cp_Rosia Montana - un cartof prea fierbinte

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-cotidianul 

Autorul, Andrei Costin Victor, 51 ani, inginer geolog (geofizician), din familie de geologi, a executat lucrari de prospectiune radiometrica (spectrometrie gama) în Rosia Montana în 1989, pentru Întreprinderea de Prospectiuni Geologice si Geofizice. „Am crescut printre minerii si taranii moti între anii 1973 si 1994 si cred cu convingere ca merita un viitor mai bun. Consider ca proiectul companiei RMGC este un CARITAS international la bursa miniera de la Toronto. Daca este aplicat, este distrugator pentru patrimoniu, otravitor pentru Apuseni, pagubos pentru România, nesimtit cu localnicii, gresit din punct de vedere ingineresc si... INUTIL. Deoarece exista în apropiere alte trei zacaminte de aur-argint, mult mai bogate, exploatabile mult mai ecologic, în subteran timp de peste 100 de ani. În viitorul apropiat, cu investitiile necesare, 2 000 de mineri din zona vor munci la Rosia Poieni, la 4 kilometri de Rosia Montana, la CUPRUMIN Abrud, companie de stat rentabila, alaturi de cei 460 de oameni angajati în prezent. Aceasta daca nu cumva unii politicieni si functionari hoti nu vor jefui si aceasta companie.

AURUL MOSILOR – În judetul Alba, în zona Rosia Montana – Bucium apar doua tipuri de zacaminte: cele de aur-argint (Au-Ag) si cele de cupru-aur (Cu-Au). Zacamintele de tip Au-Ag pot fi exploatate fie prin cianurare, metoda ieftina si toxica, sau prin flotatie, metoda clasica aplicata aici de decenii, de patru ori mai scumpa decât cianurarea, care recupereaza majoritatea metalelor din zacamânt si este radical mai putin poluanta. Zacamintele de tip Cu-Au, preum cel de la Rosia Poieni, pot fi exploatate numai prin metoda flotatiei. Cianurarea nu functioneaza în cazul zacamintelor cuprifere.

Filoanele si volburile, partile bogate ale zacamintelor de Au-Ag din zona Rosia Montana-Bucium au fost exploatate de 2 000 de ani pâna la epuizare. Au ramas aproape de suprafata numai partile foarte sarace (sute de milioane de tone de minereu cu continuturi între 1.4 si 0.6 g/t Au).

PROIECTUL DEVASTATOR – În1995, s-a semnat proiectul de acord de asociere dintre compania miniera canadiana Gabriel Resources (care detine acum 81% din actiuni) controlata de Frank (fost Vasile) Timis (acum, probabil cel mai bogat român) si actualul Minvest de la Deva (19% din actiuni), proprietatea statului roman, sub numele Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). Localnicii îi spun, pe scurt, Gold-ul. La scurt timp dupa ce s-au asociat, (oficial numai pentru reprocesarea prin cianurare a nisipului steril ramas la uzina de flotatie de la Gura Rosiei), au anuntat la Bursa miniera din Vancouver ca ei au descoperit cel mai mare si mai nou zacamânt de aur din Europa. Atât de nou... încat era exploatat înca din vremea Imperiului Roman. Pe baza acestui anunt, Gold-ul a început sa vânda actiuni si a elaborat un proiect de exploatare monumental, de mii de pagini. Acesta prevede exploatarea la suprafata, în 4 cariere, a 169 000 000 de tone de roca, foarte putin mineralizata (în 13 ani câte 13 000 000t/an) si tratarea minereului cu cianura de sodiu, numai pentru extragerea aurului si argintului. Muntii vulcanici Cîrnic, Cetate si zonele tarina-Orlea si Jig, de lânga satul Rosia Montana ar fi distruse, ca si cei 7 000 de metri de galerii romane intercalate printre alte zeci de mii de galerii medievale si moderne, sapate aici. Galeriile antice sunt sapate în cele mai bogate zone ale zacamântului (aproximativ 1g Au/t), pe care Gold-ul ar vrea sa le dinamiteze de la începutul exploatarii.

