|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-gandul
begin copy/paste
de Alina Matis
Armata României sufera în continuare de „Sindromul NU”. Dupa trei zile de tacere si numeroase solicitari din partea redactiei gândul, Ministerul Apararii Nationale reactioneaza la cazul plutonierului în rezerva Florin Jalaboi, facut public duminica sub titlul „Omul care nu exista”, si sustine si acum ca nu sunt cazuri de militari români diagnosticati cu stres posttraumatic.
MApN face precizarea ca acest NU se refera la evaluarea post-misiune si la evaluarile anuale, dar, din pacate pentru institutia oamenilor tari, militarii exista si pot avea probleme si între aceste evaluari. Simptomele de stres posttraumatic apar de multe ori la câteva luni dupa misiune, asa cum ne-au explicat tocmai psihologii militari si asa cum a fost si cazul lui Florin Jalaboi.
Într-un raspuns purtând antetul institutiei, dar nesemnat si neasumat de nimeni, în care se precizeaza doar ca sursa informatiilor transmise sunt Directia Medicala si Casa de Pensii Sectoriala ale Ministerului, MApN nu face decât sa reia datele prezentate de gândul cu referire la militarul iesean si sa reafirme, la final, pozitia oficiala. Aceasta pozitie sustine ca Armata României reuseste o performanta unica în rândul statelor NATO, aceea de a nu avea oficial niciun caz de stres posttraumatic în rândul a cei 30.000 de militari trimisi în Irak si Afganistan.
În cea mai recenta solicitare de reactie la cazul „Omului care nu exista”, solicitare adresata ministrului Mircea Dusa de conducerea ziarului gândul, seful Armatei Române este întrebat de ce expertii din institutia pe care o conduce ne-au declarat întruna ca nu exista niciun diagnostic de stres posttraumatic în Armata noastra, când Florin Jalaboi a primit acest diagnostic anul acesta, într-un spital militar. O a doua întrebare a fost daca Armata sustine acum ca Jalaboi este singurul caz de militar cu acest diagnostic. Raspunsul MApN: „Interviul cu psihologii militari a fost realizat în 19 aprilie a.c., moment în care plutonierul (r) Florin Jalaboi nu avea clarificata, înca, situatia medico-militara”. Dupa cum gândul a aratat deja, diagnosticul de stres posttraumatic a fost pus prima data în ianuarie 2013, la Spitalul Militar Clinic de Urgenta „Dr. I. Cazihac” din Iasi, unde a fost internat în perioada 29.01-5.02. Acest diagnostic se regaseste în alte documente medicale semnate de expertii militari, iar singura „clarificare” a situatiei lui Florin Jalaboi post-interviurile avute de gândul cu psihologii militari a fost decizia de trecere în rezerva, din 23 aprilie.
Dupa acest raspuns venit dinspre MApN, ramâne întrebarea: a mintit Armata sustinând ca nu exista cazuri de stres posttraumatic printre militarii sai sau pur si simplu aceste diagnostice nu ajung, asa cum trebuie sa se întâmple, „la centru”, respectiv la Statul Major General si la directiile responsabile, ceea ce înseamna ca SMG nu stie ce se întâmpla cu militarii sai?
Diagnosticat si scos din sistem
Florin Jalaboi, acum plutonier în rezerva, a fost în doua misiuni externe: în Afganistan, între septembrie 2011 si martie 2012, si în Bosnia-Hertegovina, în 1996. În decembrie 2012, a avut prima tentativa de suicid, iar în ianuarie a fost diagnosticat cu stres posttraumatic, o tulburare atât de întâlnita în alte armate, dar care în România oficial nu exista. „Gândurile de suicid le aveam din decembrie si poate nu am scapat de ele nici acum (...) Aveam arma la mine si tot timpul aveam gândul asta: ma vedeam cu arma în gura, cu....”, spune militarul.
