cp Un preot român cu studii la MIT propune schimbarea teoriei lui Einstein.

Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-jurnalul.ro

begin copy/paste Calea spre rai, drumul spre bani (grant stiintific) si formarea gaurilor negre
“Teoria relativitatii a lui Einstein este incompleta si trebuie schimbata cu o descriere microscopica în genul aceleia pe care am descoperit-o noi”, sustine cu tarie preotul Iosif Ben ace “predica” si faptul ca “Universul nu e produsul unei întâmplari”. Adevarat am descoperit! Un parinte fizician. Un reprezentant al bisericii îmbracat în haine de om de stiinta, un ocrotitor al rugului neîncrederii si al necredintei în acelasi timp propovaduitor al curateniei sufletesti. Iata cum s-ar putea întâmpla. Fizicianul întreaba, parintele raspunde. Si invers. Uite, aici e raiul, asta e Universul! Uciga-l toaca e un “monstru” din “carne” si… elemente chimice? Sufletul e al lui Dumnezeu? Dar e de fapt energie pura. Cu stânga ne închinam. Cu dreapta décoram formule matematice. Asta e calea spre cer, dincolo e drumul spre cucerirea Universului. Doamne iarta-ne! Ar putea încapea un fizician si o fata bisericeasca în aceeasi piele? Ei bine, dupa cum vedeti, da! Pe de o parte apara cu crucea, pe de alta fulgera cu stiinta. Este parintele ce sustine existenta în univers a sute de gauri negre, contrar teoriei generale. Uneori pacatuieste ca mirean si tot el îsi îndreapta greselile, preot fiind. Cu smerenie, rabdare si cuviinta l-am abordat pe sfintia sa, domn’ profesor, unul din cei mai valorosi fizicieni români ai momentului. Mi-am exprimat mica nedumerire legata de cele doua laturi ale personalitatii sale, de om de stiinta, slujitor al cifrelor si al datelor precise, fara urme de tagada, cât si de doctor în cele sfinte.
A absolvit fizica la faimoasa universitate americana MIT, institutia stiintifica aflata pe primul loc în lume. Dupa doctoratul la University of California, a câstigat o bursa post-doctorala la UCLA. Invitat de marile universitati americane sa ramâna în SUA, prefera Franta, unde este unul dintre cercetatorii de vaza la vestitul institut francez CEA-Saclay. Înca din SUA a urmat si calea bisericii, devenind preot. Este românul care, în urma cu câtiva ani, a câstigat cel mai mare grant european pentru cercetare (un milion de euro). Specialistul numarul unu al Europei (român) în studiul gaurilor negre. Pe lânga faptul ca este un preot cu har, parintele-profesor Iosif Razvan Bena, cum e firesc, este respectat de înaltele “fete” academice. Slujeste cu sfintenie si har teoriile fizice ale momentului în amfiteatrele, laboratoarele si cercurile stiintifice, la cel mai înalt nivel: doar cerul e deasupra studiilor sale pretuite. Din amvonul elitei oamenilor de stiinta ai lumii, preotul Iosif Bena aghezmuieste necredinta ori reaua intentie. M-am “spovedit” si eu sfintiei sale, fizicianului Bena. I-am marturisit ca doresc un scurt interviu în care sa vorbim mai mult de cele lumesti si mai putin de gauri negre ori draci. A acceptat cu bunavointa interviul.

Portret al parintelui specialist în studiul gaurilor negre
Locuieste în Franta unde este cercetator la o importanta institutie academica (Saclay, Institut de Physique Théorique), fiind specialist în fizica teoretica (gravitatie cuantica, teoria stringurilor). Ultima oara când am vorbit cu el era la Amsterdam la o întâlnire cu oamenii de stiinta. Cei din tara îl cunosc mai putin. Dintre acestia, un respectat cercetator român, matematicianul Sergiu Moroianu, cu care m-am întâlnit, mi-a spus despre el: “A absolvit universitatea la MIT (undergraduate) si apoi doctoratul la University of California, Santa Barbara, în 2004. În 2009 a primit un ERG starting grant (acestea sunt niste granturi de la UE pe stiinta din care nu a luat înca nimeni din România, adica nici un om de stiinta care lucreaza în România). Sotia lui este tot fizician si a avut si ea un astfel de grant. Amândoi cred ca ar face o impresie super-buna în ziar. În plus, el este de câtiva ani si preot ortodox la Mitropolia Europei Occidentale a BOR. Cred ca este un fizician super-tare. Aceasta este pagina cu lucrarile si citarile lui: inspirehep
În fizica se publica mult, dar cred ca este totusi foarte bine pentru vârsta lui”, a spus Moroianu.