UN MUNTE DE PATRIMONIU – Galeriile antice reprezinta în sine un unicat mondial, cel mai mare si mai divers complex de lucrari miniere din vremea romanilor, vechi de peste 1 800 de ani. Gold-ul a finantat, conform obligatiilor legale, lucrari de arheologie miniera, cu specialisti români, francezi si englezi, pentru a descoperi obiectele antice si artefactele care trebuie conservate. Scopul era de a obtine „descarcarea de sarcina arheologica”, adica autorizatia de distrugere din partea Ministrului Culturii. Descoperirile efectuate au aratat ca munca arheologilor este departe de a fi încheiata: se pare ca în zona ar exista indicii ale unei activitati miniere mai vechi decât cea din perioada romanilor, din anul 169. Se afirma ca raportul de activitate a unei echipe britanice a fost „pus la secret”. Nu stim ce au gasit, însa un lucru este clar: GALERIILE SUNT ELE ÎNSELE „OBIECTE DE PATRIMONIU”, ca de altfel întregul munte Cârnic în care sunt sapate. Amenajate cu fonduri guvernamentale si europene, aceste galerii ar constitui o atractie importanta pentru turismul cultural mondial, putând aduce zeci de mii de turisti anual, ceea ce ar însemna multe locuri de munca pentru localnici. Peisajul magnific al zonei, alaturi de micile lacuri de acumulare din sat, contribuie la conturarea unui obiectiv turistic unic în Europa.

De aceea, situl Rosia Montana a fost ales anul acesta de catre Fundatia Europa Nova, fundatie cu 5 000 000 membri, printre „cele sapte monumente si situri de patrimoniu din Europa, aflate în cel mai mare pericol, din Europa”, din 40 de alte situri de mare importanta. Este un lucru foarte important, deoarece Banca Europeana de Investitii si Banca Consiliului Europei sunt gata sa sustina financiar restaurarea celor sapte situri selectate, pentru a le amenaja în scopul cercetarii si dezvoltarii turismului cultural. La Rosia Montana vor putea finanta, la cererea Ministerului Culturii, reecologizarea zonei, afectata de o poluare istorica, consolidarea localitatilor istorice, reabilitarea minelor, amenajarea galeriilor antice si punerea în valoare a vechilor mestesuguri locale. Asta daca Rosia nu va fi distrusa de proiectul Gold-ului! Deoarece mai multi ministri ai Culturii au autorizat, cu exceptia lui Atila Korodi, „descarcarea de sarcina arheologica”, dând astfel unda verde distrugerii marelui sit minier antic al României.

PACATUL ORIGINAR – Acest proiect faraonic presupune deschiderea a patru cariere – pâlnii de peste 200 m adâncime si 800–900m diametru –, utilizarea a 20 000kg de exploziv pe zi, distrugerea totala a doi munti si transformarea unei întregi vai într-un lac cu cianura. Dar acest proiect are un defect fundamental, un pacat originar. Pare sa fie un mare CARITAS international. A fost gândit pentru a scoate bani din tranzactii bursiere si nu pentru a exploata minereu în mod rational. Este „la moda”, arata exact ca marile proiecte miniere foarte rentabile pentru investitori din Africa sau din deserturile celor doua Americi. Cariere uriase care exploateaza anual peste 10 milioane de tone de minereu aurifer foarte sarac, prelucrat în uzine de cianurare. Scot repede si ieftin doar aurul si argintul si arunca celelalte metale si minerale utile în „groapa cu cianuri”, unde timp de multe zeci de ani de acum înainte nu se va mai putea recicla nimic. Acest tip de exploatare ar epuiza în 10–20 de ani un zacamânt si apoi compania ar putea pleca, lasând în urma un dezastru ecologic. Proiectul RMGC afirma ca ar ecologiza la sfarsit zona, dar poate actiona si dupa metoda „musca si fugi”, declarand falimentul. Este tipul de exploatare ieftina si rapida, cu profit maxim, în care actionarii mici si mari de la Bursa din Toronto sunt obisnuiti sa investeasca. Dar aceasta este o investitie proasta.

