cp_Latimea de banda mentala

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera.ro 

„Latimea de banda mentala” este finita. De altfel, e probabil sa fi avut parte de o experienta care sa va fi confirmat acest lucru (chiar daca nu l-ati perceput folosind acesti termeni). Spre exemplu, atunci va concentrati sa rezolvati o problema, precum un computer stricat, e mai probabil sa ignorati alte sarcini, cum ar fi sa va amintiti sa scoateti câinele la plimbare sau sa luati copilul de la scoala. Acesta este motivul pentru care persoanele care folosesc telefonul mobil la volan sunt soferi mai slabi, iar controlorii de trafic aerian care se concentreaza sa previna o ciocnire în aer sunt mai predispusi sa ignore alte avioane.

Asadar, capacitatea cognitiva este o resursa limitata.

Descoperirea limitei „latimii de banda” mentale ar putea schimba în mod fundamental modul în care ne gândim la saracie. O echipa de cercetatori a publicat un studiu revolutionar în editia de astazi a jurnalului Science în care concluzioneaza ca saracia impune o încarcare cognitiva atât de mare asupra saracilor, încât acestia nu mai au suficienta latime de banda încât sa faca multe dintre lucrurile care le-ar permite sa iasa din saracie, cum ar fi sa mearga la cursuri de noapte, sa caute o slujba noua sau chiar sa-si aminteasca sa plateasca facturile la timp.

Într-o serie de experimente efectuate de cercetatori de la Universitatile Princeton, Harvard si de Warwick, oamenii cu venituri reduse care au fost stimulati sa se gândeasca la problemele lor financiare au obtinut rezultate slabe în mai multe teste de cognitie, fiind apasati de o încarcare cognitiva echivalenta cu ratarea unei nopti de somn. Spus cu alte cuvinte, saracia a impus o povara mentala echivalenta cu pierderea a 13 puncte de IQ, adica o diferenta cognitiva similara celeia observate între adultii normali si alcoolicii cronici.

Descoperirea ofera noi argumente împotriva teoriei care sustine ca oamenii saraci, prin propria lor slabiciune, sunt responsabili pentru propria lor saracie – sau ca ar trebui sa fie în stare sa iasa din saracie prin propriile lor eforturi. Aceasta cercetare sugereaza ca saracia face mai dificila aplicarea unor abilitati fundamentale. A fi sarac, scriu autorii studiului, înseamna „a nu gestiona doar o lipsa a banilor, ci a gestiona totodata o reducere a resurselor cognitive”.

Acest lucru explica de ce, spre exemplu, oamenii saraci care nu se descurca cu banii pot avea totodata probleme în a fi parinti buni. Cele doua probleme au o legatura.

„Este aceeasi latime de banda”, spune Eldar Shafir, un cercetator de la Princeton si totodata unul dintre autorii studiului, alaturi de Anandi Mani, Sendhil Mullainathan si Jiaying Zhao. Oamenii saraci traiesc într-o stare constanta de saracie (în cazul acesta, o saracie a latimii de banda mentale), un mediu foarte dificil.

Evenimentul descris de Shafir si colegii sai nu este acelasi lucru cu stresul. Saracia impune o alta dificultate asupra oamenilro ce îi afecteaza chiar si atunci când markerii biologici ai stresului (cum ar fi un puls accelerat si un nivel mare al tensiunii arteriale) nu sunt prezenti. De altfel, în cantitati mici, stresul ne poate afecta în mod pozitiv. Spre exemplu, un atlet stresat poate obtine rezultate mai bune. Stresul urmeaza o curba clasica -- putin stres ne poate ajuta, dar dincolo de un punct, prea mult stres ne afecteaza.

Latimea de banda cognitiva nu functioneaza în acelasi mod. Pentru a o studia, cercetatorii au efectuat doua seturi de experimente. În primul experiment, aproximativ 400 de persoane alese aleatoriu dintr-un mall din New Jersey au fost întrebate cum ar reactiona într-un scenariu în care automobilul lor ar avea nevoie de reparatii în valoare de 150 de dolari sau de 1.500 de dolari. Ar plati reparatiile în totalitate, ar lua un împrumut sau ar amâna efectuarea lor? Cum ar lua aceasta decizie? Participantii la studiu aveau venituri anuale cuprinse între 20.000 de dolari si 70.000 de dolari.

Înainte sa raspunda, subiectii au completat o serie de teste clasice (cum ar fi identificarea unor secvente de forme si numere) ce masoara functia cognitiva si inteligenta fluida. În scenariul mai usor, în care reparatiile costau doar 150 de dolari, subiectii clasificati drept „saraci” si „bogati” obtineau rezultate similare în aceste teste cognitive. În schimb, în scenariul cu reparatiile de 1.500 de dolari, persoanele sarace obtineau note mult mai mici în testele cognitive. Simplul fapt ca acesti oameni au fost rugati sa se gândeasca la dificultati financiare a facut ca latimea de banda cognitiva sa le fie afectata.

