cp_Ne face alcoolul violenti?

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera.ro 

Istoria omenirii este totodata o istorie a consumului de bauturi alcoolice. Oamenii de stiinta au concluzionat ca alcoolul este prezent în viata oamenilor înca din preistorie, cele mai vechi dovezi arheologice ce atesta consumul de bauturi alcoolice datând de acum 9.000 de ani. Astazi, alcoolul este consumat în majoritatea tarilor din lume, iar berea este cea de-a treia bautura ca popularitate pe Terra, dupa apa si ceai.

Unii cercetatori afirma chiar ca alcoolul a stat la baza civilizatiei umane, jucând un rol cheie în dezvoltarea acesteia. Mai exact, antropologii cred ca descoperirea berii a fost un pas decisiv care i-a convins pe oameni acum 10.000 ani sa renunte la viata de vânatori-culegatori si sa adopte agricultura, decizie care a facut posibil progresul realizat de umanitate în ultimele milenii.

Cu toate acestea, alcoolul este demonizat în numeroase culturi. Numeroase religii descurajeaza sau chiar interzic în totalitate consumul de alcool, cea mai cunoscuta dintre acestea fiind religia musulmana. Astazi, pe teritoriul anumitor state cu populatie predominant musulmana, precum Afganistan, Bangladesh, Brunei, Iran, Kuweit, Libia, Arabia Saudita, Sudan, si Yemen, producerea, vânzarea si consumul de alcool sunt interzise tuturor persoanelor, indiferent de religie. Legenda spune ca printul care a crestinat Rusia, Vladimir I al Kievului, a luat în calcul mai multe religii si a decis sa respinga Islamul deoarece acesta interzicea consumul de alcool. „Bautura este bucuria întregului tinut al Rusiei kievene. Nu putem exista fara aceasta placere”, ar fi spus Vladimir, conform cartii „A History of Russia Volume I: To 1917”.

Chiar si în tarile în care consumul de alcool este permis, autoritatile au atribuit acestei substante psihoactive numeroase caracteristici negative, dintre care cea mai cunoscuta este aceea ca alcoolul provoaca violenta si comportamente antisociale. Aceasta teorie este populara mai ales în Marea Britanie, unde fenomenul „binge drinking” (consumul excesiv de alcool) face ca în serile de vineri si sâmbata centrele oraselor importante sa devina locuri de evitat.

De curând, însa, tot mai multi specialisti au început sa afirme ca acest fenomen nu se datoreaza consumului de alcool. „Problema este ca noi, britanicii, credem ca alcoolul are puteri magice: ca ne face sa renuntam la inhibitii si sa devenim agresivi, promiscui, turbulenti si chiar violenti. Dar ne înselam. În doze mari, alcoolul afecteaza timpul de reactie, controlul muschilor, coordonarea, memoria pe termen scurt, câmpul vizual, abilitatile cognitive si capacitatea de a vorbi clar. Dar nu ne face sa încalcam selectiv regulile sociale”, explica antropologul Kate Fox.

Primele dovezi care sugereaza ca acest comportament antisocial nu se datoreaza consumului de alcool în sine au venit de la doi cercetatori de la universitatea UCLA din California, Craig MacAndrew si Robert Edgerton. Cei doi au pornit de la presupunerea ca, daca alcoolul s-ar face, într-adevar, vinovat de comportamentul oamenilor la betie, atunci nu ar trebui ca acesta sa varieze prea mult de la o cultura la alta. De aceea, cei doi cercetatori au decis sa analizeze reactia oamenilor din diferite culturi atunci când consuma bauturi alcoolice, iar spre surprinderea lor au descoperit diferente uriase.