APARE CARTOFUL FIERBINTE – Odata ce statul român, reprezentat de Minvest Deva a semnat proiectul de asociere, RMGC a fost listata la bursa si multi investitori s-au grabit sa cumpere actiuni. Astfel a început sa circule ca un CARTOF FIERBINTE pachetul de actiuni ale companiei care promova un proiect inoportun, cu deficiente fundamentale. Primul care a „pasat” acest cartof altora a fost chiar creatorul sau, miliardarul de origine româna Frank Timis. Acesta a vândut toate actiunile sale în anul 2007. Un semn clar ca nici el nu mai credea în succesul financiar al proiectului, nu-l interesa exploatarea aurului, ci doar speculatiile bursiere. Prin Balkan Petroleum a cumparat Rafo Onesti. A speculat în anii urmatori alte doua zacaminte de petrol, mult supraevaluate, din Grecia si Africa, detinând 11% din compania Regal Petroleum. Dupa ce a facut avere, a finantat descoperirea unui zacamânt urias de fier pe continentul negru, în Guinea Bissau.

Actiunile Gold-ului au fost vândute si cumparate de catre al doilea mare actionar, Newmont, o companie miniera gigant. Alte actiuni au fost cumparate de companii financiare cu reputatie uneori dubioasa, sau de catre persoane extrem de bogate care speculeaza pachete masive de actiuni. Prin influentarea evenimentelor din Romania, ei produc cresteri ale pretului actiunilor, vand cu profit, apoi genereaza informatii negative, valoarea actiunilor scade si cumpara ieftin alt pachet de actiuni. Castiga din nimic bani multi. La ora actuala, Gold-ul a vândut actiuni de aproximativ doua miliarde de dolari, bani pe care actionarii îi vor înapoi cu o dobânda cât mai mare. Toate acestea pe seama aurului motilor, exploatat cu cianuri.

Cartoful frige tot mai rau, miliardele de dolari fiind investite într-un proiect megaloman, nesigur, gresit din punct de vedere ingineresc si extrem de gresit conceput din punct de vedere strategic, de la bun început. Sau, mai degraba, de la rau început.

BOMBA ECOLOGICA – Cianurarea în mediu bazic consuma 11 milioane de kg de cianura de sodiu pe an, mobilizeaza din roca metale grele si arsen, apoi formeaza cianuri metalice, compusi din sulf si cianura (tiocianuri) si alte substante toxice care, potrivit presedintelui Academiei Române, chimistul Ionel Haiduc, otravesc mediul timp de peste 60 de ani, chiar daca cianurile propriu-zise se pot neutraliza. Resturile de la cianurare si de la amalgamarea finala cu mercur a aurului si a argintului ar urma sa fie varsate într-un iaz de decantare, un lac de baraj, proiectat pe valea Corna, la 3 km în amonte de orasul Abrud (6 000 de locuitori). Acest iaz de decantare, o veritabila BOMBA ECOLOGICA, ce ar îneca satul Corna, aflat la doar 1,5 km de Rosia Montana, ar urma sa aiba 8 km lungime, 363 de hectare si o capacitate de 240 000 000 de tone de substante toxice. Geofizicianul Justin Andrei a descoperit pe fundul acestuia, perpendicular pe valea Corna 19 falii deschise, 19 fracturi cu izvoare de apa. Au mai fost descoperite si doua alunecari de teren da catre geologii de la Institutul Geologic al României. Prin aceste fracturi sau falii, substantele toxice din iaz s-ar infiltra în apele de adâncime, imposibil de ecologizat ulterior. O falie trece chiar pe sub barajul de anrocamente (din bolovani, cu „miez” de argila) si apare chiar în proiectul RMGC din anul 2006, în studiul elaborat de Ipromin. Malul stâng al vaii Corna este compus din 80% gresii permeabile. Chiar daca ar izola fundul iazului cu geomembrane si cu argila, alunecarile de teren ar rupe aceste ecrane de protectie. Apoi, singura argila plastica, moale, izolatoare, se gaseste departe, la nord de Alba Iulia. Acoperirea fundului iazului de 363 hectare cu numai 2m de argila plastica ar necesita aducerea a 13. 5 milioane de tone de la 70 -80km distanta. Nu le convine.

