904 cp Cuviosul Teodosie hapsanul

    Am mai spus si repet sunt articole care justifica anumite lucruri care le sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursele acestor articole sunt  aici si  aici 

Înalt Preasfintitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a facut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale manastirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natala, Dorna Arini, din judetul Suceava. Manastirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, doua case si 19 hectare de teren. Maicutele au ramas cu biserica, chiliile, clopotnita si jumatate de hectar de fâneata.

Istoria manastirii de la Dorna Arini, judetul Suceava, începe în anul 1999, când actualul arhiepiscop de Constanta, ÎPS Teodosie, a primit de la parintii sai drept mostenire aproape un hectar de teren. Cum calugarii si înaltii ierarhi nu au voie sa detina averi personale, întrucât au depus asa-numitul juramânt de saracie, Teodosie a donat terenul bisericii si a decis sa construiasca pe el o manastire, care avea sa primeasca hramul „Acoperamântul Maicii Domnului".

Lucrarile au demarat în anul 2000 si s-au limitat, initial, la toate cele trebuincioase unei manastiri: biserica, staretia, chiliile pentru maici si clopotnita. Toate acestea au fost ridicate cu ajutorul donatiilor pe care Teodosie le-a strâns atât de la localnici, dar mai cu seama din arhiepiscopia pe care o conducea, cea de la Constanta.

Banii strânsi nu erau deloc putini, drept pentru care, începând cu anul 2003, afacerile manastirii s-au extins. A mai fost construit un hotel cu cinci etaje, un pavilion administrativ aferent hotelului, spatii de productie etc. Totodata, manastirea a cumparat numeroase alte terenuri în împrejurimi, însumând aproape 20 de hectare.

Partea leului

În urma cu doua luni, la 7 iunie 2010, un notar din Vatra Dornei autentifica un asa-numit „contract de schimb". Nu e foarte clar în ce consta schimbul, întrucât actul seamana mai degraba cu unul de împartire a unei proprietati.

Una dintre partile semnatare era Manastirea „Acoperamântul Maicii Domnului", reprezentata de stareta sa, maica Veniamina, cu numele civil Mareta Badea. Cealalta parte semnatara era nimeni altul decât ctitorul manastirii, Teodosie Petrescu, „cunoscut si sub pseudonimele ÎPS Teodosie Tomitanul si PS Episcop Teodosie Snagoveanul" - dupa cum se precizeaza în contract.

Potrivit documentului, Teodosie da „în deplina proprietate" manastirii strictul necesar pentru functionare: biserica, chiliile, staretia, clopotnita si terenurile de sub ele, însumând vreo 2.500 de metri patrati. De asemenea, manastirea mai primea o jumatate de hectar de fâneata.

Manastirea s-a dovedit însa mult mai generoasa. Teodosie a primit, tot în „deplina proprietate", hotelul si pavilionul administrativ aferent, terenurile de sub ele, spatiile de productie, o vila cu etaj, o casa si noua terenuri, fâneata si teren arabil, însumând 19 hectare. Practic, tot ce a achizitionat manastirea în ultimii ani revine în proprietatea ctitorului sau.

Banii au ramas în familie

ÎPS Teodosie si-a cam încalcat juramântul de saracie depus în momentul în care a devenit calugar 

Si un amanunt interesant: pe lânga suprafata mostenita de la parinti, multe dintre terenurile achizitionate între timp de manastire provin de la rude de-ale ÎPS Teodosie. „Stiu ca manastirea e ridicata pe terenul mostenit de Preasfintit de la parinti, dar nu va pot spune ce alte terenuri mai are în proprietate", a spus o localnica din Dorna Arini. Chiar daca stau acolo de multi ani, oamenii spun ca nu i-a interesat vreodata ce se întâmpla dincolo de zidurile manastirii.

Actul de schimb tradeaza însa provenienta terenurilor. Astfel, doua suprafete însumând aproape patru hectare de fâneata si teren arabil provin de la unchiul lui Teodosie, Victor Petrescu, iar alte doua terenuri de fâneata, însumând peste un hectar, provin de la mostenitorii aceluiasi Victor Petrescu.