În anumite societati, alcoolul îi facea pe oameni pasivi, iar în altele deveneau agresivi. În mod interesant, daca într-o societate asteptarea culturala era ca alcoolul îi dezinhiba pe oameni, atunci acestia într-adevar deveneau zgomotosi si extrovertiti dupa ce beau. În schimb, daca în societate era raspândita credinta ca alcoolul îi face pe oameni tacuti si deprimati, atunci acesta era efectul întâlnit în rândul consumatorilor de bauturi alcoolice. Cei doi cercetatori au documentat modul în care reactioneaza oamenii din numeroase culturi în urma consumului de alcool în cartea „Drunken Comportment: A Social Explanation”, publicata în 1970.

În cartea celor doi se arata ca indienii Urubu din Brazilia vânau cu ferocitate membrii altor triburi atunci când erau treji, însa sub influenta alcoolului cântau si dansau cu inamicii lor. Reprezentantii tribului Aritama din nordul Columbiei deveneau ursuzi si tacuti în urma consumului de alcool, cercetatorii detaliind ca „toate conversatiile înceteaza, asternându-se melancolia si tristetea”.

Concluzia cercetatorilor a fost ca modul în care oamenii se comporta atunci când beau alcool nu este provocat „de asaltul toxic al alcoolului asupra capacitatii de judecata morala a oamenilor”, ci de modul în care societatea lor reactioneaza la betie. Cartea se încheie cu urmatoarea fraza: „Deoarece societatile, la fel ca indivizii, primesc tipul de comportament de betie pe care îl permit, ele merita ceea ce primesc”.

În urma publicarii acestei carti, numerosi alti sociologi si antropologi au hotarât sa studieze diferite triburi si culturi din jurul lumii. Oamenii de stiinta care au studiat tribul bolivian Camba au descoperit ca membrii acestuia consuma în mod regulat cantitati uriase de alcool aflat aproape în stare pura, de multe ori ajungând sa cada din picioare. Desi acestia consumau cantitati excesive de alcool, ei nu manifestau comportamente antisociale sau violente. Alti cercetatori au efectuat cercetari în Cuba, unde comportamentul standard este ca oamenii sa consume cantitati mari de alcool, dar totodata sa continue sa dialogheze coerent cu partenerii de baut. Cercetatorii au petrecut mult timp în barurile din Cuba si au descoperit ca se întâmpla foarte rar ca oamenii sa vorbeasca neclar, în ciuda faptului ca erau foarte beti. Per total, studiile indicau ca violenta si comportamentul antisocial asociate consumului de alcool în Marea Britanie nu erau întâlnite în alte locuri de pe Terra.

Oamenii de stiinta au observat ca inclusiv în cultura occidentala comportamentul asociat consumului de alcool varia în mod considerabil. O cercetare a analizat ce s-a întâmplat atunci când turisti din nordul Europei au iesit sa bea într-un oras din sudul Europei. La una din mesele restaurantului, un turist din Scandinavia consuma o sticla de vin. La o masa alaturata, un spaniol sau un italian consuma o sticla de vin identica. În majoritatea cazurilor, expertii au observat o diferenta bizara: vizitatorii din nord aratau simptomele clasice de betie, pe când localnicii pareau neafectati. Oamenii de stiinta au încercat sa reproduca aceste observatii în laborator. În anii ‘70, psihologii de la Washington State University au reusit sa atraga studenti de sex masculin pentru a participa o serie de experimente care includeau alcool gratis. La sosirea într-o camera din subsolul departamentului în care cercetatorii imitau un bar, cercetatorii le-au oferit participantilor fie o bautura despre care li se spunea ca e vodka tonic, fie doar apa tonica. Studentii nu stiau, însa, ca jumatate dintre cei care credeau ca beau vodca primisera de fapt doar apa tonica, iar jumatate dintre cei ce credeau ca au apa primisera alcool.