ALTE CARIERE PROIECTATE ÎN SECRET – Diferenta mare dintre capacitatea iazului de 240 Mt (megatone) si productia însumata pe 13 ani a carierelor proiectate la Rosia Montana, de 169 Mt, sugereaza ca RMGC intentioneaza sa exploateze si alte obiective miniere, nedeclarate publicului din Romania. Dna Afrodita Iorgulescu, de la ASE, a aflat despre comunicarile din Bulgaria ale geologilor RMGC din Romania privind planurile de extindere ale Gold-ului. Agentia Nationala de Resuse Minerale, ANRM cunoaste succesiunea planurilor de exploatare din zona. Dupa Rosia Montana, Gold-ul vrea sa escaveze zona Bucium-Rodu si muntele Frasin, care începe lânga primaria din comuna Bucium, la SE de Rosia Montana. Resturile sarace ale acestui zacamânt vechi, exploatat înca din Antichitate, cu rezerve de doar 40% din cel de la Rosia Montana ar fi cianurate, iar sterilul toxic ar fi aruncat tot în „bomba ecologica”, giganticul iaz de decantare de la Corna. Un al treilea obiectiv si singurul curat, care nu se preteaza pentru cianurare, este zacamântul de Cu-Au (porphyry-copper) de la Bucium-Tarnita (descoperit de Justin Andrei, în 1973), care este concesionat direct de Gabriel Resources. Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost anuntat de ANRM sau de RMGC opiniei publice. Chiar si asa, nu putem sa nu ne întrebam: de ce nu exploateaza Bucium-Tarnita fara cianuri, ci vor sa înceapa prin distrugerea si cianurarea zacamintelor din satele Rosia Montana si Bucium-Rodu – muntele Frasin?

CE NU A REUsIT GOLD-ul SA DESCOPERE – Escavarea unei cantitati uriase de roca mineralizata, tratarea ei cu cianura, care este o metoda ieftina pentru ei si foarte poluanta pentru noi, nu este cel mai rau lucru al acestui proiect deja gresit din punct de vedere ingineresc. Mai grav este ca geologii de la Gabriel Resources nu au cautat noi rezerve de minereu bogat. Exploatarea în masa a întregii rezerve de minereu în cariere-gigant s-ar justifica oarecum doar daca nu ar mai fi nimic altceva de exploatat. Ceea ce, dupa cum vom arata, nu este cazul.

AURUL „ÎNGROPAT” – Inginerul geofizician Justin Andrei, 79 ani, tatal meu, fost director stiintific vreme de 10 ani al Institutului Geologic al României, lucreaza din 1960 în zona muntilor Apuseni. Prin valorificarea vechilor harti miniere, a masuratorilor geofizice (gravimetrice) si geochimice existente, a pus în evidenta în ianuarie 2012 doi subvulcani, doua corpuri de roci vulcanice îngropate la aproximativ 200 m, în vecinatatea zacamintelor care au avut minereu bogat: muntii Cetate de la Rosia Montana si Frasin de la Bucium-sasa. Geologii de la RMGC, destul de slabi prospectori, nu au vazut acesti subvulcani ascunsi, pentru ca nu au stiut sa interpreteze datele geofizice pe care le aveau si ei, iar realizatorii proiectului nu au angajat geofizicieni, pentru a face economie.

Conform uzantelor, noile descoperiri au fost comunicate public cu ocazia Simpozionului de Geologie Economica de la Brad, din septembrie 2012. Subvulcanii descoperiti de Justin Andrei au, probabil, zacaminte cu filoane si volburi bogate, cu continuturi de zeci de ori mai mari decât resturile ramase neexploatate la suprafata, propuse spre extractie de proiectul RMGC. Un al treilea corp de roci vulcanice, potential bogat mineralizate, de foarte mari dimensiuni, este situat între comunele Bucium si Rosia. Aceste roci vulcanice au sanse sa fie bogat mineralizate, deoarece sunt „virgine”, nu au fost cunoscute si nici exploatate anterior. În mod obligatoriu, necesita o cercetare si o prospectiune geochimica si geofizica, urmata de o explorare detaliata cu foraje si galerii, studii si analize chimice si mineralogice, ceea ce ar creea sute de locuri de munca si pentru oamenii din Rosia Montana, timp de 5–10 ani doar în faza de explorare. Dupa localizarea lor precisa, mineralizatiile bogate pot fi exploatate selectiv, în subteran, fara a deranja semnificativ suprafata solului, iar minereul bogat, posibil cu continuturi de peste 30g/t Au poate fi extras în mod rentabil prin flotatie sau prin alte metode moderne, curate, precum separarea în câmp electrostatic sau dizolvarea în tiosulfat de sodiu. Ar da locuri de munca pentru peste 100 de ani. Fara cianuri.

