|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-cotidianul
begin copy/paste
Totb.ro a publicat joi, 17 octombrie, raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly si Michael Dawson, de la Universitatile din Oxford si Leicester, referitoare la patrimoniul cultural de la Rosia Montana. Cei trei experti au realizat acest audit pentru Ministerul Culturii, în 2010, cu o finantare asigurata de catre Fundatia Pro Patrimonio si Serban Cantacuzino.
Concluziile raprotului (rezumatul executiv) nu lasa loc de dubii: situl de la Rosia Montana îndeplineste 4 (patru) criterii pentru listarea în UNESCO, în conditiile în care îndeplinirea unui singur criteriu e suficienta. Realizat în perioada în care ministrul Culturii era Kelemen Hunor, raportul “disparuse” din arhivele ministerului, actualul ministru al Culturii, Daniel Barbu, afirmând ca nu stie ceva de existenta lui!
***
Rezumat executiv
Luarea de Pozitie privind Importanta Obiectivului, care se concentreaza pe Masivul Cârnic de la Rosia Montana, constituie o parte mai ampla a peisajului cultural de mare importanta,comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universala exceptionala” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse si de mare importanta din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele si tehnologiile folosite capata un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poarta înca dovezi ale metodelor de procesare, alezarilor, ritualurilor si comunitasilor. Alte dovezi, de la epigrafii, la tablite cerate, pâna la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanta Rosiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepsionale ale patrimoniului mondial. Înca de la început, autorii asumasera ca Luarea de Pozitie privind Importanta Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Rosia Montana Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romana. Inspectarea sitului, atât la suprafata, cât si în subteran, a reliefat imediat faptul ca Rosia Montana reprezinta un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabila, de o mare importanta istorica si pentru alte perioade. În vaile Corna si Rosia Montana, precum si în munsii de la Cârnic, Cetate, Cârnicel si Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 si 19, precum si galeriile si instalatiile perioadei comuniste, au creat laolalta un palimpsest unic al exploatarii. Mai mult, fazele Daciei pre-romane si post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar si la nivelul actual de întelegere, ele reprezinta o resursa unica de semnificatii.
Acest raport, produs pe baza muncii de teren si am literaturii de specialitate, în august-septembrie 2010, plaseaza Rosia Montana în contextul sau internasional. Concluzionam ca peisajul cultural de la Rosia Montana este de o importanta internationala exceptionala. Minele romane de la Rosia Montana reprezinta cel mai extins si mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romana cunoscut în lume. Totodata, amenajarile subterane, peisajul de suprafata din zone de procesare a minereurilor, asezarile, locurile religioase si cimitirele, precum si istoria documentata a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentata a exploatarii miniere din perioadele romana, mediavela, din modernitatea timpurie si din perioada comunista. Dat fiind potentialul aditional de a pune în lumina tranzitia de la perioada pre-romana, la cea post-romana, ele constituie o baza solida pentru a considera minele de la Rosia Montana ca având o importanta echivalenta cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntata cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale exceptionale (dintre care numai unul trebuie satisfacut pentru ca un sit sa fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Rosia Montana întruneste fara îndoiala urmatoarele patru criterii:
(ii) arata o relatie importanta de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zona culturala a lumii, în ceea ce priveste dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor monunentale, planificarii urbaniste sau a conceptiei peisagistice;
(iii) poarta o marturile unica sau cel putin exceptionala a unei traditii culturale sau ale unei civilizatii, care înca exista sau a disparut;
(iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustreaza o etapa importanta din istoria umanitatii;
(v) este un exemplu deosebit pentru o asezare umana traditionala, pentru folosirea pamântului sau a marilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interactiunea umana cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbarilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în deosebi, contine cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Rosia Montana, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
Evaluarea facuta de noi asupra semnificatiei elementelor individuale din peisaj se configureaza dupa cum urmeaza, însa inainte de toate este esential sa aducem la cunostinta ca semnificatia totala a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma parsilor sale. Permiterea dezintegrarii arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integritatii peisajului minier ca ansamblu.
***
Mai multe amanunte si raportul integral pe Totb.ro
Mihai Gotiu
end copy/paste
Inapoi la insemnarea sursa
801 Epigoni sociali
| |