Concentratiile si cantitatile de alcool erau la limita pragului de detectie, astfel ca nici cei mai experimentati bautori nu ar fi putut sa-si dea seama ca au fost pacaliti. Cercetatorii i-au supus pe studenti unor teste pentru a masura cât de beti se simt si pentru a le observa comportamentul. Subiectii care au baut apa tonica crezând ca este alcool prezentau majoritatea simptomelor „clasice” ale îmbatatului, pe când cei ce bausera alcool crezând ca este apa nu prezentau aceste simptome. Rezultate similare au fost obtinute în testele de agresivitate si excitare sexuala. Dovezile erau coplesitoare: modul în care se comporta oamenii atunci când sunt beti depinde în foarte mare parte de modul în care societatea se asteapta ca ei sa se comporte. Este un fenomen cultural mai degraba decât unul chimic.

Antropologul Kate Fox de la Social Issues Research Centre (SIRC) afirma ca exista variatii culturale uriase în ceea ce priveste comportamentul oamenilor când beau alcool. „Exista anumite societati, precum SUA, Marea Britanie, Australia si parti ale Scandinaviei, pe care antropologii le numesc culturi ambivalente în ceea ce priveste consumul de alcool, în care bautul este asociat dezinhibarii, agresiunii, promiscuitatii, violentei si comportamentului antisocial. În alte societati, precum cele latine si mediteraneene, consumul de alcool nu este asociat acestor comportamente nedorite, iar în aceste culturi alcoolul este un element neutru din punct de vedere moral, facând parte din viata de zi cu zi, la fel ca ceaiul sau cafeaua. Acestea poarta numele de culturi integrate în ceea ce priveste consumul de alcool”, explica Fox.

Cercetatoarea afirma ca aceasta variatie nu poate fi atribuita unui nivel diferit al consumului, caci în majoritatea culturilor integrate consumul pe persoana este mai mare decât în culturile ambivalente. Variatia se datoreaza în mod evident unor credinte si asteptari diferite despre efectele alcoolului, precum si unor reguli sociale diferite în ceea ce priveste comportamentul la betie.

Studiile confirma acest lucru: atunci când oamenii cred ca beau alcool, ei se comporta conform credintelor culturale referitoare la efectele comportamentale ale alcoolului. Britanicii si alte culturi ambivalente cred ca alcoolul te dezinhiba si ca te face agresiv sau iubitor, astfel ca atunci când britanicii primesc în experimente bauturi placebo, despre care li se spune ca au alcool, ei îsi uita inhibitiile. Devin mai vorbareti, mai predispusi la flirt si chiar mai agresivi. În mod interesant, persoanele care cred cel mai puternic ca alcoolul provoaca agresiune sunt totodata persoanele cele mai predispuse sa devina agresive atunci când cred ca au consumat alcool.

Asadar, credintele noastre despre efectele alcoolului se vor regasi în reactiile noastre. Daca tu crezi cu fermitate ca alcoolul te va face agresiv, atunci exact asta se va întâmpla. Poti sa te îmbeti si cu bauturi placebo, fara alcool.

De asemenea, aceste credinte eronate ne ofera scuza perfecta pentru comportamente antisociale. Daca alcoolul „cauzeaza” comportamente nedorite, nu esti responsabil pentru comportamentul tau antisocial. Poti da vina pe alcool: „vorbea bautura din mine”, „nu eram eu însumi” si asa mai departe.

Asadar, nu este vorba despre un fenomen chimic, ci despre unul cultural. De aceea, antropologii si altii specialisti în stiinte sociale afirma ca metodele folosite în prezent pentru a contracara problemele asociate consumului de alcool sunt ineficiente. Cercetatorii spun ca încercarile de a controla fenomenul sunt contraproductive si ca ar fi mai bine daca politicile ar fi elaborate în baza unui model sociocultural. "Este nevoie de o noua abordare care sa tina cont de aspecte precum: tipurile si nivelurile de gravitate diferite ale culturilor în ceea ce priveste problemele asociate alcoolului, legatura lor directa cu crezurile si asteptarile si faptul ca masurile concepute pentru a conserva si stimula crezuri pozitive au cele mai mari sanse de a fi eficiente. Concluzia este clara: nu conteaza ce bei, ci ce gândesti.