cp_Libertatea, dintr-o greseala de PR - 1989

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera 

in articolul original apar inca sase greseli..."remarcabile"

Personajul cel mai responsabil de prabusirea guvernului Republicii Democrate Germane si de reunificarea Germaniei a fost un birocrat comunist. Greseala, si schimbarea pe care aceasta a provocat-o, avea legatura cu Zidul Berlinului. Acest zid fusese ridicat pentru a opri fluxul de refugiati care paraseau Germania de Est pentru Germania de Vest.

Cei mai priceputi si mai educati germani din est aveau cel mai mult de câstigat prin emigrarea în Vest, unde salariile erau de pâna la 10 ori mai mari decât în economia socialista. De aceea, autoritatile au închis mai întâi granita. Problema o constituia partea de vest a Berlinului. Desi orasul se gasea în centrul Germaniei de Est, orasul facea parte din Germania de Vest ca urmare a întelegerii la care ajunsesera Aliatii în cadrul Conferintei de la Yalta. Asadar, când granita cu Germania de Vest s-a închis, germanii din est au început sa treaca peste linia ce împartea orasul în doua. Pentru a opri exodul, guvernul RDG a construit notoriul Zid al Berlinului. În anii ce au urmat, aproape 300 de cetateni ai Germaniei de Est au fost ucisi si alte câteva sute de persoane au fost ranite încercând sa treaca de sârma ghimpata si de celelalte obstacole ce compuneau zidul. De aceea, constructia a devenit cel mai vizibil simbol al represiunii comuniste.

Pâna în 1989, RDG-ul eliminase câteva dintre restrictiile la care erau supusi cetatenii Germaniei de Est. Aceasta tendinta fusese încurajata chiar de noul prim-ministru sovietic, Mihail Gorbaciov. Dupa luni de revolte, guvernul est-german a permis cetatenilor sai sa calatoreasca prin Cehoslovacia în Germania de Vest, iar în scurt timp trenurile în aceasta directie erau arhipline, iar punctele de trecere erau suprasolicitate.

Pâna în noiembrie 1989, conducerea Germaniei de Est lucra din greu la elaborarea unor noi reguli prin care sa relaxeze aceasta presiune, dar prin care sa mentina controlul asupra situatiei. Procedura comunista obisnuita pentru o asemenea relaxare a regulilor consta în pasi mici, atent controlati. Acest lucru garanta ca guvernul ar fi controlat în continuare aspectul liberalizat, prevenind un efect de domino prin care publicul ar fi avut asteptari tot mai mari. De aceea, conducerea RDG nu dorea o relaxare prea rapida a restrictiilor, pentru ca ar fi creat o situatie de necontrolat. Daca o relaxare a represiunii ar fi fost prea accelerata, aceasta nu ar mai fi putut fi oprita decât prin violenta.

În cele din urma, autoritatile au conceput un plan pentru reducerea restrictiilor la granita, finalizând regulile spre finalul zilei de 9 noiembrie. Acestea urmau sa intre în vigoare pe 17 noiembrie. Imediat dupa finalizarea planurilor, un purtator de cuvânt al politburo-ului, Günter Schabowski, a organizat o conferinta de presa pentru a raspunde întrebarilor jurnalistilor occidentali. Schabowski a primit un bilet pe care scria ca germanii din Est vor putea traversa direct în Vest. De asemenea, scria ca instructiunile detaliate vor fi disponibile a doua zi, dupa ce politia de frontiera era informata de noile proceduri si instructiuni. Mesajul nu continea alte detalii, caci procedurile abia fusesera finalizate cu câteva ore înainte.

Schabowski a citit informatiile de pe bilet în fata reporterilor si totodata în fata cetatenilor Germaniei de Est, deoarece conferinta era transmisa în direct de postul de televiziune de stat. Apoi, un jurnalist italian l-a întrebat când vor intra în vigoare noile reguli. Biletul parea sa sugereze, în mod incorect, ca noile reguli intrau în vigoare imediat, fiind necesara doar informarea granicerilor. Astfel, Schabowski nu stia nimic despre planul de a reduce treptat restrictiile pentru a mentine controlul guvernamental. De aceea, purtatorul de cuvânt a declarat „din câte stiu, sunt valabile de acum, fara întârziere”. El a adaugat ca noile reguli se refera inclusiv la trecerea în Berlinul de Vest.

Dupa doar câteva minute, punctele de trecere din Zidul Berlinului erau sufocate de multimi uriase de germani care doreau sa treaca în Vest. Granicerii erau cuprinsi de confuzie: daca cu câteva ore înainte instructiunile erau de a împusca pe oricine încearca sa treaca granita fara documentele necesare, acum ei nu mai stiau ce sa faca. Toata lumea era convinsa ca regulile de trecere au devenit mai putin stricte, însa soldatii au mentinut trecerile închise. Pe masura ce orele treceau, tot mai multi oameni se adunau în fata punctelor de trecere, iar guvernul est-german nu avea instructiuni noi pentru graniceri. În cele din urma, acestia au deschis portile, iar multimea de oameni a trecut în Berlinul de Vest.

Dupa ce granitele fusesera deschise, era imposibila reînchiderea lor. La câteva luni, zidul a fost darâmat, caci nu mai era decât un simbol al unui esec colosal. În 1990, cele doua state germane au redevenit unul, iar Stasi, temuta politie secreta din RDG a fost desfiintata. Asadar, un anunt eronat al unui purtator de cuvânt, Günter Schabowski, a schimbat pentru totdeauna soarta Germaniei si a Europei.