cp_Poti mai mult de atât: 5 moduri prin care îti dezvolti inteligenta

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera.ro 

Oamenii de stiinta considera ca inteligenta provine din doua surse. Pe de-o parte e inteligenta cristalizata, termen ce desemneaza totalitatea informatiilor stocate si cunostintele de tipul „cum sa” (genul de informatii de care are nevoie pentru a putea merge pe bicicleta) si inteligenta fluida. Inteligenta cristalizata creste pe masura ce înaintam în vârsta, pe când inteligenta fluide atinge punctul maxim în tineretea timpurie, pentru ca apoi sa înceapa sa scada treptat de-a lungul anilor. Tocmai de aceea, este imperios necesar sa ne antrenam continuu inteligenta fluida.

Acum, trebuie sa mai întelegem si ca asa cum memoria pe termen lung este esentiala pentru cristalizare, memoria de lucru este necesara pentru inteligenta fluida. Memoria de lucru este mai mult decât abilitatea de a-ti aminti un numar de telefon suficient cât sa în formezi, ea ne da acea capacitate de a manipula informatia pe care o detinem, sa inversam cifrele care alcatuiesc numarul de telefon sau sa le dictam de la coada la cap. De asemenea, tot memoria de lucru este cea care ne permitem sa identificam si sa întelegem o analogie sau o metafora.

În ultimele trei decenii, oamenii de stiinta au început sa înteleaga din ce în ce mai bine cum functioneaza memoria de lucru. Ca urmare a reusitelor lor, specialistii au reusit sa dezvolte o varietate de teste prin care sa o masoare si sa înteleaga legatura ei cu inteligenta de lucru.

Apoi, în 2008, a fost publicat un studiu foarte interesant si revolutionar intitulat Improving Fluid Intelligence with Training on Working Memory si realizat de Jaeggi, Buschkuehl, Jonides si Perrig. Atunci, pentru prima data, oamenii de stiinta au aratat ca oamenii s-ar putea sa aiba control asupra inteligentei lor, având capacitatea de a o dezvolta prin antrenament.

Studiul Jaeggi a fost extrem de influent. De la publicarea lui si alte cercetari au indicat rezultate similare nu numai în rândul copiilor prescolari, ci si al copiilor de scoala generala, studenti si persoane în vârsta. Antrenamentul pentru îmbunatatirea inteligintei dureaza, în general 15 - 25 de minute pe zi, cinci zile pe saptamâna, iar rezultatele cercetarilor au indicat ca rezultatele multumitoare se observa chiar si dupa doar 4 saptamâni de practica.

Asadar, studiile din ultimii ani au indicat nu numai ca ne putem dezvolta inteligenta fluida, dar si ca putem face asta la orice vârsta. În plus, potrivit specialistilor, cu cât ne antrenam mai mult inteligenta fluida, cu atât avem mai mult de câstigat. Si atunci, daca lucrurile stau atât de bine, de ce nu am lucra si noi la dezvoltarea inteligentei fluide?

Într-un articol din publicatia Scientific American, psihologul Andrea Kuszewski explica cum putem utiliza cinci strategii, usor de aplicat în viata de zi cu zi si care contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitiva, potrivit mai multor studii.

Realizate independent, fiecare dintre cele cinci strategii dau rezultate, însa daca reusiti sa tineti cont de toate cele cinci, atunci veti beneficia de o crestere mai rapida si mai importanta a inteligentei fluidei.

Asadar, iata cele cinci strategii, modul în care trebuie sa le aplicam si dovezile stiintifice care atesta eficienta lor:

1. Cauta noutatea

Nu este o coincidenta ca geniile precum Einstein au fost si sunt specializate în mai multe discipline. Geniile cauta permanent noutatea, activitati inovatoare din care pot învata mereu. Iar acest lucru, aceasta necesitate a lor de a afla informatii noi si utile pare sa fie o caracteristica dictata de personalitate.

Din cele cinci trasaturi indicate de modelul psihologic „Big Five” (deschiderea, extraversiunea, constiinciozitatea, agreabilitatea si stabilitatea emotionala), doar una singura este corelata cu IQ-ul si anume deschiderea la noi experiente. Astfel, oamenii care au un nivel mare de deschidere se afla într-o cautare continua a informatiei si a activitatilor noi.

Atunci când cauti noutatea, se petrec mai multe lucruri. În primul rând, cu fiecare experienta noua pe care o ai creezi noi legaturi sinaptice. În timpul procesului de învatare, aceste conexiuni se construiesc una peste alta, cresc activitatea neuronala si creaza si mai multe conexiuni care la rândul lor formeaza alte conexiuni.

