Nicolae Filimon, acum 150 de ani, Prologul la ”Ciocoii vechi si noi”

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-gandul 

”Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voieste a se organiza, decīt a da frānele guvernului īn māinile parvenitilor, meniti din conceptie a fi slugi si educati īntr-un mod cum sa poata scoate lapte din piatra cu orice pret! (…) Ciocoiul este totdauna si īn orice tara un om venal,  ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pāna la barbarie si dotat de o ambitie nemarginita, care eclata ca o bomba pe data ce si-a ajuns tinta aspiratiunilor sale (...)

Ciocoiul, dar, īsi īncepe uneori cariera de la postul de  rāndas, iar alteori de la lacheu ce se pune īn coada trasurei boierului; devine cu īncetul sofragiu, apoi vataf de curte, iar mai pe urma se face si el boier; si cu toate ca unii-altii īi zic īn deriziune boier facut, copiii lui īnsa devin borieri si fii de boieri. Īn timpul pe cīnd ciocoiul īmbla dupa trasura boierului,el afla toate slabiciunile stapānului sau si-l ajuta cīt poate ca sa si le īmplineasca īn paguba lui si īn folosul sau. Se īntāmpla, īnsa, de multe ori ca stapānul ciocoiului sa aiba si virtuti, dar aceste lucruri patrate nu pot sa intre īn capul si-n inima cea triunghiulara si īngusta a ciocoiului plecat pe drumul de a deveni om mare cu orice pret. Ca sofragiu se obicinuieste atāt de mult cu māncarile delicate, īncāt nu mai poate sa traiasca fara friptura de fazan, brānza de Parma, salami de Verona, icre moi, conserve de Francia si vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei. Astfel dar, cānd ciocoiul ajunge la gradul de vataf, este corupt moraliceste si fiziceste pāna la maduva oaselor. Īnaltat la acest din urma si mai suprem grad al slugariei, ciocoiul devine prevazator ca un prezident de cabinet… din Evropa. Ideea de-l preocupa ziua si noaptea este de a afla metodul prin care sa-si faca stare. Diferite planuri i se prezinta īn imaginatiune, unul mai īntunecos decīt cellalt; le studiaza pe toate si, gasindu-le realizabile, le pune īn lucrare fara mustrare de constiinta (...)

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat, se deosebeste de omul onest prin mai multe fapte, iar mai cu seama prin purtarea sa. El nu se pronunta definitiv pentru nici o doctrina politica, nu se face adept credincios al nici unui partit, nu doara ca are spiritul drept si nepartinitor, ci ca sa poata exploata deodata toate doctrinele si partitele īn folosul sau. Amorul de patrie, libertatea, egalitatea si devotamentul sunt vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le rosteste prin adunari publice si private; dar aceste virtuti cetatenesti, de care face atāta pompa, nu sunt decāt treptele scarii pe care voieste a se sui la putere si uneori, cānd ele nu-i serva de ajuns, el alearga la straini si primeste de la dānsii posturi īn tara sa. Ajuns la gradul de marire pentru care a comis toate umilintile si a declamat, fara de a le simti, toate virtutile din lume, ciocoiul īsi ridica masca ipocriziei de la ochi si se arata lumei īn mizerabila si uricioasa nuditate a sufletului sau celui mic. Inima lui, asprita de suferintele, umilirile si īnjosirile prin care a trecut, devine incapabila de orice simtamānt frumos si uman.

Libertatea presei īl supara, caci descopera inichitatile vietei sale si nu-l lasa sa despoaie de averi de stat si pe particolari; functiunile statului le īmparte la ciocoi cu cea mai mare prodigalitate si, ca sa se poata folosi mai bine de orānduirile de servicie, īsi recruteaza un ciocoi tot de calibrul sau si speculeaza printr-īnsul pānea nenorocitilor functionari. Iata tipul ciocoiului din toate tarile si mai cu seama din tara noastra, unde lumina adevaratei civilizatiuni n-a rasipit īnca norii cei grei ai ignorantei si ai depravatiunei. Iata tipul ce ne propunem a urmari īn deosebitele faze prin care el a trecut īn secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la brāu al timpilor fanariotici, pāna la ciocoiul cu frac si cu manusi albe din zilele noastre”.