cp_De ce este bine sa fii într-un mediu dezordonat?

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera 

Cum este mai bine, ordonat sau dezordonat? Kathleen D. Vohs, profesor de marketing la Scoala de Management Carlson din cadrul Universitatii Minnesota ofera un raspuns surprinzator într-un articol publicat în New York Times.

Datele istorice favorizeaza tabara ordonata, scrie Vohs. „E o strânsa legatura între curatenie si sfintenie”, spune un vechi proverb, iar antropologul Mary Douglas a observat acum aproape 50 de ani o legatura între spatiile curate si deschise si corectitudinea morala. Mai recent, psihologii au aratat ca mirosul de lamâie al produselor de curatat poate creste nivelul standardelor etice ale oamenilor si poate promova încrederea. Într-un alt studiu, oamenii asociau salbaticia haotica cu moartea.

Totusi, întreaba Vohs, daca dezordinea e atât de rea, de ce o tolereaza si chiar apreciaza atât de multi oameni?

„De curând, am speculat alaturi de doi colegi ca dezordinea ar putea servi unui scop, la fel ca ordinea”, scrie Vohs. „Deoarece ordinea a fost asociata mentinerii standardelor societatii, am prezis ca oamenii care se vor afla în apropierea ordinii vor manifesta o dorinta pentru conventie. De asemenea, am prezis si opusul: atunci când oamenii se vor gasi într-un loc dezordonat ei vor abandona conventiile pentru a cauta directii noi”, mai spune profesorul de marketing.

Cercetatorii au efectuat câteva experimente pentru a testa aceste ipoteze, iar rezultatele publicate în jurnalul Psychological Science arata ca banuielile au fost corecte.

În primul studiu, cercetatorii au aranjat camerele din laborator astfel încât sa para fie ordonate, cu lucrari si carti asezate ordonat, fie dezordonate, cu lucrari si carti aruncate neatent. Ulterior, oamenii de stiinta au invitat 188 de adulti sa viziteze laboratorul individual, aparent pentru efectuarea unui studiu referitor la alegerile facute de consumatori. Fiecare subiect era trimis fie într-o camera ordonata, fie într-una dezordonata, iar acolo îi era aratat un meniu dintr-un restaurant în care se vindeau smoothie-uri de fructe. Fiecare smoothie venea cu un „bonus” (ingrediente suplimentare) care putea fi ales din trei optiuni: una pentru sanatate, una de wellness si ultima cu vitamine.

Cercetatorii au creat doua versiuni ale meniului. Jumatate dintre subiecti au vazut un meniu care avea cuvântul „clasic” în dreptul optiunii sanatoase, iar cealalta jumatate aveau un meniu în care cuvântul „nou” însotea optiunea sanatoasa. Apoi, subiectii au ales smoothie-ul dorit.

Asa cum au prezis cercetatorii, atunci când subiectii se aflau în camera ordonata acestia alegeau optiunea sanatoasa mai des — de aproape doua ori mai des — atunci când era însotita de eticheta „clasic”, adica atunci când era asociat conventiei. Prezicerea cercetatorilor s-a adeverit si în camera dezordonata, în care subiectii alegeau mai des optiunea sanatoasa — de peste doua ori mai des — atunci când avea eticheta „nou”, adica atunci când era asociata neconventionalului. Asadar, oamenii preferau conventiile în camera ordonata si noutatea în camera dezordonata.

Dat fiind ca divergentele fata de conventiile acceptate reprezinta esenta ingeniozitatii, cercetatorii au hotarât sa efectueze un al doilea experiment pentru a testa daca dezordinea stimula creativitatea.

De aceasta data 48 de voluntari au venit individual în laborator, fiind iarasi trimisi într-una din cele doua camere (ordonata sau dezordonata). De aceasta data, subiectilor li s-a spus ca o fabrica de mingi de Ping-Pong are nevoie de idei noi de utiliare a mingilor de Ping-Pong, fiind rugati sa scrie pe o foaie de hârtie toate ideile la care se pot gândi. Cercetatorii au apelat la judecatori independenti pentru a evalua raspunsurile în functie de gradul de creativitate. Spre exemplu, printre raspunsurile care au obtinut un scor mic în ceea ce priveste creativitatea se numara folosirea mingilor de Ping-Pong pentru beer pong (un joc de petrecere în care sunt folosite mingile de Ping-Pong, motiv pentru care ideea nu este inovatoare). Printre raspunsurile evaluate drept creative se numara folosirea mingilor de Ping-Pong ca tava pentru obtinerea cuburilor de gheata si atasarea lor de picioarele scaunelor pentru a proteja podeaua.

Atunci când au analizat raspunsurile, cercetatorii au descoperit ca voluntarii din ambele camere au oferit aproximativ acelasi numar de idei, ceea ce sugereaza ca au depus un efort similar. Cu toate acestea, participantii care au oferit raspunsuri în camera dezordonata erau mai creativi, asa cum s-au asteptat oamenii de stiinta. Ideile lor erau considerate în medie cu 28% mai creative, iar atunci când cercetatorii au analizat ideile clasificate de judecatori drept „foarte creative”, au descoperit ca prezenta în camera dezordonata reprezenta un stimul remarcabil. Subiectii din camera dezordonata produsesera aproape de 5 ori mai multe idei „foarte creative” decât subiectii din camera ordonata.

Rezultatele din acest studiu au fost confirmate ulterior de alti cercetatori de la Universitatea Northwestern, care au descoperit ca voluntarii dintr-o camera dezordonata realizau desene mai creative si erau mai rapizi în rezolvarea unui puzzle decât voluntarii dintr-o camera ordonata.

„Rezultatele noastre au implicatii practice”, spune Vohs. „De exemplu, exista o tendinta minimalista în design-ul birourilor contemporane în care spatiile private nu mai sunt la moda, fiind preferate birourile comune care ocupa un spatiu mai mic per angajat. Cu alte cuvinte, este mai putin spatiu pentru dezordine”, afirma cercetatoarea.

„În acelasi timp, companiile discuta despre cultivarea inovatiei si a creativitatii, iar rezultatele noastre sugereaza ca aceste eforturi ar putea fi împiedicate de aceasta tendinta minimalista. Desi ordinea are cu siguranta beneficiile sale, spatiile curate ar putea fi prea conventionale pentru a permite inspiratiei sa apara”, concluzioneaza Vohs.

Sursa: New York Times