Aproximativ 40% din inteligenta unui copil este mostenita de la
parinti, potrivit rezultatelor celui mai mare studiu genetic efectuat
pâna în prezent, realizat de cercetatorii de la Universitatea din
Queensland (Australia), informeaza dailymail.co.uk.
Procentul
este mai mic decât estimarile anterioare, iar rezultatele acestui
studiu sugereaza ca inteligenta este influentata de mai multe gene a
caror activitate trebuie analizata prin cumulare.
Rezultatele
acestui studiu alimenteaza si mai mult dezbaterile privind inteligenta,
mai precis în ce masura este un produs al mostenirii genetice,
respectiv al factorilor de mediu.
Autorii
studiului au utilizat date genetice (mostre de ADN) si evaluari ale
coeficientului de inteligenta în cazul a 18.000 de copii, cu vârste
cuprinse între 6 si 18 ani, din patru tari - Australia, Olanda, Marea
Britanie si SUA.
Profesorul Beben Benyamin,
coordonatorul studiului, spune ca au analizat relatiile între tiparele
de diferente în ADN-ul copiilor si tiparele de diferente în coeficientul
de inteligenta.
Cercetatorii au descoperit -
eliminând factorii de mediu - ca între 20 si 40% dintre variatiile în
ceea ce priveste coeficientul de inteligenta în copilarie sunt
rezultatul factorilor genetici. Studiile anterioare indicau o variatie
de 40 - 50%.
Analizele au stabilit ca gena
FNBP1L are o importanta semnificativa în ceea ce priveste nivelul de
inteligenta în copilarie. Studii anterioare au stabilit ca aceeasi gena
este cea mai importanta în prezicerea nivelului de inteligenta la vârsta
adulta.
De obicei, atunci când analizeaza
modul în care factorii genetici influenteaza trasaturile individuale,
cercetatorii prefera sa caute variatiile genetice cunoscute ca
polimorfisme uninucleotidice, pentru ca ofera informatii genetice mai
precise. Însa Benyamin spune ca în timpul studiului lor nu au descoperit
nicio astfel de variatie care sa prezica semnificativ nivelul
inteligentei în copilarie.
Întelegerea
factorilor care influenteaza inteligenta este importanta: coeficientul
de inteligenta este o buna modalitate de a prezice speranta de viata,
rezultatele scolare si profesionale, precum si nivelul veniturilor la
vârsta adulta, spune Benyamin.
Rezultatele acestui studiu sunt importante si pentru o mai buna întelegere a maladiilor mintale, a mai spus acesta.