cp SRI si STS detin tehnica de localizare cu precizie.

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-sursazilei 

Specialistii în telecomunicatii si interceptari consultati de Sursa Zilei ne-au explicat cum functioneaza mecanismul de localizare a telefonului mobil si care ar fi solutiile pentru acest proces. Specialistii consultati au explicat grafic cum trebuia actionat.

Localizarea unui mobil se poate efectua în doua modalitati: dupa celula GSM, la care este conectat, si dupa pozitia GPS.

Practic, este localizat releul gsm la care telefonul este conectat la un moment dat; operatorul de telefonie cunoaste puterea de emisie a telefonului mobil fata de celula GSM.

Cele din mediul urban sunt mai multe si mai slabe ca putere, ceea ce permite o localizare ceva mai precisa (aproximatia este de regula +/- 200 metri). Cele din mediul extraurban sunt mai rare si de putere mai mare, de unde si raza mare de acoperire, în interiorul careia telefonul mobil se poate gasi oriunde. Traseaza un cerc cu diametrul de 3000 metri si telefonul mobil se poate afla oriunde în interiorul acelui cerc.
Operatorul GSM si Serviciul Român de Informatii are posibilitatea de a efectua operatiunea de triangulatie, stabilind cu mai mare acuratete pozitia telefonului mobil.
Operatorul GSM stabileste distanta dintre releu si telefon prin calcularea timpilor de raspuns a telefonului în timpul comunicatiilor cu releul la nivel de milisecunde. În acest fel se poate stabili un traseu relativ precis al telefonului.
În România sunt disponibile pozitiile geografice (latitudine si longitudine) a peste 10.000 de relee GSM de la toti operatorii GSM locali. Astfel, aplicatiile lor reusesc sa stabileasca pozitia telefonului mobil chiar daca telefonul nu are functia GPS.

Pentru acest tip de localizare, telefonul trebuie sa fie dotat în mod necesar cu functia GPS. Practic, telefonul are nevoie de un receptor GPS care poate decoda si afisa datele de pozitionare GPS.

Localizarea unui telefon mobil cu ajutorul unui interceptor GSM este accesibila doar pentru structurile specializate (SRI, STS).
Localizarea telefonului mobil se efectueaza oarecum identic cu localizarea gsm pe care o poate efectua operatorul gsm. Acestea sunt posibile pentru ca interceptorul se substituie practic releului gsm al operatorului real, prin furnizarea unui semnal gsm mai puternic, semnal care va fi ales automat de catre telefonul mobil.
Exista si un altfel de dispozitiv de localizare GSM, care nu poate intercepta convorbirile telefonice dar care serveste doar localizarii cu exactitate a telefonului. Acesta este mobil si, în functie de generatie, este dotat cu un set de antene speciale care sunt montate într-o servieta (cele mai noi) sau se prezinta sub forma unui echipament portabil purtat de operatorul dispozitivului, pe teren.

De ambele variante de localizare dispune Serviciul Român de Informatii, iar tehnica a fost folosita cu succes în urma cu cinci ani în cazul a doi studenti bucuresteni prinsi de o avalansa în Muntii Bucegi.

Este celebru si cazul unor turisti belgieni, rataciti, în 2012, în munti si gasiti cu ajutorul operatoarei STS. Pentru aceasta Serviciul de Telecomunicatii Speciale a primit un premiu international.

STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale)

A doua autoritate prin care se putea ajunge mai repede la raniti.

A cumparat un sistem “complex, vast, cu acoperire 100% în România”. Este vorba despre retelele locale (40 judetene si una în Bucuresti), pentru interconectarea Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta cu Dispeceratele de urgenta locale. Acestea se realizeaza atât pe infrastructura fixa (circuite telefonice), cât si pe infrastructura radio – reteaua Phoenix, reteaua Dimetra, plus retelele conventionale în benzile UHF si VHF.

ROMATSA (Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian)

Monitorizeaza si localizeaza aeronave la sol sau prabusite pe baza instalatiilor de la bord.

Regie autonoma sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care încaseaza taxe pentru siguranta zborurilor.

Avionul prabusit apartinea Scolii de Aviatie Civila, aflata tot în subordinea Ministerului Transporturilor, asadar sistemele de localizare a propriilor aparate ar trebui mult mai rapid reperate

Cel mai simplu sistem de localizare a aeronavelor (obligatoriu), monitorizat de Romatsa, este ELT, adica un transmitator instalat la bordul oricarui aparat din România, avion sau elicopter. Dispozitivul se declanseaza automat, în momentul în care se produce un impact, sau daca nu se declanseaza astfel, se poate porni manual, de catre piloti. Undele se duc la satelit, astfel ca semnalul de ajutor poate fi interceptat si în cazul în care pasagerii sau pilotii nu detin telefoane mobile.

Centrul SAR de urgenta si salvare al ROMATSA

ROMATSA a creat, în 2009, un centru de coordonare pentru operatiuni de cautare si salvare în caz de dezastre aviatice. Centrul SAR, asa cum se numeste el, a costat aproape 1 milion de euro.

Softul si echipamentul din Centrul SAR stabileste, pe baza ultimelor localizari ale aparatului în timpul zborului, o anumita zona de cautare în care se afla aparatul de zbor prabusit. Zona de cautare se stabileste prin suprapunerea datelor peste harti GIS, iar Centrul SAR transmite informatiile echipelor de salvare.

Centrul SAR alerteaza, prin infrastructura Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), echipele de salvare (ISU, SMURD) din toate zonele tarii.

Ministerul Apararii Nationale

Prin Fortele Aeriene, detine radarele aeriene care supravegheaza spatiul aerian, chiar daca vorbim de o aeronava civila. Astfel avionul a aparut si pe radarele lor, pâna la momentul la care pilotul a decis ca trebuie sa coboare sub plafonul de 500 de metri, din cauza cetii. Un astfel de radar militar aerian performant, tridimensional este instalat chiar la baza muntelui unde s-a produs tragedia.

Andi Topala