De asemenea, noutatea creste productia de dopamina lucru care nu numai ca duce la o dezvoltarea motivatiei , dar stimuleaza si neurogeneza (adica formarea de noi neuroni) pregatind creierul pentru învatare. Tot ce trebuie sa faci este sa îsi doresti sa afli informatii noi.

Astfel, conditiile excelente de învatare sunt determinate de activitatile noi care declanseaza cresterea dopaminei. La rândul ei, aceasta crestere duce la o stare motivationala mai puternica, lucru care ne determina sa fim mai determinati în ceea ce facem si care stimuleaza nasterea de noi neuroni si dezvoltarea plasticitatii sinaptice (adica a conexiunilor neuronale sau a învatarii).

Ca o continuare a studiului Jaeggi, oamenii de stiinta din Suedia au descoperit ca dupa 14 ore în care memoria de lucru a fost antrenata timp de 5 saptamâni, potentialul de conectare al dopaminei D1 în zonele prefrontala si parietala a creierului creste. Acest receptor de dopamina, tipul D1, este asociat, printre altele, cu dezvoltarea neuronala. Aceasta crestere a plasticitatii, care permite o mai buna conectare a receptorului, este benefica pentru maximizarea functiilor cognitive.

Asadar, în încercarea de a-ti dezvolta capacitatea cognitiva cauta mereu noutatea, experiente care îti extind orizonturile, citeste o carte despre un domeniu necunoscut tie, învata sa cânti la un instrument, urmeaza cursurile unei noi specializari etc.

2. Provoaca-te

Exista o multime de lucruri scrise despre jocurile care îti pot „antrena creierul” si care „te fac mai destept”, acele jocuri de memorare, cum ar fi Sudoku. Totusi, aceste jocuri nu ne ajuta asa cum am crede sau cum am spera. Dar totusi, ele deservesc un scop destul de bun, însa de scurta durata. Secretul pentru a obtine beneficiul dorit din aceste jocuri este ca atunci când începem sa ne descurcam bine la rezolvarea lor, sa trecem mai departe, la alte jocuri noi si sa devenim experti si în alte domenii. V-ati dat seama cum se rezolva un Sudoku? Foarte bine! Atunci este timpul sa cautati alt joc care sa va provoace interesul si sa va solicite.

Exista mai multe studii care sustin acest lucru. De exemplu, acum câtiva ani, omul de stiinta Richard Haier a vrut sa afle daca ne putem creste capacitatile cognitive prin antrenamente intense realizat de-a lungul mai multor saptamâni si care constau în activitati noi. în studiu s-a folosit jocul Tetris drept activitate noua si prin urmare participantii la studiu au fost indivizi care nu mai jucasera niciodata acest tip de joc. Rezultatele studiului au aratat ca dupa ce participantii s-au antrenat câteva saptamâni cu acest joc, ei au înregistrat o crestere a grosimii corticale si a activitatii din aceasta zona, asa cum s-a constatat atunci când a fost masurat nivelul glucozei din creier. Practic, creierul a folosit mai multa energie în timpul acestor perioade de antrenament.

Cu toate acestea, dupa ce participantii au devenit experti în Tetris, si dupa ce li s-au dezvoltat capacitatile cognitive ca urmare a antrenamentelor, oamenii de stiinta au constatat un declin atât al grosimii corticale, cât si al nivelului de glucoza folosit în timpul sarcinii. Chiar daca participantii au ramas la fel de buni la rezolvarea jocului, scanarile cerebrale au aratat ca odata cu trecerea timpului se înregistra o activitate cerebrala mai scazuta în timpul jocului. Cu alte cuvinte, participantii nu mai faceau eforturi mari pentru a perforama bine, motiv pentru care energia cognitiva si glucoza erau utilizate în alta parte, pentru alte functii sau sarcini.

Prin urmare, pentru a-ti determina creierul sa realizeze noi conexiuni si pentru ca acestea sa ramâna active trebuie sa gasim mereu activitati noi care sa ne provoace si sa ne solicite.

3. Gândeste creativ

La primul punct spuneam ca activitatile noi si creative, precum cântatul la un nou instrument na ajuta sa ne dezvoltam inteligenta. Aici, în schimb, discutam despre cognitia creativa.

În ciuda credintei populare, gândirea creativa nu înseamna ca gândim doar cu partea dreapta a creierului. Acest proces implica ambele parti ale creierului, nu numai pe cea dreapta. Cognitia creativa presupune gândire divergenta (o gama larga de subiecte), realizarea unor asocieri între idei si generarea unor opinii noi, originale. Pentru a face acest lucru asa cum trebuie, avem nevoie ca ambele emisfere ale creierului sa coopereze.