Preotul Bena: “Exista foarte putine universuri cu o constanta cosmologica pozitiva”
Pentru ca este si fizician, cu atât mai mult a reusit sa înteleaga faptul ca exista Dumnezeu. “E cam greu când vezi ca legile fizicii sunt asa precis aranjate, sa crezi ca universul este produsul unei întâmplari. Exista foarte putine universuri cu o constanta cosmologica pozitiva”, este un “crez” al respectatului fizician Bena. Încerc sa mi-l imaginez dincolo de extremitatile tastaturii. Un om jovial, un preot blând, pe scurt un om bun, asa cum a dovedit-o, purtând fara sa ezite dialogul cu mine, în ciuda faptului ca se afla în concediu. “Vineri si joi au fost foarte încarcate, si sâmbata am plecat cu masina spre sudul Frantei”.

¦ Jurnalul National: Cum de ati îmbracat haina preoteasca la începutul unei cariere stiintifice extraordinare? Preotul Constantin Alecse v-a fost calauzitor în noul dv drum. Erau anii rezidentei în SUA. Cum a fost îmbinarea între preocuparea dv de cercetator/doctorand la o universitate de prestigiu americana si apropierea de biserica? Ati facut si studiile teologice si apoi ati co-slujit la Parohia Sf. Treime din Los Angeles. Cum a fost acea perioada? Ati trecut prin toate treptele ierarhice?
¦ Iosif Razvan Bena: În timpul doctoratului în Santa Barbara mergeam la o biserica ortodoxa formata din americani care fusesera protestanti (baptisti, penticostali, etc) si care se convertisera în masa la ortodoxie. Sotia mea si cu mine si cu înca un grec eram singurii nascuti ortodocsi din acea biserica, restul erau toti convertiti. Cultura teologica a acestor americani era mult peste nivelul meu (când mergeam la masa cu prietenii de acolo se discuta despre Hexameronul Sf. Vasile cel Mare, etc.), asa ca m-am hotarât sa învat mai mult despre biserica ortodoxa si m-am înscris la un curs prin coresponenta. Dupa ce am terminat doctoratul am primit o bursa post-doctorala de trei ani la UCLA si am început sa merg la biserica Sf. Treime din Los Angeles. Cântam la strana si, dupa un an si ceva, preotul Constantin Alecse mi-a propus sa fiu hirotonit diacon. Am acceptat, dar dupa un an mi s-a terminat bursa postdoctorala si a trebuit sa ma mut la Princeton, pe coasta de est a Americii, iar un an mai târziu am primit post permanent de cercetator universitar în Franta, si am venit aici. Am stat ca diacon mai multi ani si mi-ar fi placut sa ramân diacon, însa Mitropolitul Iosif (al Europei de Vest) m-a îndemnat sa accept sa fiu hirotonit preot.

¦ V-au fost îndrumati înca de mic pasii spre credinta, religie, ati trait într-o familie religioasa? Parintii, bunicii dv au fost profund credinciosi?
¦ Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Tin minte ca m-am spovedit o data în România, când aveam 8-9 ani, si urmatoarea data când aveam 18 ani si eram deja student la MIT. Preotul mi-a spus atunci “welcome back to the Church” si tin minte ca am fost foarte socat - ma consideram crestin-ortodox cu acte în regula si am fost foarte socat ca acel preot considera ca fusesem în afara bisericii în cei 10 ani în care nu ma împartasisem. A durat câtiva ani pâna sa îmi dau seama ca avea dreptate.