Mentionez ca experimentatul geolog a decoperit in Muntii Apuseni alte opt zacaminte de Cu-Au în anii 1970 – 1986 si a colaborat la descoperirea altor sase, totalizând miliarde de tone de minereu. Stie ce spune.

Sa ne imaginam ca minereul foarte sarac pe care proiectul Gabriel Resources vrea sa-l exploateze în cariera, la suprafata, se aseamana cu o curte pavata cu pietris, unde ar fi raspândite, printre pietricele, un sac de graunte de grâu, iar minereul bogat din adâncime, îl asemuim cu alti trei saci cu grâu îngropati la marginea curtii. Ce este rational? Sa cerni pietrisul de pe sute de metri patrati distrugând pavajul curtii sau sa dezgropi sacii îngropati? Ar fi interesant sa ne întrebam...

SABOTAJ – În plus, unul dintre corpurile de roci vulcanice, potential bogat mineralizate, situat lânga muntele Cetate, se afla sub perimetrul uzinei de cianurare proiectate de RMGC. Construirea acesteia AR BLOCA ACCESUL la acest zacamânt de Au-Ag. Iazul proiectat la Corna ar inunda cu substante toxice orice lucrari miniere subterane, ar sabota saparea oricaror galerii care ar începe exploatarea acestui zacamânt.

PRIMA DEVASTARE – În mijlocul vârfului muntelui Cetate, romanii au exploatat, într-o prima cariera, câteva zeci de mii de tone de minereu moale si bogat. Stâncile dure, cu continuturi mai mici de aur au ramas în relief în jur, asemenea unor ziduri de cetate, de unde si numele muntelui. Era un obiectiv ce ar fi constituit el însusi o atractie turistica exceptionala.

Târziu, dupa 1967, când s-au epuizat rezervele de Au-Ag din subteran ale minelor, statul comunist a deschis o a doua cariera pe vârful Cetate, care a distrus spectaculoasele urme ale exploatarilor romane. A fost prima crima grava asupra patrimoniului national. Cariera din muntele Cetate era mica si a exploatat la suprafata câte 500 000 t/an. Minereul de Au-Ag se extragea prin flotatie, iar aurul se separa initial la Combinatul Metalurgic de la Zlatna, prin procedee pirometalurgice. FARA CIANURARE. Se scoteau câte 500 kg Au pe an, iar în ultimii ani numai 350 kg. Cariera Cetate a dat de lucru câtorva sute de localnici între anii 1970 si 2006 si a exploatat aproximativ 17 Mt de minereu în 35 de ani. Cam cât planifica Goldul sa escaveze si sa cianureze într-un an si 4 luni. Pe masura adâncirii carierei în inima muntelui, din vârf, de la cota de 1003 m deasupra nivelului marii si pâna la 873 m, continuturile de aur au scazut de la 2–3 g/t pâna la aproximativ 1 g/t. La 795m continuturile din impregnatia cu pirita aurifera scad la 0.5g/t, sub limita de extractie de 0,6g/t Au. Dar Gold-ul afirma ca ar adanci cariera pana la 600m

