825 cp_MApN ar fi limitat raza de cautare a avionului cazut în Apuseni la 2 km

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-adevarul.ro 

Radarele descopera exclusiv aeronavele aflate în zbor si nu pot fi utilizate pentru a descoperi tinte terestre, iar disparitia de pe radar a unui avion nu înseamna neaparat ca acesta s-a prabusit, precizeaza Statul Major al Fortelor Aeriene. Însa, un fragment care lipseste din raportul oficial, obtinut de HotNews, arata ca Ministerul Apararii ar fi determinat distanta de 2 km între ultima pozitie cunoscuta a avionului si locul prabusirii.

"Statul Major al Fortelor Aeriene supravegheaza spatiul aerian si are sarcina de a urmari si interveni împotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian. Radarele descopera si urmaresc exclusiv aeronavele aflate în zbor si nu pot fi utilizate pentru a descoperi tinte terestre, cum a fost si cazul avionului în cauza", se arata într-un raspuns al SMFA la o solicitare Mediafax.

Conform sursei citate, datele de zbor afisate de radarele militare sunt vazute în timp real si de operatorii civili, iar în cazul accidentului aviatic din Apuseni, "MApN a oferit sprijin autoritatilor competente".

Elicopterele pregatite pentru astfel de situatii nu au putut actiona în cazul accidentului din Apuseni din cauza conditiilor meteo nefavorabile, mai precizeaza sursa citata.

În raspunsul remis vineri agentiei Mediafax se mai arata ca "MApN nu a receptionat niciun semnal de la avionul prabusit pentru ca nu monitorizeaza frecventele de urgenta ale aviatiei civile".

"Disparitia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamna neaparat ca acesta s-a prabusit. Aceasta disparitie poate fi pe o perioada scurta de timp si determinata de înaltimea de zbor, conditiile de relief si meteo", arata SMFA.

Informatii contradictorii

MApN preciza, marti, într-un comunicat, ca sistemul de supraveghere prin radiolocatie a detectat aeronava implicata în accidentul din Muntii Apuseni pâna la disparitia acesteia de pe sistemul radar, iar dupa acest moment echipamentul de supraveghere nu a mai receptionat niciun semnal: "Sistemul de supraveghere prin radiolocatie a detectat aeronava, implicata în accidentul de pe data de 20 ianuarie, pâna la disparitia acesteia de pe sistemul radar. De la momentul disparitiei, echipamentul de supraveghere nu a mai receptionat niciun semnal".

Pe de alta parte, „din raportul facut public de Guvern în legatura cu accidentul aviatic din Apuseni lipseste o informatie extrem de importanta, informatie care a aparut într-o prima versiune a documentului: Ministerul Apararii a determinat distanta dintre ultima pozitie cunoscuta a avionului si locul prabusirii, si anume 2.089 metri (2,09 km)”, relateaza HotNews.ro.

"În conditiile in care Romatsa ar fi consultat Centrul de Operatii Aeriene (din cadrul Ministerului Apararii - n.r.) cu privire la ultima pozitie cunoscuta a aeronavei, ar fi redus aria de cautare a acesteia", se arata în paragraful - cheie al documentului, paragraf care nu a mai aparut în documentul facut public de Guvern, arata jurnalistii.

"Datele obtinute în urma verificarilor efectuate prin intermediul Centrului de Operatii Aeriene din cadrul MApN, coroborate cu locatia epavei aeronavei, au permis Directiei Topografice Militare sa concluzioneze ca distanta dintre ultima pozitie cunoscuta a aeronavei si locul aterizarii fortate este de 2.089 metri. În conditiile în care ROMATSA ar fi consultat Centrul de Operatii Aeriene cu privire la ultima pozitie cunoscuta a aeronavei, ar fi redus aria de cautare a acesteia".    

Ce spune raportul oficial al Executivului

Raportul Guvernului arata ca la ora 16.29, la circa jumatate de ora de la prabusirea avionului, Ministerul Apararii a transmis catre ROMATSA disponibilitatea de a participa la actiunile de cautare si salvare, dar seful de tura al ROMATSA a spus ca actiunile sint coordonate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a judetului Alba:

SMFA atata ca sistemele de radar digital ale MApN combina avantajele caracteristicilor de directivitate de tip "creion" cu cele ale emitatoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obtine o distanta mare de descoperire. Acestea au în compunere radarul primar (PSR), radarul secundar (SSR) si echipamentele de comunicatii.

Radarul primar (PSR) asigura afisarea si transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocatie. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanica, în azimut, a retelei de antene active si prin balansarea electronica în unghi de înaltare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se doua tipuri de impulsuri de sondaj.

Radarul secundar se compune din antena, procesor si interogator, asigura identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor (dispozitiv prin care se comunica viteza, înaltimea si alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor. 

Premierul Victor Ponta considera ca Ramona Manescu, în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic si nu ar trebui sa demisioneze. Dupa accidentul din Apuseni au fost demarate doua anchete: una a Guvernului, finalizata cu raportul vicepremierului Gabriel Oprea. Si înca o ancheta strict juridica, începuta de Parchet.

Întrebat de jurnalisti daca Ramona Manescu , în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic si nu ar trebui sa demisioneze. Ponta a raspuns scurt: "Nu ! Dumneavoastra aveti dreptul sa cereti demisia cui doriti. Eu am luat masurile la nivelul Guvernului”.