¦ Cum raspundeti la întrebarile fundamentale ale vietii? Din punctul de vedere al fizicianului sau din acela al preotului? Ori combinati ambele ipostaze? Cum vedeti raspunsurile la aparitia vietii, existenta mortii, a suferintei? Mai întâi din pozitia de fizician si apoi din pozitia de preot?
¦ Nu cred ca exista raspunsuri facile la asemenea întrebari. Exista niste raspunsuri simpliste care circula prin medii bisericesti (moartea si suferinta vin pentru ca suntem pacatosi, etc.) si exista niste raspunsuri simpliste “pseudo-stiintifice”, pe care le dau ateistii (moartea vine pentru ca se uzeaza celulele si suferinta vine de la malfunctia unui mecanism evolutionist de auto-aparare). Astfel de întrebari sunt foarte greu de încadrat în tiparele cu care mintea umana e obisnuita, în limbaj bisericesc as putea sa le numesc taine. Dupa parerea mea, mintea umana nu are destula complexitate ca sa înteleaga aceste probleme.

¦ La ce biserica din Franta slujiti acum?
¦ Merg alternativ la trei biserici din sudul Parisului, doua în care slujbele se tin în româna si unde vin mai mult români si alta la care foarte multi credinciosi sunt francezi convertiti la biserica ortodoxa, si unde slujbele se tin în franceza.

¦ De ce oamenii bisericii erau atât de cruzi pe vremea lui Galileo Galilei, de exemplu? Care e relatia dintre stiinta si religie astazi? Între cercetatori si oamenii bisericii?
¦ Cuvântul “biserica” este folosit un pic prea general. În biserica ortodoxa nu a existat nicicând tendinta de a forta descoperirile stiintifice într-un calapod religios, atât din cauza faptului ca teologia “rationala” în spiritul lui Thomas Aquinas a fost respinsa de rasaritul ortodox, cât si din cauza ca dupa caderea imperiului bizantin încoace în tarile ortodoxe nu prea au fost multe descoperiri stiintifice. Însa în cei aproape o mie de ani în care centrul culturii si civilizatiei a fost la Constantinopol nu stiu sa fi fost oameni de stiinta fortati sa renunte la descoperirile lor de catre biserica. Personal consider ca luptele contra descoperirilor stintifice din motivul ca ar contrazice ce spune Biblia, cum ar fi încercarile de a demonstra ca Universul nu are 13,8 miliarde de ani vechime cum masoara astronomii, ci doar 7000 de ani (cum se obtine daca adunam vârstelor patriarhilor din Vechiul Testament), sunt rezultatul unei viziuni teologice superficiale, care nicicând nu a fost acceptata de Biserica Ortodoxa. Astfel de încercari sunt foarte la moda în mediile protestante din America si e drept ca din când în mai sunt copiate si prin spatiul Ortodox, însa nu cred ca sunt proprii gândirii teologice Ortodoxe. Aceasta deschidere a ortodoxiei fata de stiinta se vede si din faptul ca sunt multi oameni de stiinta care slujesc în biserica. Cazul meu nu e singular, de exemplu, regretatul parinte John Turkevich, care era profesor în departamentul de chimie de la Princeton si multi altii în viata.

“Sansa sa creezi la întâmplare un univers este foarte mica, universal nu e produsul unei întâmplari”
¦ Slujiti în acelasi timp credinta, dar si stiinta? Cum de puteti sa o faceti?
¦ Orice om de stiinta care cerceteaza legile fizice pe care e bazat universul si încearca sa gaseasca valoarea constantelor din aceste legi nu poate sa nu-si puna întrebarea: ce s-ar întâmpla daca aceste constante s-ar schimba putin? Raspunsul este simplu: o schimbare cât de mica a acestor constante ar rezulta într-un univers în care viata nu e posibila: sau nu s-ar forma galaxii si stele sau, mai rau, daca, de exemplu, protonul ar fi mai greu cu doar 2 la mie, toti protonii s-ar descompune în neutroni si nu ar mai exista hidrogen, oxigen, elemente chimice, nimic. Tot universul ar fi facut din neutroni si gauri negre. Deci din punctul de vedere al legilor fizicii, sansa ca sa creezi la întâmplare un univers în care viata sa fie posibila este foarte mica. La fel de mare ca sansa de a gasi o anumita moneda într-un morman de monede care acopera tot Pamântul si care se înalta pâna la Luna. E cam greu deci, când vezi ca legile fizicii sunt asa precis aranjate ca sa existe viata, sa crezi ca universul este produsul unei întâmplari.