POLUAREA ISTORICA – Nu trebuie uitat ca apele de ploaie se infiltreaza în zecile de milioane de tone de roci care trebuie date la o parte prin procesul de descopertare, de dezvelire a minereului aurifer în timpul exploatarii. Se descoperteaza ân medie câte 1,2 tone de roca sterila, cu sulfuri metalice, dar fara continut de Au-Ag, pentru fiecare tona de minereu sarac, cee ce înseamna înca 288 000 000 de tone de roci descopertate. Acestea, în afara de minereul macinat si depus în iazul de decantare, sunt ele însele o sursa majora de poluare, continând milioane de tone de pirita si arsenopirita. Aceste ape devin acide si ajung mai departe în reteaua hidrografica, constituind un pericol mult mai mare decât volumul relativ redus de ape acide, care se preling (100– 400 m³/zi) din vechile mine, prin galeria de evacuare în valea Rosia, pe care ne-o arata obsesiv toate filmele. Aceste ape acide constituie „poluarea istorica” ce ne este prezentata ca o catastrofa, pe care gigantica si mult mai poluanta exploatare proiectata de Gold ar rezolva-o. Aceasta pretentie este complet absurda. Cine afirma aceasta, se recomanda ca om al Gold-ului

MAI MULT DECÂT UN BARON LOCAL – Tinerii manifestanti „din piata” considera Gold-ul o corporatie capitalista. Capitalismul presupune concurenta. Cred ca sunt optimisti, deoarece noi ne confruntam cu o putere de tip feudal; GOLD-ul se fereste de concurenta. Atunci când s-au instalat la Rosia Montana, au „convins” primaria sa declare zona MONOINDUSTRIALA. Drumurile nu au mai fost reparate, minele nu au mai fost ecologizate, nimeni nu a mai investit aici, deci nimeni altcineva nu a mai oferit locuri de munca, decât GOLD-ul. Având control asupra primariei si populatiei locale, „relatii” la nivel judetean sau central, la Bucuresti, si profitând de lipsa oricarei concurente economice, RMGC a ocupat pozitia social-politica de feudal, de baron local. A urmat campania din 2006 în care au încercat sa obtina acordul de mediu. Supusa la presiuni enorme si la tentatii pe masura, doamna ministru Sulfina Barbu, si ea inginer geofizician, a avut taria sa refuze sa dea acordul si a blocat proiectul. Când GOLD-ul a încercat, fara succes, prin actionarul Adrian Videanu, sa promoveze proiectul în 2009 la CSAT ca fiind de „inters national”, RMGC deja evoluase de la pozitia de baron local la cea de mogul national. Prin controlul asupra presei, executat dupa modelul reclamei dirijate, Gold-ul a impus un embargou asupra informatiilor negative despre proiect, întrerupt doar de reclamele inepte pentru cunoscatori si suspecte pentru cei neavizati.

ÎNTRERUPERI ALE EMBARGOULUI INFORMAtIONAL – Aceasta forma de cenzura a fost întrerupta de câtiva patrioti curajosi. Sub conducerea presedintelui lor, perseverentul luptator Ionel Haiduc, majoritatea academicienilor României, cu putine si penibile exceptii, a marturisit adevarul despre caracterul distrugator si toxic al proiectului. Academia de Studii Economice, in corpore, i-a aratat caracterul pradalnic si riscant economic. Asociatia „Alburnus Maior”, numele antic al Rosiei Montane, cu inflexibilul ei presedinte, Eugen David, si competenta lor jurista, au fost buturuga mica peste care „basculanta” mare a GOLD-ului nu a putut trece. Revista Formula As ne-a prezentat saptamânal un opozant al proiectului. Cotidianul.ro, Kamikaze, Catavencu sunt alte voci care au refuzat sa taca, publicând frecvent informatii incomode, refuzând embargoul.