Dupa internari succesive la Spitalul Militar din Iasi si apoi la Socola, a fost scos brusc din sistem si trecut în rezerva, comisia hotarând ca tulburarea survenita dupa întoarcerea din Afganistan nu este o boala profesionala, ci obisnuita. Acum, fostul militar primeste o pensie de 571 de lei, a facut contestatie, dar nu a primit înca un raspuns. Din decembrie 2012, a mai avut înca doua tentative de suicid, cea mai recenta fiind în ziua în care avea programat primul interviu cu reporterul gândul. Povestea lui Florin Jalaboi, în textul „Omul care nu exista” si în filmul de mai jos.
În continuare, va prezentam pozitia transmisa de Directia Informare si Relatii Publice a MApN fata de cazul „Omului care nu exista” si precizarile gândul:
- MApN: „La întoarcerea din misiunea din Afganistan, în luna martie 2012, militarul a fost evaluat psihologic si nu a declarat dificultati de adaptare sau relationare, nu a descris niciun incident traumatic si a considerat ca misiunea a fost mai usoara decât se astepta”.
gândul: Dupa cum Florin Jalaboi a povestit deja si dupa cum si psihologii militari au indicat ca se poate întâmpla, simptomele au aparut abia la câteva luni dupa întoarcerea din Afganistan. Cât despre evaluarea post-misiune, cea cu a carei eficienta se mândrea atât de mult seful Laboratorului Psihologic în interviul pentru gândul, Jalaboi a recunoscut ca a raspuns dezirabil, de frica unor probleme: „Nu mi s-a spus (rezultatul evaluarii, n.red.), dar odata ce am ramas în Armata, am trecut. Dar, cum sa va spun, cu examenele astea psihologice care se dau în Armata, inclusiv la plecarea în misiune – am dat examen psihologic la Statul Major General în Bucuresti. Raspunsul pe care mi l-a dat domnul colonel (cu care a facut evaluarea, n.red.) a fost: ‘Se vede ca esti de mult în Armata. Le stii pe de rost’. Si adevarul e ca asa e. E o serie de întrebari de personalitate care, din 1994 pâna acum... Nu stiu daca, în cazul în care ar raspunde corect, ar mai lua cineva testul. Si le-am învatat pe de rost, adica stim sa mintim, sa le... Si trecem testul psihologic”.
Trebuie mentionat ca seful Laboratorului Psihologic, col. psih. dr. Adrian Prisacaru, spunea, în interviul din aprilie, ca, si daca militarii nu doresc sa verbalizeze sau vor sa raspunda dezirabil - cum este cazul lui Jalaboi - la evaluarea post-misiune sau la celelalte evaluari, modelul sau de asistenta psihologica, „un model fiabil, functional si premiat” poate surprinde manifestarile latente si orice fel de schimbari ale acelui militar.
- MApN: „Conform Deciziei medicale nr. A-1142/3 din 23 aprilie 2013 a Comisiei de expertiza medico-militara de pe lânga Spitalul Clinic Militar de Urgenta Iasi, avizata de Comisia centrala de expertiza medico-militara în 7 mai 2013, militarul a fost declarat “inapt pentru serviciu militar cu scoatere din evidenta”, grad de invaliditate II, cu revizuire în perioada 1-15 aprilie 2014. Aceasta evaluare se va face în baza mai multor diagnostice clinice si functionale, între care si cel de tulburare de stres posttraumatic. Plutonierul (r.) Florian Jalaboi nu a contestat decizia comisiei de expertiza medico-militara”.
gândul: Jalaboi nici nu a spus ca a contestat decizia medicala - nici diagnosticele, nici decizia de pensionare: „Nu m-am opus (pensionarii, n.red.). Prinsesem spaima de a intra în unitate. Nu stiu de ce. Când ajungeam în poarta unitatii, simteam o frica de a intra în unitate, frica, rusine. Aveam frica de superiori, de tot ce vedeam mai mare ca mine în grad. Îmi era frica de ei, pur si simplu, îmi era rusine, nu voiam sa dau ochii cu ei. De subalterni, de cei mai mici în grad decât mine îmi era rusine. Nu stiu, probabil din cauza internarilor”. Întrebarea gândul pentru ministrul Dusa a fost, însa, alta: Cum explica MApN modalitatea în care a fost pensionat acest barbat si scos rapid din sistem, luând în calcul ca a aflat abia la comisia de pensionare ca era acolo pentru a fi pensionat?