“Teoria relativitatii a lui Einstein este incompleta si trebuie schimbata cu o descriere pe care am descoperit-o noi”
¦ Cât de folositor v-a fost acel grant de un milion de euro si la ce rezultate ati ajuns?
¦ Am studiat gaurile negre în teoria stringurilor. Gaurile negre sunt obiecte fascinante pentru ca pun în conflict cei doi stâlpi ai fizicii moderne - mecanica cuantica si teoria generala a relativitatii. Orice obiect aruncat într-o gaura neagra, care trece de o anumita suprafata numita orizont, nu mai poate sa se întoarca înapoi si asta contrazice mecanica cuantica, conform careia orice proces fizic microcopic este reversibil. Am reusit sa arat împreuna cu colaboratorii mei ca orizontul anumitor gauri negre este cauzat de fluctuatiile unui sistem de obiecte din teoria stringurilor, exact la fel cum un curent de aer este cauzat de o miscare comuna a unui sistem fluctuant de mai multe molecule. Dupa parerea mea, acest rezultat împaca mecanica cuantica si teoria generala a relativitatii, aratând ca descrierea unei gauri negre din teoria relativitatii a lui Einstein este incompleta si trebuie schimbata cu o descriere microscopica în genul aceleia pe care am descoperit-o noi.

¦ Preotul Alecse spunea ca “sotii Bena constituie modelul exemplar, prin viata si slujirea lor, al adevaratei relatii dintre stiinta si religie si nu o confruntare. “Ne face o deosebita placere ori de câte ori revine în Statele Unite ale Americii, drept participant la simpozioane stiintifice, sa co-slujim, si sa ne bucuram întru Domnul la Sfânta Masa Euharistica”. Va rog sa completati la cele de mai sus cu ce aveti de spus?
¦ Nu prea am cu ce. Parintele Constantin cred ca ne vede într-o lumina mult mai stralucitoare decât realitatea.

¦ Cum va ajuta Dumnezeu sa ajungeti la rezultatele stiintifice de exceptie, la performante? Când sunteti într-un impas de natura stiintifica faceti apel la ajutorul divin?
¦ Nu cred ca faptul ca lucrez în cercetare face vreo diferenta. Când pornesc la lucru zic “Doamne ajuta!”, exact ca un cosas care zice “Doamne ajuta” înainte de a începe sa coseasca. Pe de alta parte, e clar ca fizica fundamentala, încercând sa dezlege misterele cele mai profunde ale Universului, poate fi considerata mai apropiata de teologie decât alte domenii de cercetare mai aplicate. Si e posibil ca ceea ce m-a atras pe mine si pe multi din generatia mea spre fizica fundamentala sau spre matematica sa fi fost în primul rând o sete de natura teologica.

¦ Vorbiti-mi putin de familia dv. Cât e ea de importanta în viata dv., în împlinirea ei?
¦ În SUA, oamenii de stiinta au un mod de a privi o cariera în stiinta ca ceva opus unei vieti de familie. Am multi prieteni care lucreaza câte 15 ore pe zi si care sunt tot timpul plecati la conferinte, si prea mult timp de familie nu mai ramâne. Sistemul francez nu e asa stresant si permite unui cercetator sa aiba si o viata de familie cât de cât normala; a fost unul din motivele principale pentru care am hotarât sa venim în Franta.

¦ La ce proiecte stiintifice importante lucrati?
¦ Continui proiectul cu gauri negre descris mai sus, mai am un proiect în care încerc sa arat ca în teoria stringurilor exista foarte putine universuri cu o constanta cosmologica pozitiva (precum universul nostru). Aceasta idee, de a vedea daca Universul nostru este singur sau face parte dintr-o multitudine de universuri paralele (numita Multivers), este investigata activ de foarte multi cercetatori. Daca proiectul meu reuseste, sper ca voi putea sa demonstrez ca ideea multiversului nu este corecta stiintific.

¦ Dar religioase?
¦ Nu pot sa spun ca am un proiect anume. Pur si simplu încerc sa ajut unde pot.

