Nu mai este de mult timp un secret pentru nimeni ca presedintele Traian Basescu este implicat într-o serie de afaceri deosebit de dubioase, cu iz cât se poate de penal. Si, de asemenea, este de notorietate faptul ca, desi despre aceste afaceri s-a scris si s-a comentat îndelung, sistemul judiciar românesc a facut prea putin pentru a elucida semnele de întrebare care i-au patat cariera politica lui Traian Basescu si a lamuri astfel opinia publica daca într-adevar presedintele este curat ”ca lacrima”, sau daca, dimpotriva, îsi aroga merite de campion al anti-coruptiei în timp ce el însusi a savârsit infractiuni de coruptie dintre cele mai grave.
O explicatie pentru aceasta contraperformanta a sistemului judiciar ne-a oferit-o marti, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. Invitata la Adevarul Live, doamna Kovesi a declarat ca dosarele "Flota" si "Casa din Mihaileanu" vor fi investigate de procurori când nu va mai exista acea imunitate prevazuta de lege în cazul sefului statului.
”Pâna la acel moment nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele României. În dosarul Flota, fata de celelalte persoane, în anii anteriori, s-a dat o solutie. Ea a fost atacata la ÎCCJ, daca nu ma însel, sau la instanta de judecata si a fost respinsa. Deci practic a ramas solutia de netrimitere în judecata definitiva. În momentul în care, în aceste dosare, se va putea lucra, datorita faptului ca nu mai exista acea imunitate prevazuta de lege, sunt convinsa, colegii vor lucra în dosare”, a precizat Kovesi, întrebata ce se va întâmpla cu cele doua dosare în care este anchetat Traian Basescu.
Pentru un necunoscator într-ale dreptului, declaratiile Laurei Codruta Kovesi par a fi complet în regula. Cu totii am auzit despre imunitate, mai ales ca în aceste zile se face atâta tam-tam cu presupusa supraimunitate pe care doresc sa si-o aroge deputatii si senatorii prin modificarile aduse Codului Penal în raport cu investigatiile derulate de catre ANI si DNA. Numai ca, la o privire mai atenta asupra textelor juridice care fac referire la imunitatea de care dispune presedintele, lucrurile ne apar într-o cu totul alta lumina.
Actul normativ principal care stabileste regimul juric aplicabil imunitatii de care dispune un presedinte în functie este fireste Constitutia. Aceasta stabileste, în capitolul al II-lea dedicat presedintelui României, la articolul 84, aliniatul 2 ca ”Presedintele României se bucura de imunitate”.
Daca legiuitorul s-ar fi limitat la aceasta prevedere, afirmatiile procurorului sef al DNA ar fi fost perfect în regula. Traian Basescu ar fi beneficiat într-adevar de imunitate absoluta pe perioada exercitarii mandatului.
Imediat însa dupa aceasta propozitie, legiuitorul a inclus o trimitere catre un alt articol, precizând: ”Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica în mod corespunzator”.
Sa vedem asadar ce spune articolul 72 la aliniatul 1: ”Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Iar precizarea este esentiala. Pentru ca, daca punem unul lânga altul cele doua articole, rezulta ca legiuitorul s-a referit la imunitatea de tip politic, legata de opiniile politice exprimate, iar nu la cea privind fapte de coruptie. De altminteri, aceasta distinctie este si mai clara daca citim aliniatul urmator: ”Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea în judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Altfel spus, Constitutia stabileste clar si fara niciun dubiu ca presedintele României, la fel ca si parlamentarii, nu se bucura decât de imunitate politica si, pe cale de consecinta, nu ar trebui sa existe niciun impediment legal pentru autoritatile judiciare sa finalizeze anchetele ”Casa din Mihaileanu” si ”Flota”.
Mai ales ca discutam despre dosare care treneaza de ani de zile. Dosarul ”Flota” spre exemplu, instrumentat de fostul Parchet National Anticoruptie (PNA) a fost trimis în instanta în 10 august 2004, Traian Basescu fiind acuzat, alaturi de alte 80 de persoane, de abuz în serviciu, uz de fals si delapidare. Conform rechizitoriului din 2004, fraudarea statului s-ar fi produs prin asocierea CNP Petromin SA Constanta cu grupul Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada 1991-2000.
Cât priveste dosarul ”Casa din Mihaileanu”, acesta a fost început în 2007. În urma sesizarii depuse de Grupul de Investigatii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvica. procurorii au început cercetarile cu privire la modul în care presedintele a devenit proprietar, împreuna cu sotia sa, al apartamentului repartizat ca locuinta de serviciu din strada Mihaileanu, dupa ce a facut cerere de cumparare în baza Legii 112/1995 catre Primaria Municipiului Bucuresti, pe care o conducea acelasi Traian Basescu. Este de asemenea de retinut faptul ca, în legatura cu acest caz, chiar presedintele a recunoscut recent ca lucrurile nu s-au desfasurat chiar legal.
Cu toate acestea, DNA-ul doamnei Codruta Kovesi sta linistit în continuare, invocând o imunitate care nu exista. Ceea ce, daca ne uitam si la congruenta de pozitii dintre sefa DNA si presedinte în chestiunea Codului Penal, nu poate decât sa alimenteze suspiciunile opiniei publice legate de lipsa de impartialitate a institutiei coduse de doamna Kovesi când vine vorba despre Traian Basescu.