Cel putin neobisnuitele declaratii ale presedintelui Traian Basescu, de sustinere a proiectuluiRMGC, au avut un efect interesant, declansând prima prabusire a zidului tacerii, în septembrie 2011. Televiziunile care se opuneau presedintelui-jucator au difuzat masiv emisiuni contra proiectului devastator, iar Victor Ponta si parlamentarii PSD au combatut, din opozitie, proiectul. Un europarlamentar experimentat a condus elaborarea unei lucrari lamuritoare, „Rosia Montana în constiinta europeana”, accesibila gratuit pe site-ul www.victorbostinaru.ro. Sotia actualului premier, Daciana Sârbu, a combatut energic RMGC, precum si Monica Macovei de la PDL. Opozitia fata de proiect s-a manifestat transversal peste frontierele dintre partide, ca si grupul de partizani „convinsi” sa sprijine proiectul, precum Elena Basescu si Adina Valean, sotia liderului PNL, Crin Antonescu. În afara românilor, dintre europarlamentari sustin proiectul câteva personaje la fel de variate ca apartenenta politica, ilustrând interesele grupurilor financiare cu investitii în minerit. În Turcia, s-au extras metale pretioase prin cianurare de la Kisladag (cu mari probleme de poluare si intoxicare acuta a cetatenilor), cel putin pâna la accidentul recent de la exploatarea de argint de la Kutahya, iar în Grecia, în peninsula Halkidiki, Eldorado Gold Corp, tot o firma canadiana, vrea sa scoata aur de la Kilkis, tot prin cianurare. Povestea din ultimii 10 ani a zacamintelor grecesti are acelasi aer... fanariot. Ca la noi, la balcanici.

Reclamele RMGC prezinta ca model de exploatare ecologica un zacamant de Au din Finlanda, Laponia, la 20 de km de statiunea de ski de la Kittla (6000 locuitori). Aici, minereul extras, numai 1 000 000t/an, este separat prin flotatie, iar concentratul, de numai 4% , adica 40 000t/an este oxidat si cianurat. 40 000t/an, nu 13 000 000t/an ca in proiectul Gold-ului. De 325 de ori mai putin.

SA PLECE LOCALNICII, VIII sI MORtII – Un asemenea proiect nu are nevoie de localnici. Din 2002, Gold-ul a început sa cumpere case din Rosia Montana si sa le distruga. A fost o prima tentativa de a evacua toti cornenii si rosienii. Mai recent, au construit cartierul Recea, în Alba Iulia, în care sa poata fi mutati localnicii. Din 4 200 de cetateni din comuna au plecat peste1500. Dintre acestia aproape 400 au murit. Câtiva s-au spânzurat; muntenilor bîtrani le vine greu sa traiasca la oras.

Chiar si mortii din Rosia si Corna incomodeaza. Se spune ca pentru fiecare cadavru mutat din aceste sate, rudele primeau 8 000 RON. Din saracie, multi si-au vândut mormintele parintilor.

sI TOTUsI, UNII NU VOR SA PLECE DELOC – Ministrul Dan sova, a carui mama, dna. Diculescu-sova a fost avocata a RMGC, a ales sa rezolve toate problemele Gold-ului. A prezentat guvernului un proiect de LEGE SPECIALA PENTRU COMPANIA PARTICULARA RMGC. Guvernul a inaintat În esenta, proiectul legii speciale forteaza declararea proiectului ca fiind de interes public, se forteaza evacuarea localnicilor, se forteaza darea acordului de mediu; se forta, la un moment dat, si mult încercata noastra constitutie. Fostul ministru Predoiu sustine ca, dupa formularile legii, aceasta a fost elaborata de avocati internationali. Probabil ai GOLD-ului. Daca este asa, RMGC a capatat si putere legislativa. Nu mai este baron local, nici macar mogul central. Este Stat în statul român. Asta, daca statul nostru mai exista...

MAMALIGA EXPLODEAZA – Retelele de socializare si enervarea publica ne-au scos în strada sute si apoi mii de oameni obisnuiti. Suntem cetateni ai Uniunii Europene, avem drepturi. Fiecare protestatar s-a simtit insultat personal de insolenta politicienilor care si-au permis sa vina în fata unei tari cu un astfel de aranjament politic. Guvernul a aruncat CSAT-ului, Presedentiei CARTOFUL FIERBINTE al proiectului, apoi l-a trimis la Parlament. Conducerea Parlamentului a creeat o Comisie care sa discute proiectul de lege.

Televiziunile au tacut o zi, doua, dar, dupa 3-4 de proteste, zidul tacerii a cazut. Oameni curajosi au spus adevarul in prim time. Colonelul (r) Gheorghe Oancea, procuror militar, a demontat pe Realitatea TV „mafia care a pus stapanire pe Rosia Montana”. Nume grele ca Berceanu, Tariceanu sau Nastase apar in depozitia lui in fata noastra.