Un alt teren, de 2,5 hectare, a fost cumparat de la numitii Pavel si Elena Odochian, împreuna cu Maria Chiruta. Aceasta din urma a spus ca toti sunt rude mai îndepartate ale ÎPS Teodosie si ca alaturi de fratii ei a vândut terenul Manastirii „Acoperamântul Maicii Domnului".

„Terenul l-am vândut manastirii împreuna cu doi frati de-ai mei, acum zece ani cred, prin maica stareta de atunci. Nu mai stiu cine este acum ca s-au tot schimbat. Nu mai stiu la ce pret, dar oricum destul de ieftin. Stiu ca sunt persoane care au si donat terenuri", a spus Maria Chiruta.

Schimb „echitabil"Contractul de schimb nu contine nicio referire privind valoarea bunurilor care au facut obiectul tranzactiei. Explicatia se afla tot în document, unde se precizeaza: „Ambele parti suntem de acord cu acest schimb reciproc al imobilelor descrise mai sus, oricare ar fi valoarea lor si fara ca vreuna dintre parti sa mai dea ceva celeilalte, reprezentând o eventuala diferenta de pret".  

La putin timp dupa semnarea actului, maica stareta Veniamina a plecat, fara ca cineva de la manastire, din sat sau de la Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor sa ne poata spune unde se afla acum.

Bunurile ajung la o viitoare fundatie

Spre finalul contractului de schimb este descrisa vag si soarta viitoare a bunurilor cedate lui ÎPS Teodosie. Potrivit acestuia, imobilele vor constitui activul patrimonial al viitoarei fundatii „Sfintii Procopie si Elisabeta", pentru care s-a facut rezervare de nume la Ministerul Justitiei. Fundatia urmeaza sa aiba ca scop „sprijinirea amenajarii si dezvoltarii Asezamântului Monahal Manastirea «Acoperamântul Maicii Domnului»" - adica exact a manastirii care tocmai a renuntat la acest patrimoniu. Nu se precizeaza nimic în ce consta acest sprijin, dar se arata ca, daca acesta nu se va materializa, contractul de schimb poate fi revocat „total sau partial" - dar „tinând cont de statutul de ctitor al dobânditorului".

Ierarhii nu vor sa comenteze

Manastirea „Acoperamântul Maicii Domnului" de la Dorna Arini functioneaza sub autoritatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, care, potrivit actului de schimb, si-ar fi dat acordul pentru efectuarea tranzactiei. Rugat sa comenteze trocul dintre manastire si ctitorul sau, si daca, într-adevar, acesta a fost facut cu acordul sau, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, ÎPS Pimen, a precizat ca aceste lucruri privesc doar Biserica: „Acestea sunt niste probleme strict bisericesti. Nu comentez în niciun fel aceste aspecte", a spus arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Si ÎPS Teodosie este zgârcit în declaratii. „Nu este treaba dumneavoastra", s-a limitat sa ne raspunda arhiepiscopul de la Constanta.

Si-a urcat parintii printre sfintiFundatia care se presupune ca va avea drept patrimoniu averea pe care a primit-o ÎPS Teodosie se va numi „Sfintii Procopie si Elisabeta". În calendarul ortodox, nu exista nicio sarbatoare care sa poarte exact acest nume. Exista cinci zile în care se praznuiesc diversi sfinti Procopie (Decapolitul, cel din Cezareea, cel din Smirna etc.) si trei zile în care sunt sarbatorite sfinte care poarta numele de Elisabeta. Explicatia denumirii pe care ÎPS Teodosie a ales-o pentru fundatie o gasim în datele sale de stare civila: parintii sai se numesc Procopie si Elisabeta.

A garantat cu veniturile Arhiepiscopiei Tomisului

Acumularea averii din complexul monahal de la Dorna Arini nu s-a facut doar din donatiile enoriasilor si ale companiilor din Suceava si Constanta.

O alta sursa de finantare a fost un credit de 500.000 de euro, contractat la 27 martie 2006 de la Bancpost SA. Potrivit Arhivei Electronice de Garantii Reale Imobiliare, creditul nu a fost angajat de catre manastire ca atare, proprietara la acea vreme a întregii averi, ci de catre Arhiepiscopia Tomisului. Împrumutul a fost garantat prin gajarea a doua conturi curente deschise la Bancpost de Arhiepiscopia din Constanta si prin ipotecarea hotelului în favoarea bancii.