Daca premierul a absolvit-o de orice vina, legea arata ca Ramona Manescu nu si-a facut treaba. „În vederea gestionarii situatiei de urgenta generate de producerea unui accident de aviatie civila, au competente urmatoarele structuri: a) Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta din cadrul Ministerului Transporturilor (MT); b) Centrul operativ pentru situatii de urgenta din cadrul MT“, spune articolul 4 din Hotarârea de Guvern 741 din 2008.

Urmatorul articol al hotarârii expliciteaza, în trei puncte, competentele si atributiile Comitetului ministerial: „Determina zona de cautare a aeronavei aflate în pericol, declanseaza si coordoneaza activitatea de cautare; informeaza operativ structurile cu atributii în coordonarea operatiunilor de salvare, dupa identificarea locului producerii accidentului;  transmite solicitarile unitatilor deja angajate în operatiunile de cautare si/sau salvare pentru asistenta suplimentara si/sau de sprijin catre celelalte unitati neimplicate, aflate în zone adiacente zonei de cautare sau locului producerii accidentului“.

Ramona Manescu nu a organizat niciun Comitet ministerial, desi toate  masurile amintite se pliaza perfect pe cazul accidentului avitic soldat cu doi morti. Ramona Manescu a fost convocata ieri de Victor Ponta, însa a refuzat sa spuna daca demisioneaza. Întrebata de ce a venit la Palatul Victoria, Ramona Manescu a raspuns scurt: „Cu treaba“

Prima ancheta: raportul Oprea

Masurile luate de premierul Victor Ponta au venit în baza unei anchete desfasurate de Guvern, care a fost finalizata prin raportul întocmit de vicepremierul Gabriel Oprea. Concluziile acestui raport au aratat doi mari vinovati: ROMATSA si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), care aveau obligatia si posibilitatea tehnica de a identifica epava.

Drept urmare, directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, si-a înaintat demisia Consiliului de Administratie, "pentru linistea si stabilitatea institutiei". Pe lânga acesta, a mai demisonat ministrul de Interne Radu Stroe, la presiunea opiniei publice si a partidului, desi Victor Ponta a spus în repetate rânduri ca MAI nu a fost vinovat pentru lentoarea cu care s-au miscat autoritatile.

Singurul considerat resposabil de Ponta care a ramas înca în functie este directorul STS, Marcel Opris. „Am întocmit adresa (n.r.- pentru discutarea situatiei STS în CSAT, n.red.), o vor semna o treime din membrii CSAT, cum spune legea. Eu am luart deciziile la nivelui Guvernului, sper sa o faca si presedintele la STS”, a sustinut Ponta.

A doua ancheta: treaba Parchetului

Pe lânga ancheta strict politica a Guvernului, procurorii Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia au declansat si ei o ancheta în cazul accidentului aviatic produs în Muntii Apuseni pentru a analiza cauzele prabusirii, care s-ar putrea solda cu procese.

„S-au deplasat de îndata la fata locului, alcatuind o echipa de cercetare formata din procurori si ofiteri criminalisti din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului  Alba si Inspectoratului de Politie al Judetului   Cluj, precum si  din inspectori din cadrul Centrului de Investigatii  a Aviatiei Civile. La fata locului s-a deplasat si o echipa specializata a Institutului Criminalistic al Politiei Române, conduse de chestorul Târu Gabriel. La orele 21.00 a fost localizata aeronava si s-a început extragerea victimelor de la locul accidentului,  luându-se masurile pentru salvarea acestora”., se arata într-un comunicat de presa.

Mai mult, procurorii Parchetului General iau în calcul sa se autosesizeze cu privire la modul în care au actionat autoritatile în cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, dupa spusele procurorului genral Tiberiu Nitu.

A treia ancheta: realizata de Parlament Presedintele Comisiei de Ancheta din Senat, Corneliu Dobritoiu a declarat ca în sedinta de luni a forului va introduce în dezbaterea comisiei subiectul accidentului aviatic din Apuseni, pentru a se decide asupra eventualei audieri a reprezentantilor Ministerului de Interne, Ministerului Tranporturilor, a Ministerului Apararii si a STS.

„În afara agendei, vom discuta si asupra modului în care au intervenit institutiile statului (dupa accidentul aviatic din Apuseni - n.r.), constienti fiind ca în paralel se desfasoara atât verificari sau anchete ale Corpului de control al premierului si ale Corpului de control al ministrului Transporturilor. De asemenea, vom analiza modul în care Serviciul de Telecomunicatii Speciale si-a îndeplinit în litera obligatiile, aceasta chestiune fiind discutata si în sedinta CSAT care urmeaza sa fie convocata luni, din câte am înteles. Noi vom dezbate acest subiect pentru a indentifica împreuna care sunt cele mai bune atitudini, reactii din partea Comisiei, având în vedere ca responsabilitatile noastre sunt limitate“, a afirmat Dobritoiu.

Ministerul Apararii va da socoteala în fata membrilor Comisie. „Categoric este posibila audierea nu numai a celor de la Ministerul Apararii, ci si a celor de la Ministerul de Interne, însa eu consider ca vom avea o imagine mai clara la nivelul comisiei nu numai în urma anchetelor, dar în urma studierii rapoartelor de analiza si evaluarilor care se fac“, a mai spus senatorul PNL.

end copy/paste Inapoi la insemnarea sursa   Tara lui Soric