MARTURISITI ADEVARUL SI ADEVARUL VA VA FACE...someri - Directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea, a aratat in fata Comisiei Parlamentare si la Antena 3, caracterul toxic, pentru 120 de ani, al cianurarii in masa a 13000000t minereu sarac pe an, al aruncarii lor intr-un iaz permeabil, ca si risipa de metale rare si caracterul pradalnic al procedeului. Ca si directorul Ioan Piso al Muzeului de Istorie al Transilvaniei in urma cu cativa ani, si profesorul Marincea a fost demis. Fiecare a fost demis de cate DOUA ORI pentru ca au spus adevarul.

Acum vom vedea daca Statul Român mai exista sau suntem o colonie a Gold-ului. Ne va spune Comisia Parlamentara si, în final, plenul Parlamentului.

DAR UNDE VOR MUNCI MINERII MOTI? – Pâna când se va demara o operatiune de ecologizare a vechilor lucrari miniere, de amenajare pentru turism a minelor antice, a drumurilor si a întregii zone, pâna când se vor localiza zacamintele de Au-Ag din corpurile vulcanice îngropate, descoperite de Justin Andrei, localnicii au o sansa putin cunoscuta marelui public. La CUPRUMIN Abrud s-a redeschis cariera Rosia Poieni, de unde se extrage minereul de Cu-Au, prin flotatie, fara cianurare, la un sub un sfert din capacitatea combinatului; doar 2000000t/an. Din anul 2009, 460 de oameni din imprejurimi lucreaza aici din nou, întretinând cu mari eforturi, basculantele de 55t si uzina de flotatie cu echipamente vechi din 1986, fabricate toate în România. Cu o investitie majora, de ordinul a 750 000 000 USD, alti 3 000 de oameni ar putea sa lucreze aici. Procentul de extractie a minereului ar putea creste de la 82% la 96%. Suma ar include si cei peste 100 000 000 USD prevazuti pentru ecologizare. Cu o suma mai mica, s-ar putea totusi crea cel putin 1 000 de noi locuri de munca, oricum mai mult decat sustine RMGC ca ar crea pentru viitorii 17 ani. Zacamântul Rosia Poieni are rezerve uriase pentru aproximativ urmatorii 60–70 de ani. Aici vor munci minerii moti.

Daca Ministerul Mediului ar da acordul de mediu, gest de inconstienta criminala, pe care niciun ministru de pâna acum nu a facut-o (nu vor sa-si petreaca batranetea in puscarie), proiectul Gold-ului ar da locuri de munca pentru 2 ani pentru 2500 de oameni în perioada constructiei si NUMAI pentru 900 de persoane, în cei 15 ani de lucrari. Asa scrie in proiectul lor. Daca nu se va începe exploatarea zacamintelor de tip Au-Ag, minerii someri din zona vor munci la Cuprumin Abrud, care exploateaza din 1986, prin flotatie, zacamântul de Cu-Au din marea cariera Rosia Poieni, situat la 4 km de Rosia Montana. CUPRUMIN are multiple avantaje fata de proiectul RMGC:

• Cariera Rosia Poieni nu distruge niciun obiectiv de patrimoniu.
• Nu distruge niciun sat, deja în anii 1990 a înecat satul Geamana.
• Uzina foloseste FLOTATIA, NU CIANURAREA.
• Poate recupera toate metalele rare, deficitare si strategice.
• Este ultima mare exploatare de cupru de stat.
• Are rezerve pentru 40–70 de ani.
• Cu o investitie în utilaje, poate creste productia de câteva ori.
• În acest caz, numarul locurilor de munca ar creste de la 460, în prezent, la 1 500–3 500.

În acest context, demararea printr-o lege neconstitutionala a proiectului RMGC – toxic, devastator si inutil – este, pur si simplu, o prostie criminala! Sanctionabila electoral si penal.

Inginer geofizician Andrei Costin Victor

Telefon 0723 67 40 31