|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-descopera.ro
O vedere mai buna, muschi mai puternici si numeroase alte abilitati pot fi obtinute prin metode surprinzatoare, arata mai multe studi. Cercetatori au identificat mai multe metode inedite prin care ne putem depasi limitele.
Pare sa existe o metoda simpla prin care putem creste instantaneu nivelul de cunostinte generale al unei persoane. Psihologi Ulrich Weger si Stephen Loughnan au pus, in cadrul unei cercetari recente, mai multe intrebari unor persoane ce au fost impartite in doua grupuri. Cercetatori au spus voluntarilor din primul grup ca, inainte de fiecare intrebare, raspunsul va fi afisat pentru o foarte scurta durata pe ecranul situat in fata lor. Oameni de stinta le-au spus participantilor ca raspunsul va petrece prea putin timp pe ecran pentru a putea fi perceput in mod constient, insa va fi suficient incit sa fie perceput de subconstient. Voluntarilor din cel de-al doilea grup li s-a spus, insa, ca flash-ul de pe ecran vor semnala doar ca a sosit momentul unei noi intrebari. De fapt, in cazul ambelor grupuri, pe ecran era afisat un sir aleatoriu de litere. Cu toate acestea, persoanele care credeau ca pe ecran sunt afisate raspunsurile obtineau un scor mai bun in test. Astfel, deoarece se asteptau sa stie raspunsurile, acei oameni erau mai predispusi sa raspunda corect la intrebari.
Abilitatile noastre fizice si cognitive sunt, in general, limitate, insa ar putea fi nevoie sa ne schimbam conceptile despre natura si intinderea acestor limite. in multe cazuri, gindul ca suntem limitati este in sine un factor limitativ. Cercetatori descopera din ce in ce mai multe dovezi ce sugereaza ca gindurile noastre sunt de multe ori capabile sa ne extinda limitele fizice si cognitive.
Pot gindurile sa ne imbunatateasca vederea? Oameni tind sa creada ca un proces mecanic stabileste cit de bine vedem. O cercetare realizata de curind de Ellen Langer si de colegi sai sugereaza altceva. Multa lume crede ca piloti avioanelor de vinatoare au o vedere foarte buna. Cercetatori au indus participantilor la studiu mentalitatea unui pilot din Air Force, aducindu-i intr-un simulator de zbor. Simulatorul imita perfect un avion de vinatoare si continea toate instrumentele de zbor tipice acestuia. De asemenea, un sistem hidraulic permitea imitarea miscarilor si performantei unei aeronave. Participanti la studiu au fost imbracati intr-o uniforma militara, au fost asezati pe scaunul pilotului si li s-a cerut sa efectueze citeva manevre de zbor simple. De asemenea, in timp ce „zburau” cu ajutorul simulatorului, participanti au fost supusi unui test de vedere. Un grup de control a efectuat acelasi test de vedere in timp ce simulatorul era dezactivat. Cercetatori au descoperit ca vederea oamenilor se imbunatatea doar atunci cind efectuau testul in simulatorul activ.
Pentru a elimina posibilul efect al motivari, cercetatori au apelat la un alt grup de persoane pe care le-au adus in cockpit si carora le-au cerut sa citeasca un scurt eseu despre motivare. Dupa ce au terminat de citit, cercetatori le-au cerut participantilor sa fie pe cit de motivati posibil si sa incerce din rasputeri sa obtina un rezultat bun in testul de vedere. Testul a fost efectuat in timp ce simulatorul era inactiv, iar participanti nu au inregistrat vreo imbunatatire in testul de vedere.
Atunci cind participam la un test de vedere, suntem obisnuiti sa intimpinam probleme atunci cind ajungem la partea de jos a plansei cu litere. intr-un alt experiment, Ellen Langer si colegi sai au aratat oamenilor o plansa modificata. in partea de sus, plansa incepea cu litere care erau intilnite pe o plansa normala abia la jumatate (find astfel mai mici), iar plansa continua pina in partea de jos, unde se aflau litere foarte mici. Deoarece oameni se asteptau sa reuseasca sa citeasca primele doua parti ale plansei, in cadrul acestui experiment ei au perceput corect litere mult mai mici decit ar fi perceput in mod normal.
De asemenea, oameni tind sa creada ca trupurile noastre reactioneaza la activitatea fizica intr-un mod mecanic. Astfel, masuram numarul de calori consumate, calorile pe care le ardem la sala etc. Totusi, se pare ca simpla schimbare a gindurilor referitoare la activitatea fizica poate duce la schimbarea corpului nostru. De regula, o camerista dintr-un hotel obisnuit curata, in medie, 15 camere pe zi, fiecare camera necesitind aproximativ 20-30 de minute. Activitatea fizica depusa de aceste femei intruneste recomandarile specialistilor, ce spun ca ar trebui sa efectuam cel putin 30 de minute de exerciti fizice in fiecare zi pentru un stil de viata sanatos. Cu toate acestea, majoritatea cameristelor nu cred ca fac multa miscare, iar numeroase cameriste nu cred ca fac miscare deloc. Alia Crum si Ellen Langer au spus unui grup de cameriste ca efortul pe care il depun cadrul serviciului respecta recomandarile specialistilor pentru un stil de viata sanatos. Acest grup de tratament a fost monitorizat timp de 4 saptamini. in acelasi timp, cercetatori au monitorizat timp de 4 saptamini un alt grup de cameriste, carora nu li s-a spus ca efortul lor respecta recomandarile specialistilor. La finalul celor 4 saptamini, cercetatori au descoperit ca acele cameriste din grupul de control scazusera in greutate, aveau un procent al grasimi corporale mai mic, aveau un raport talie/sold mai mic si o tensiune arteriala mai scazuta. in schimb, cameristele din grupul de control nu prezentau aceste imbunatatiri. Aceste schimbari au avut loc in ciuda faptului ca volumul de munca, volumul de activitate fizica in afara serviciului si dietele cameristelor nu s-au schimbat.
