiu înhumat laic…Eu sunt grav bolnav si o sa intru în Sanatoriu pentru operatie, a carui rezultat nu se stie; de aceea trebuie ca acest testament, ca prevedere, sa fie gata înainte de intrarea mea în sanatoriu. C. Dobrogeanu Gherea s-a înhumat laic la Bucuresti si au asistat 10.000 de persoane. În luna iulie a.c. 1921, - renumitul iesean Julius Reinicke (din Iasi, care a cladit maretul palat al Printului Grigore Sturdza la Bucuresti, aflându-se în strainatate pentru cautarea sanatatii; - fiind “liber-cugetator”, a lasat un testament familiei de a fi incinerat si multe donatii institutiilor culturale si filantropice din Iasi. Executându-se testamentul, urna funerara a fost adusa la Iasi de familia sa. Onoare lui! Ca a fost un om corect în viata, desi lepadat de religiile confesionale si urmând numai morala laica, filozofica, stiintifica, a fost si filantrop…În octombrie 1920, Costache Burghelea, în etate de 78 de ani, fost inginer CFR si pensionar, înainte de a deceda a refuzat sa faca spovedania preotului si a cerut la familia sa sa fie înmormântat laic, deoarece n’a crezut niciodata în povestile biblioevangheliei popesti. Salutari cordiale, C. Thiron”.

Portret
Constantin Thiron (1853- 1924). Medic si profesor universitar. Tatal sau a fost un magistrate important al vremii. A facut studiile la Facultatea de Medicina din Paris în perioada 1873-1880, urmând ca din 1881 sa fie cadru didactic la Facultatea de Medicina din IasI, catedra Fizica Medicala sI Patologie Generala. Organziaeza la IasI primul laborator de Medicina Experimentala sI primul Laborator de Radiologie, în 1919, acestea numarându-se sI printre primele în lume. Premiat la Congresul Antimalaric de la Madrid (1899). Este primul român cooptat în Comitetul Institutului de Medicina de la Stockholm pentru decernarea premiului Nobel (1902). Luptator înrait împotriva alcoolismului si al fumatorilor. În luarea de cuvânt de la Congresul monist de la Hamburg din 1911 el a spus ca este indignat de faptul ca partidele politice ce s-au succedat la putere din 1866, toate an de an au încurajat ascensiunea bisericii sI a clerului în sufletele oamenilor, unii dintre ei analfabeti. “Exista un numar impresionat de bisericii în localitati în care nu exista scoli, iar acest lucru este de neacceptat, ca si aceasta politica a idolatriei fata de simbolurile sI fetele bisericesti, de neacceptat”.