„Iar acesti oameni nu sunt oameni ce traiesc în saracie abjecta, ci doar oameni normali care mergeau la mall în ziua aceea”, a comentat Shafir.

Persoanele „bogate” din studiu nu înregistrau aceste dificultati. Într-un al doilea experiment, cercetatorii au obtinut rezultate similare atunci când lucrau cu un grup de agricultori din India ce au parte de un ciclu natural anual de saracie si de bogatie. Acesti fermieri primesc 60% din venitul lor anual într-o suma fixa dupa recoltarea trestiei de zahar. Înainte de recoltare, ei sunt saraci. Dupa recoltare, pentru o perioada scurta, nu sunt saraci. Cercetatorii au descoperit ca în starea de saracie pre-recolta, agricultorii manifestau aceeasi „saracie de latime de banda cognitiva” observata în studiul efectuat în New Jersey.

Design-ul acestor experimente nu este inovator, ceea ce face cu atât mai surprinzator faptul ca pâna acum stiinta nu a înteles aceasta legatura între cognitie si saracie.

„Acest proiect nu contine nimic nou, nicio tehnologie nestiuta pâna acum, e un studiu care ar fi putut fi efectuat acum câtiva ani”, spune Shafir. Acest studiu este însa rezultatul unui domeniu relativ nou, economia comportamentala. În trecut, psihologii cognitivi studiau foarte rar diferentele înregistrate între diferitele populatii socio-economice („un creier este un creier, un cap este un cap”, sintetizeaza Shafir atitudinea acestora). Între timp, alte domenii psihologice si economice studiau diferentele între populatii, dar nu la nivel de cognitie.

Acum ca aceste perspective au fost reunite, rezultatele ofera implicatii enorme asupra modului în care percepem saracia si asupra modului în care sunt proiectatele programele ce adreseaza acest flagel social. Solutiile care fac viata mai usoara oamenilor saraci nu le schimba doar perspectivele financiare. Atunci când o persoana saraca primeste o suma de bani în fiecare vineri, acest lucru nu elimina doar grijile financiare. „Când facem asta, eliberam totodata niste latime de banda cognitiva”, explica Shafir. Cei ce elaboreaza politici tind sa evalueze succesul programelor de asistenta financiara destinate saracilor prin masurarea modului în care acestea afecteaza finantele persoanelor sarace. „Lucrul interesant la aceasta perspectiva este ca studiul nostru sugereaza ca atunci când îti fac aspectul financiar mai usor, daca îti ofer mai multa latime de banda cognitiva, ce ar trebui sa analizez de fapt este cum te descurci în viata per total. Poate devii un parinte mai bun, sau poate iei medicamentele prescrise de doctor la timp”, explica Shafir.

Latimea de banda cognitiva limitata ce este creata de saracie are un efect direct asupra controlului cognitiv si asupra inteligentei fluide de care avem nevoie pentru multe sarcini din viata de zi cu zi. „Atunci când latimea de banda este încarcata, ca în cazul saracilor, este mai probabil sa nu observi lucruri, sa nu opui rezistenta lucrurilor la care ar trebui sa opui rezistenta, e mai probabil sa uiti lucruri, o sa fii mai putin rabdator, mai putin atent cu copiii tai când vin de la scoala”, explica Shafir.

La nivel macro, acest lucru înseamna ca recesiunea a dus la pierderea unei cantitati uriase de abilitate cognitiva. Milioane de persoane au mai putina latime de banda cognitiva pentru a oferi copiilor lor sau pentru a respecta indicatiile doctorilor.

Pentru viitor, aceasta descoperire înseamna ca programele anti-saracie ar putea avea beneficii enorme nerecunoscute pâna acum: oferirea de ajutor oamenilor pentru a deveni mai siguri din punct de vedere financiar face totodata ca acestia sa beneficieze de resurse cognitive care le permit sa aiba succes în numeroase alte domenii.

Cercetatorii se îngrijoreaza ca descoperirea lor sa nu fie înteleasa gresit, iar oamenii sa creada ca faptul ca a trai în saracie duce la pierderea a 13 puncte de IQ înseamna ca oamenii cu IQ mai mic ajung sa fie saraci. „Ne îngrijoreaza posibilitatea asta. Toate datele noastre arata opusul, de fapt. Nu este vorba despre oameni saraci, ci este vorba despre oamenii care se întâmpla sa traiasca în saracie. Toate datele sugereaza ca nu este vorba de persoane, ci de contextul în care traiesc”, a concluzionat Shafir.

Sursa: The Atlantic Cities