Studi recente efectuate asupra efectului placebo ne ofera citeva indici despre mecanismele prin care activitatea noastra mentala provoaca aceste efecte. intr-un studiu recent, Antonella Pollo si colegi sai au cerut oamenilor sa ridice o anumita greutate inainte si dupa ce au consumat o cantitate mare de cofeina. De fapt, lichidul nu continea cofeina, insa greutatea schimbata cu una mai usoara dupa ce participanti la studiu consumau respectivul lichid, fara ca acestia sa-si dea seama. Astfel, voluntari au invatat sa asocieze lichidul cu mai putina oboseala. Ulterior, atunci cind oameni au ridicat greutatea originala dupa ce au consumat respectivul lichid, ei s-au simtit mai putin obositi. Se pare ca o regiune din creier ce guverneaza senzatia de oboseala a suprimat reactia de oboseala.
Alte studi au obtinut efecte similare. Marion Goebel si colegi sai au oferit pacientilor alergici o pastila antialergica dupa ce acestia au baut un lichid cu un gust neobisnuit. Ulterior, atunci cind pacienti au baut lichidul alaturi de un medicament placebo, falsa pastila a reusit sa suprime sistemul imunitar si sa previna reactile alergice. intr-un alt studiu, Fabrizio Benedetti a crescut nivelul de hormoni de crestere al unor participanti cu ajutorul unei injecti medicamentoase. Ulterior, injectarea unei soluti saline (sare si apa) ce a fost prezentata drept un medicament a dus la cresteri similare in nivelul de hormoni de crestere. De asemenea, Predrag Petrovic a suprimatreactile emotionale ale oamenilor atunci cind priveau imagini neplacute cu ajutorul unei injecti cu medicamente anti-anxietate. Ulterior, injectarea unei soluti saline ce a fost prezentata drept un medicament a dus la reducerea activari regiunilor din creier asociate anxietati.
Asteptarile, cum ar fi asteptarea ca serviciul sa ne imbunatateasca sanatatea, sunt capabile sa produca efecte fiziologice. Asocierile invatate, cum ar fi asocierea intre piloti de vinatoare si vederea excelenta, pot modifica alte procese cognitive, cum ar fi perceptia vizuala. De asemenea, efectele placebo observate in medicina functioneaza multumita asteptarilor si asocierilor invatate create de operatile si pastilele false. Mai multe studi au aratat ca aceste asteptari si asocieri invatate pot schimba structura si compozitia chimica a creierului. Aceste schimbari pot produce efecte fiziologice si cognitive precum reducerea oboseli, reducerea reactiei sistemului imunitar, cresterea nivelului de hormoni si reducerea anxietati.
Toate acestea sunt, cel mai probabil, manifestari ale unei adaptari ce ne-a permis sa supravietuim de-a lungul istoriei noastre evolutive prin asistarea pregatiri noastre pentru vitor. De exemplu, atunci cind elemente subtile din mediu stimuleaza formarea unor ginduri despre un pradator, aceste ginduri stimuleaza la rindul lor schimbari fiziologice care pregatesc corpul pentru confruntarea iminenta chiar si inainte ca pradatorul sa fie zarit.
Astfel, daca gindurile ne pot schimba, poate ne putem schimba in mod voit gindurile pentru a ne imbunatati abilitatile. De pilda, putem alege sa adoptam o gindire care imbunatateste creativitatea. Persoanele care percep clasificarile ca find flexibile si care se concentreaza in mod activ asupra aspectelor noi ale mediului devin mai creative. Ellen Langer si Alison Piper au desfasurat un experiment in care un obiect le era prezentat oamenilor conditional sau neconditional. Astfel, daca o jucarie pentru catei era prezentata neconditional, descrierea sa era „Aceasta este o jucarie pentru catei”. Daca era prezentata conditional, descrierea sa era „Aceasta ar putea fi o jucarie pentru catei”. Cind un obiect este prezentat conditional, el este clasificat flexibil; oamenilor le este mai usor sa se concentreze asupra aspectelor unui obiect nefamiliar fara preconcepti. Atunci cind participantilor la studiu li se cerea sa rezolve o problema care necesita folosirea creativa a obiectelor disponibile, doar persoanele carora obiectele le fusesera prezentate conditional au reusit sa o rezolve.
Pe masura ce aceasta tema de cercetare progreseaza, este foarte probabil sa descoperim noi metode prin care sa preluam control asupra mentalitatilor noastre. Weger si Loughnan, cercetatori care au efectuat experimentul cu „raspunsul afisat pe monitor”, afirma ca „oameni dispun de extraordinare capacitati psihologice ce le permit sa-si imbunatateasca performanta si bunastarea, insa de multe ori aceste resurse sunt neutilizate, find posibila valorificarea lor”.
Mintea si corpul nu sunt separate: gindurile noastre au un control remarcabil asupra corpului nostru, iar mentalitatea pe care o adoptam are capacitatea de a ne imbunatati performanta creierului.
Sursa: Scientific American
inapoi la insemnarea sursa 786 copy/paste i
| |