Acum mai multi ani, dr. Robert Sternberg, fost decan al Universitatii Tufts a fondat centrul PACE (Psychology of Abilities, Competencies, and Expertise) din Boston, cu scopul de a întelege nu numai conceputul fundamental de inteligenta, ci si modul în care ne putem dezvolta inteligenta prin învatare în timpul scolii.

Implicat în cercetarea The Rainbow Project, el nu numai ca a creat metode inovatoare de predare creativa în scoala, dar a si generat proceduri de evaluare care au testat studentii într-un mod prin care sa îi determine pe acestia sa gaseasca rezolvari într-un mod creativ, analitic si practic si sa nu simta nevoia de a memora posibilele variante de raspuns.

Cum erau testele lui Sternberg? Un test creativ, de exemplu, consta în îndemnarea elevilor de a da o mica explicatie la o animatie. Pentru o problema practica, în schimb ei trebuiau sa gaseasca rezolvari la situatii imaginate. De exemplu, elevii trebuiau sa raspunda la întrebarea: „Ce ai face daca te-ai afla la o petrecere unde nu ai cunoaste pe nimeni?”.

Prin aceste teste, Sternberg voia sa îi ajute pe elevi sa gândeasca creativ si practic în acelasi timp, sa doreasca sa învete mai multe date despre un anumit subiect, sa învete distrându-se si sa transfere si sa utilizeze informatiile acumulate si în alte domenii academice.

La finalul studiului s-a observat ca studentii din grupul care a fost supus la teste (cei carora li s-a predat folosindu-se metode creative) au primit note mai mari la scoala, comparativ cu cei din grupul de control (care primisera sarcini traditionale). Ulterior, cei din primul grup au primit si testul traditional spre a-l rezolva, iar rezultatele au indicat ca si de data aceasta ei s-au descurcat mai bine ca cei din cel de-al doilea grup. Asta însemna ca ei au fost capabili sa transfere cunostintele acumulate prin metode creative si sa obtina note mai mari la teste cognitive diferite de cele cu care erau ei obisnuiti.

4. Alege calea mai grea

Eficienta nu ne este prieten atunci când încercam sa ne crestem inteligenta. Din nefericire, însa, multe lucruri din viata sunt centrate în jurul eficientei, în încercarea de a face mai multe lucruri într-un timp mai scurt.

Tehnologia ne ajuta sa fim foarte eficienti si ne usureaza cu mult viata. De la calculatorul de buzunar si pâna la GPS-ul care ne ajuta sa ajungem la timp la întâlniri, tehnologia chiar ne usureaza vietile. Însa, pe de alta parte, ea ne poate afecta capacitatile cognitive, afectându-ne pe termen lung.

Creierul, la fel ca trupul are nevoie de exercitii. Daca încetam sa ne mai folosim capacitatea de a rezolva probleme sau capacitatile cognitive, cele spatiale sau logice, nu numai ca nu ne vom îmbunatati starea creierului, dar el va intra în declin. Este foarte adevarat ca tehnologia este utila, dar daca ne bazam numai pe ea, aptitudinile noastre cognitive vor fi din ce în ce mai slabe.

GPS-ul, software-ul de traducere sau cel de verificare a greselilor de scriere sunt uimitoare si de mare ajutor, dar daca ne bazam numai pe ele riscam ca abilitatile de orientare sa ne devina din ce în ce mai proaste, la fel si cele de traducere sau de verificare a unui text.

Exista momente când este imperios necesar sa utilizam tehnologia, dar în egala masura sunt si situatii în care nu suntem presati de timp si atunci ar fi mai bine sa refuzam „scurtaturile” si sa ne folosim creierul.

5. Networking

Partea cea mai buna este ca daca faceti parte din oamenii care deja tin cont de primele puncte de mai sus, singur deja faceti asta.

Prin networking, realizat fie prin social media, fie prin interactiuni fata-în-fata, ne expunem la situatii care fac ca cele patru puncte mentionate mai sus sa fie mai usor de realizat. Expunându-ne la oameni, idei si medii noi avem mai multe oportunitati pentru dezvoltarea cognitiva.

Schimbul de informatii ne face sa vedem lucrurile si din alte perspective sau sa gândim lucrurile într-un mod pe care poate nici nu ni l-am imaginat. Învatarea, în sine, presupune ca noi sa ne expunem la lucruri si situatii noi, iar networking-ul ne ajuta sa facem asta mai usor.

Steven Johnson, autorul cartii „Where Good Ideas Come From” a discutat importanta grupurilor si a networking-ului în crearea ideilor noi. Asadar, daca doresti sa dezvolti idei noi, sa afli lucruri pe care nu le stiai sau sa auzi opinii diferite de ale tale, networking-ul este solutia.