¦ Mai aveti contacte cu tara, cu oamenii de stiinta din România?
¦ Încerc de câtiva ani, împreuna cu niste colegi din Franta, sa încropesc o colaborare cu niste colegi de la Institutul de Fizica Horia Hulubei de la Magurele, mai ales sa încercam sa aducem grupul de la Bucuresti în circuitul european de stagii postdoctorale - dupa cum am spus, cred ca acesta este motivul principal pentru care cercetarea în România redemareaza asa de greu si pentru care în România nu au fost pâna acum burse ERC (cum a câstigat Bena - n. red.).

¦ Ce-ar trebui sa faca tinerii cercetatori români? Exista reusita si daca vor ramâne în tara?
¦ Mie cea mai buna traiectorie mi se pare una mixta. Cineva care a facut în România toate studiile si nu a petrecut macar un an sau doi în afara risca sa nu aiba o deschidere stiintifica prea mare. Eu, de exemplu, am învatat enorm de multe lucruri în timpul bursei postdoctorale, pe care nu le stiam la doctorat. Daca nu as fi facut acest stagiu postdoctoral nu cred ca as fi obtinut mai mult de 20% din rezultatele stiintifice pe care le-am obtinut.

¦ Cum putem ajuta tara, pe românii saraci? E o solutie emigrarea? Cei care pleaca au ei parte de sprijin de la cei deja plecati? Exista organizatii religioase de ajutor al acestora în lume?
¦ În America, bisericile au structuri care sa integreze imigrantii, în Franta nu prea: cei mai multi dintre cei care vin ori intra în sistemul academic, ori au de obicei neamuri din acelasi sat care îi ajuta sa se aseze. Pe de alta parte, nu cred ca astazi se mai poate vorbi de imigrare/emigrare în termenii clasici. Oamenii cauta un serviciu, o viata mai buna, si se muta unde gasesc. Pur si simplu nu mai e asa mare diferenta pentru cineva din Hunedoara între a se muta la Bucuresti (cum au facut parintii mei) si a se muta la Viena sau la Paris sau la Roma.

Nu are televizor, de aceea are timp pentru toate
¦ Aveti timpul necesar pentru cercetari, studii, si cum îl gasiti pentru viata de familie si celelalte? Descrieti-mi o zi din viata dv în care sa lucrati si la fizica, dar si la biserica.
¦ E greu de descris o zi si de lucru si de biserica. În cea mai mare parte sunt zile în care sunt 100% la lucru (de luni pâna vineri), zile în care sunt în cea mai mare parte la biserica (duminicile) si zile în care încerc sa fiu 100 % cu familia (sâmbetele). Bineînteles ca exista presiune si din partea fizicii si din partea bisericii sa intre peste timpul cu familia: am uneori proiecte care trebuiesc terminate repede, colaboratori care pun presiune, si la biserica sunt multe de facut. La început nu refuzam pe nimeni, ma încarcam cu o gramada de lucruri, însa cu timpul am început sa îmi dau seama ca nu pot continua asa si am început sa mai spun si nu si sa nu sacrific din timpul pentru familie decât în situatii exceptionale. Sunt si zile când trebuie sa combin cele trei tipuri de activitati, de exemplu merg ziua la lucru, pe la 5 iau fata si o duc la pian, mai scriu ceva la un articol pe laptop în timpul cursului de pian, apoi venim acasa, mâncam ceva, la 7 mergem la biserica pentru un Maslu sau pentru alta slujba si pe la 9-10 ajungem acasa. Sunt doua motive pentru care putem sa gestionam asa bine timpul: primul e ca sotia e foarte organizata si calculata si al doilea este ca nu avem televizor.

“Se credea ca gauri negre sunt putine, eu arat ca sunt sute, în contrast cu teoria generala”
Portret. Din 2006, fizician la Institutul pentru Fizica Teoretica CEA - Saclay. Dupa studii la MIT obtine în 2002 doctoratul la UCLA unde a continuat ca cercetator, precum si la Princeton (Institutul de Studii Avansate). În 2009, Consiliul European pentru Cercetare i-a aprobat din 9000 de aplicatii o bursa de un million de euro pentru cercetare în domeniul gaurilor negre. Iata si un scurt fragment dintr-un interviu acordat de Iosif Bena dupa ce a câstigat fabuloasa bursa de un milion de euro.