- MApN: „Manifestarea unor simptome ale stresului posttraumatic nu este egala cu a avea tulburarea. Trebuie îndeplinite cumulativ toate cele opt criterii de diagnostic si cel putin sase simptome. Anumiti militari manifesta simptome ale tulburarii, fara a îndeplini toate criteriile pentru a primi diagnosticul de tulburare”.
gândul: Aceasta explicatie nu are nicio relevanta pentru cazul lui Jalaboi, care a fost diagnosticat deja, în repetate rânduri chiar, deci nu mai este vorba doar despre simptome.
MApN: „Pentru stabilirea drepturilor de invaliditate, Casa de pensii sectoriala a M.Ap.N. a emis o decizie în data de 22 august 2013, prin care plutonierul (r.) Florian Jalaboi, în vârsta de 41 de ani, a fost înscris la pensie de invaliditate, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cuantumul lunar al pensiei fiind de 571 de lei”.
gândul: Întrebarea a fost cum se explica aceasta pensie dupa doua misiuni externe si 19 ani în Armata Româna si cum a fost ea calculata.
MApN: „Potrivit normelor de lucru cu interviul de evaluare psihologica post misiune, aplicat întregului personal participant în teatre de actiuni militare, nu au fost identificate cazuri de stres posttraumatic în momentul repatrierii si nici ulterior, la evaluarile anuale”.
gândul: Acesta este raspunsul MApN la urmatoarea întrebare: „De ce sustinea SMG (Statul Major General) în interviurile gândul ca nu exista cazuri de stres posttraumatic printre militarii români întorsi din Irak si Afganistan, când, spre exemplu, Florin Jalaboi a fost diagnosticat chiar de expertii militari? Este acesta, în opinia MApN, un caz singular sau va fi revizuita politica „zero cazuri”?
MApN nu neaga ca exista UN CAZ, dar nici nu îsi schimba politica zero cazuri. Totusi, faptul ca la evaluarea post-misiune sau la evaluarile anuale nu a fost pus diagnosticul nu este sinonim cu zero diagnostice, când, cum este si cazul lui Jalaboi, tulburarea se poate manifesta si poate fi identificata abia mai târziu. Dar nu înseamna ca sunt mai putin valide ca diagnostice.
MApN: „Chiar daca unii militari au declarat ca au avut usoare dificultati de adaptare la conditiile specifice teatrelor de operatii pe timpul misiunii, nu au fost întrunite conditiile pentru a fi emise recomandari de expertizare de catre medici specialisti cu privire la existenta stresului posttraumatic. Interviul jurnalistei cu psihologii militari a fost realizat în 19 aprilie a.c., moment în care plutonierul (r.) Florian Jalaboi nu avea clarificata, înca, situatia medico-militara”.
gândul: Daca nu cumva prin „clarificare” Armata Româna întelege „scoatere din sistem”, atunci aceasta afirmatie este falsa. Militarul a fost diagnosticat de expertii de la Spitalul Militar Iasi în timpul internarii din 28.02-5.02 2013. Diagnosticul este prezent si pe alte documente medicale, din 21.02, 5.03, 21.03 - 26.03 si 1.04 (Socola). Abia ultima decizie medicala, cea în care se recomanda pensionarea pe caz de boala „obisnuita”, a fost emisa în 23 aprilie, dupa interviurile în care psihologii militari spuneau ca nu exista stres posttraumatic în Armata româna.
Povestea lui Florin Jalaboi si refuzul Armatei de a recunoaste o realitate acceptata de trei decenii de alte armate au ajuns imediat în presa internationala, inclusiv pe fluxurile agentiei franceze AFP, cea mai veche din lume, ori în publicatii precum 20 Minutes, Global Post sau în editiile print si online ale ziarului pakistanez The News International.
end copy/paste
Inapoi la insemnarea sursa 807 OMUL CARE NU EXISTA
| |