cp_Bloggerul Mordechai a scris un articol cu care cetateanul Mordechai nu e de acord

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-moshemordechai 

Pentru cei mai multi dintre saltimbancii politichiei, se pare, īnaintea oricarui zbor, mult mai importanta e starea parasutei decāt starea avionului.

Undeva, pe traseu, nu stiu unde, s-a īntāmplat ceva cu democratia si felul īn care īntelegem ca ar trebui sa se faca politica. Un politician ( daca oameni politici nu gasim), un partid politic ar trebui sa fie expresia unui pachet de principii, unui set de valori, daca vreti, iar exercitiul puterii ar fi tocmai calea prin care acele principii formuleaza solutii pentru problemele pe care le are, la un moment dat, societatea. Le putem numi doctrine, ideologii sau putem ramāne pur si simplu la termenul de principii. Asa arata, īn īntelegerea mea, democratia. Iar voturile pe care, īntr-un astfel de sistem, le primeste fiecare asemenea set de principii reprezinta perfect adevarul politic, pentru ca organismul social stie perfect care sunt nevoile sale si unde gaseste solutiile de care are nevoie. Totul e onest, mecanismul functioneaza. Atunci cānd un curent politic primeste voturi putine e pentru ca leacurile pe care le are la īndemāna nu fac trebuinta īn acel moment. Si e bine asa. E sanatos.

Intervine īnsa ceva care strica totul: nevoia de putere a politicienilor, dorinta de a cāstiga cu orice chip, pentru ca asezarea la putere, īn politichie, īnseamna pricopseala pentru sine si apropiati. Si asa ajungem ca substanta democratiei sa fie teribil alterata. Pentru ca, īn realitatea sulfuroasa īn care ne consumam agonia, politicianul are sau ba propriul set de principii si valori, nu importa, se va agata mereu de asteptarile celor care voteaza, livrānd discursuri, aruncānd salve de fagaduieli ticluite sa se potriveasca īntocmai pe asteparile celor care voteaza. Ori atunci devine evident ca votul nu mai are nicio noima, pentru ca prin tipul acesta de frauda, societatea e aiurita, īnselata, prostita, pāna cānd nu mai poate sti unde gaseste cu adevarat leacurile pentru problemele sale. Prosteala din vorbe si īnselaciunea din fagaduieli tine pāna la vot. Dupa vot se schimba socoteala, iar alesul face fix ce crede el ca-i prinde bine lui si alor lui, pentru ca nu se simte nicicum legat de fagaduielile facute. Iar asta nu e doar o fentare a democratiei, ci frauda īn toata legea, chiar daca, iata, a devenit singurul mod, aproape, īn care se face politica.

O societate care e supusa īn mod sistematic unui astfel de tratament devine tot mai slabita, pāna cānd ajunge sa se prabuseasca. Si cum altfel s-ar putea īntāmpla daca bolnavul de guturai alege īntotdeauna ceea ce i se promite a fi leac pentru guturai, dar primeste mereu cea mai severa chimioterapie?

Pe vremea suavului guvern Boc, ne minunam cu stropi de sila vazānd cum premierul Boc e īn raspar cu juristul ( si profesorul de drept!) Boc. Profesorul de drept Emil Boc traia īn democratia despre care v-am vorbit, īn vreme ce premierul Boc era voinicel politician cocotat la putere, dezlegat deci de fagaduieli si slobod de principii.

Zilele astea, cānd s-a revarsat din calimari taraboiul legat de afacerea RMGC, mereu surāzatorul domn Ponta a dat pe gura expresia cea mai concreta a ticnelii despre care vorbeam, spunānd ca premierul Ponta sustine o solutie, iar deputatul Ponta, care dimineata se īmbraca īn aceiasi chiloti ca si premierul, va vota īmpotriva! Nici mai mult, nici mai putin! Īntocmai ca Bula, care declara ca e vegetarian, mai putin cānd vine vorba de māncare. Domnul Ponta n-a avut nicio tresarire, nicio zbatere de pleoapa, niciun dop pe teava de aerisire, cānd a rostit, senin, grozavia asta. Pentru ca, dupa socoteala domniei sale, asta e rostogoleala de zi de zi a politichiei, asa merge treaba, una zici colea, alta strigi mai īncolo. Astfel, domnul Ponta spera sa duca pacaleala acolo unde nimeni nu mai reusise sa o duca: sa ia ciubuc de voturi de la ambele tabere aflate īn confruntare. Altfel, cu acelasi zāmbet de luna plina, acelasi domn Ponta afirma ca habar n-avea cu se manānca afacerea asta, dar era īmpotriva doar pentru ca o sustinea Basescu. Sa multumim cerului ca Basescu nu sustinea si genocidul, altfel naiba stie ce-l mai apuca pe Ponta!

La doar cāteva zile de la zicerea domnului Ponta, apare si personagiul acela unsuros si ridicol care ocupa scaunul de ministru al culturii, īngaimānd si el ca una sustine ca ministru, alta va vota ca parlamentar. Desi balea de multa vreme pe la usile politichiei, asta a alunecat mai recent prin zona demnitarilor, asa ca, precum, maimuta, face si el ce a vazut la altii.

Din ’90 īncoace am tinut-o din “schimbare” īn “schimbare”, am facut din democratie curva de centura si din Romānia sandrama. Pentru ca, de fiecare data, ne-am repezit ca naucii sa votam grohaituri, nu principii. Nu ne-am uitat la tot ce au facut ai care cer votul pāna atunci, dar ne-am bucurat ca ne zic din tambal ce vrem sa auzim, chiar daca evidenta ne-ar fi obligat sa observam ca ce cānta ei nu se pupa cu ce au facut pāna atunci.

Doar tāmpitii se īndoapa cu medicamente pentru ca le plac reclamele lor, nu pentru ca acelea sunt leacurile de care au nevoie. Iar daca vom continua sa votam ca tāmpitii, sa nu ne mire daca īntr-o buna zi cetateanul Victor Ponta ne va anunta ca premierul Victor Ponta se afla la Miami, īn vacanta, īn vreme ce deputatul Ponta e la Bucuresti īn Parlament, iar juristul Ponta la Mamaia, la o samba cu Mazare, lasāndu-l pe tatal Victor Ponta, acasa, cu copiii.