¦ Sunteti român si ati studiat în SUA mult timp, apoi ati venit în Franta. De ce?
¦ M-am pregatit pentru examenul de doctorat timp de 13 ani în America si apoi a trebuit sa aleg sa devin asistent la Universitatea din Boston sau sa vin la Institutul din Saclay. În America, salariul era mai mare, dar Institutul din Saclay este unul din cele mai bune medii de studiu din domeniul fizicii din Europa si din întreaga lume si aici am mai mult timp pentru cercetare.

¦ Ati obtinut o suma importanta de la ERC pentru proiectul dv. Despre ce este acest proiect?
¦ Scopul proiectului meu este importanta gaurilor negre si reconcilierea dintre mecanica cuantica si relativitate. În anii ’70, se descoperise o singura gaura neagra. Numarul gaurilor negre este mare. Cercetarea mea încearca sa explice ca numarul lor este de sute în contrast cu teoria generala. În teoria relativitatii, exista o singura gaura neagra. Ceea ce am realizat eu este revolutionar.

¦ Sunteti fascinat de gaurile negre?
¦ Ma fascineaza în primul rând calcularea lor microscopica. Da, este fascinant.

¦ Sunteti deci un prieten al gaurilor negre.

Preotul preamareste utilitatea Internetului
Iata si fragmente dintr-un articol al preotului-fizician Bena preluat de pe un site crestinesc în care subliniaza cât de important este pentru crestini Internetul: “Avutia Bisericii Ortodoxe si Internetul”, traducere Pr. Danut Palanceanu. “Fiecare crestin, ortodox sau neortodox, este de acord cu faptul ca Biserica este pastratoarea unei averi de mare pret. Averea este alcatuita din cuvintele si faptele mântuitoare ale lui Hristos, dupa cum ne spune Sfânta Scriptura, scrisa de Sfintii Apostoli la inspiratia Sfântului Duh si dupa experienta duhovniceasca traita în Hristos, care este reflectata în vietile si în scrierile Sfintilor Parinti… Oricine s-a atins de aceasta avutie sau a gustat din izvoarele ei de apa vie, nu poate sa nu înseteze pentru ele din nou. Am cunoscut oameni care au crescut în alte biserici crestine neortodoxe si care erau foarte zelosi si cu mult crezamânt în credinta lor. Atât de magnifica este aceasta mare avutie a Bisericii, încât dupa ce au gasit-o, citind vietile Sfintilor si scrierile Sfintilor Parinti si participând la Sfintele Slujbe, acesti oameni au facut tot ce le-a stat în putinta, înfruntând riscul de a-si pierde prieteni, de-a crea disensiuni în familie, chiar a renunta la slujbe bine platite în cadrul bisericii din care faceau parte si cel mai adesea de a-si schimba viata, iar toate acestea pentru a mai putea bea din apa vie a sfintei avutii. Vazând acesti crestini, ne amintim de binecunoscuta parabola a omului care a vândut tot ce avea pentru a cumpara bucata de pamânt sub care era îngropata o mare avere (Matei 13:44). Din nefericire, multi dintre noi care am crescut în Biserica Ortodoxa stim atât de putin despre aceasta mare avutie si ne folosim atât de putin de ea. Sarutam Sfânta Biblie de fiecare data când mergem la biserica, dar cât de des o luam în mâini acasa ca sa o citim? Ne închinam la icoanele Sfântului Nicolae sau Sfântului Gheorghe si chiar cunoastem una sau doua din minunile savârsite de ei, dar câti dintre noi au citit despre vietile lor sau au încercat sa urmeze virtutile lor? Ne facem cruce când preotul spune cuvinte din Sfântul Ioan Gura de Aur, dar dupa savârsirea sfintei liturghii ne putem întreba câti dintre noi am citit vreuna din predicile lui? Încercati si cititi-le, sunt atât de pline de inspiratia si dragostea pentru Hristos, încât e greu sa te abtii din plâns citindu-le!. Noi, românii, ne laudam ca apartinem unei biserici care a marturisit despre Hristos în timpul opresiunii comuniste, si care a dat minunati parinti spirituali, mari teologi, marturisitori ai credintei si stareti plini