Transferul hotelului în proprietatea lui ÎPS Teodosie s-a facut fara aprobarea bancii, fiind facuta doar precizarea ca „înscrierea în cartea funciara a noului proprietar se va face dupa obtinerea acordului de înstrainare de la creditor".Perla potcapului: hotelul

Manastirea ridicata în Dorna Arini intimideaza prin maretia sa înca de la intrare. La numai câteva zeci de metri peste drum de lacas curge râul Bistrita. O clopotnita de dimensiuni ametitoare strajuieste doua porti mari, din lemn sculptat. În spatele lor se deschide o curte larga, pavata cu piatra. În capatul aleii, dupa ce urci zeci de trepte, ajungi la bisericuta manastirii, realizata, la rândul sau, din lemn sculptat.
Din averea primita din partea manastirii de catre Teodosie, perla potcapului o reprezinta hotelul.

Cladirea are cinci etaje si o mansarda, iar fatada este exclusiv din lemn sculptat, care fura imediat ochiul turistului. Hotelul a fost finalizat în 2005, are 40 de camere cu baie comuna la fiecare doua încaperi, si este clasificat la doua stele. „Deocamdata avem doar camere cu baie comuna, dar vor fi si cu baie separata, pentru ca se construieste o noua pensiune în apropiere", a declarat Gheorghe Iacob, administratorul hotelului.

De turisti se ocupa maica Pelaghia, o femeie maruntica, cu privirea mai tot timpul plecata si pasul marunt. Le spune turistilor interesati sa se cazeze o noapte la manastire, ca trebuie sa achite 50 de lei de persoana si ca în aceiasi bani beneficiaza si de mic dejun.

Maica Pelaghia conduce apoi turistii spre camera. De-o parte si de alta sunt usile de la dormitoare, iar în fata, baia. Camera are un aer modern, dat de aplicatiile din ÎPSos de pe perete si plafon. Pe cele doua paturi, lenjeria alba pare ca a fost aranjata de un soldat disciplinat. Fiecare camera are câte o icoana pe perete, televizor color si vedere spre una dintre laturile bisericii. În baie, gresie si faianta, iar cabina de dus are integrat, pe lânga o multime de comenzi menite sa creasca confortul, si un sistem audio.

Întelegere dubioasa între mitropolitii Olteniei si Ardealului. Nu merg la facultate, dar încaseaza sume consistente

Dosar penal, dosar de Securitate

ÎPS Teodosie este urmarit penal sub acuzatia de luare de mita si complicitate la fals intelectual, dupa ce, în mai 2009, un reporter sub acoperire i-ar fi oferit, printr-un consilier, mita pentru a-l înscrie la Facultatea de Teologie din Constanta la sase luni dupa începerea cursurilor. Dosarul a fost trimis la DNA, întrucât Teodosie ar fi comis fapta în calitate de decan al Facultatii de Teologie, si nu în cea de arhiepiscop al Tomisului.

În august 2006, Teodosie a recunoscut ca a semnat un angajament cu Securitatea, dar sustine ca a facut-o „din motive patriotice" si ca a consimtit sa colaboreze doar pentru „motive majore ale statului".

Împartirea averii

ÎPS Teodosie a dat manastirii:

-Teren de 870 mp, pe care se afla biserica.
-Teren de 395 mp, pe care se afla staretia.
-Teren de 1.296 mp, pe care se afla chiliile maicilor.
-Teren de 5.045 mp de fâneata, pe care se afla si clopotnita.

Manastirea i-a dat lui ÎPS Teodosie:

-Hotel si terenul aferent de 375 mp.
-Sediu administrativ si spatii de productie, 420 mp, si adapost de animale de 636 mp.
-Fâneata de 5.469 mp cu casa de 44 mp la sol.
-Teren de 47.499 mp, pe care se afla o casa P+1 de 100 mp la sol, fântâna de 9 mp, grajd de 83 m.
-Fâneata de 36.487 mp.
-Teren arabil de 2.832 mp.
-Fâneata de 6.197 mp.
-Fâneata de 6.114 mp.
-Fâneata de 25.005 mp.
-Fâneata de 9.979 mp.
-Fâneata 50.000 mp.