de inspiratie duhovniceasca, cum ar fi Parintele Cleopa, Parintele Sofian, Pr. Arsenie Boca, Pr. Dumitru Staniloae, Pr. Arsenie Papacioc, Pr.Teofil Paraianu, iar mai aproape de noi, Pr. Roman Braga si Pr. Felix Dubneac. Câti dintre noi am încercat sa citim scrierile lor, sau am urmat sfaturile lor, sau am încercat sa ne înconjuram de lumina stralucitoare a lui Hristos asa cum au facut ei? Privind din afara, ai impresia ca noi, ortodocsii, suntem adormiti lânga un izvor cu apa vie, având doar o vaga idee a existentei lui, si nici o intentie de a ne adapa din el. Iar aceasta letargie nu este neaparat din vina noastra. Multi dintre noi am crescut fara a citi nici macar un rând din vietile Sfintilor, iar aceasta nu din pricina ca nu am vrut sau ca nu ne-a pasat, ci din simplul fapt ca nu erau de gasit. Multi dintre noi nu am citit cartile Parintelui Cleopa sau ale Parintelui Teofil Paraianu deoarece scrierile lor abia au vazut lumina în urma întunecatului regim comunist. Iar cei mai multi dintre noi nu se roaga spunând rugaciunile Paraclisului Maicii Domnului, nu pentru ca noi credem ca intermedierea ei pentru noi nu are efect (dar sa stiti ca rugaciunile ei sunt întotdeauna ascultate), ci pentru ca nu suntem obisnuiti sa ne rugam ei si poate ca nu avem nici cartea cu Paraclisul Maicii Domnului, nu datorita faptului ca noi nu credem în mijlocirile sale (fara contestatie ca mijlocirile sale sunt întotdeauna reale, efective), ci datorita faptului ca, fie noi nu suntem obisnuiti sa ne rugam în acest fel, fie ca nu avem la îndemâna cartile liturgice, care sa ne faciliteze aceasta…De câtiva ani, mai multi oameni, atât din România, cât si din Statele Unite, au depus mari eforturi pentru a ne pune la dispozitie sute de bijuterii din inepuizabila avutie a Bisericii: scrieri ale parintilor, vietile sfintilor, rugaciuni, slujbe si cântari bisericesti, scrieri si predici tinute de parinti si teologi români contemporani, precum ss Sfânta Scriptura în totalitate. Toate acestea se pot accesa aproape instantaneu, pot fi citite, ascultate, copiate sau tiparite cu click-ul unui mouse. Un alt efort urias (de data aceasta venit din partea unui singur om) a constat în adunarea a aproape tuturor acestor perle, punerea lor la un loc pe un US-based Internet server (cu viteza mare de lucru, ceea ce ajuta la micsorarea timpului de încarcare) si sortarea lor în spatii de unde se pot accesa usor. Astfel, Acatistele se pot gasi la Acatistier.org , Sfintele Liturghii se pot asculta la Liturghie.org , de asemenea colindele se gasesc la Colinde.org , contemplari ale vietilor sfintilor se afla la VietileSfintilor.org , slujbele bisericesti si majoritatea rugaciunilor de fiecare zi sunt scrise pe pagina Rugaciuni.org , Psaltirea se poate citi la Psaltire.org , iar Slujbele Saptamânii Mari se gasesc la PasteOrtodox.org . Multe scrieri spirituale ale Sfintilor Parinti la fel ca si o vasta portiune din Pateric pot fi gasite în pagina Spiritualitate.org . Toate acestea formeaza minunate lecturi de înalta inspiratie care încalzesc inima si aprind flacara credintei în cele mai reci suflete. Site-ul Duhovnici.org contine scrieri ale marilor duhovnici români contemporani si parinti spirituali atât din România, cât si de peste granite... Pentru a avea o idee asupra importantei acestui proiect este de ajuns sa spunem ca fiecare capitol din Biblie a fost pus într-o pagina web (adunând un total de 1337 pagini web). Acesta este un instrument foarte folositor atât pentru cei ce vor sa-si adânceasca cunostintele privind Sfânta Scriptura, ceea ce ar trebui sa facem noi toti…Este pentru prima data în istorie când toate acestea sunt la îndemâna tuturor credinciosilor...”

end copy/paste

Inapoi la insemnarea sursa Adevaratii lideri