|
begin copy/paste
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238/27 martie 2008
Atentie Versiunea consolidata de fata nu
are un caracter oficial, are un caracter pur informativ, poate sa nu
fie actualizata, nu poate fi folosita in niciun cadrul oficial,
DreptOnline.ro neasumandu-si nicio raspundere pentru eventualele
prejudicii aduse de utilizarea ei, indiferent de forma, destinatie si
scop. Pentru orice inadvertenta identificata, va rugam sa ne contactati
la office@dreptonline.ro
Versiunea a fost consolidata cu urmatoarele prevederi:
OUG nr. 193/2008
Lege nr. 193/2009
Titlul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Totalitatea
padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc
nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a
albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera si
neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie
1990 sau incluse in acestea ulterior, in conditiile legii, constituie,
indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier
national.
(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier national include:
a) padurile;
b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere;
c) terenurile destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri
neimpadurite, stabilite in conditiile legii a fi impadurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mama;
e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile
de rachita, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si
fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica:
terenuri destinate asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje,
terenuri date in folosinta temporara personalului silvic;
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora:
sedii administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de
animale de interes vanatoresc, drumuri si cai forestiere de transport,
spatii industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protectie;
j) jnepenisurile;
k) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4,
calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia
forestiera.
(3) Toate terenurile incluse in fondul forestier national sunt terenuri cu destinatie forestiera.
Art. 2
(1) Sunt considerate
paduri, in sensul prezentului cod, si sunt incluse in fondul forestier
national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu
arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate
in conditii normale de vegetatie.
(2) Termenul padure include:
a) padurile cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie
1990, precum si cele incluse ulterior in acestea, in conditiile legii;
b) perdelele forestiere de protectie;
c) jnepenisurile;
d) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4,
calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia
forestiera.
Art. 3
(1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul
forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile
prezentului cod.
Art. 4
In sensul prezentului
cod, definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa care face
parte integranta din prezentul cod.
Art. 5
Principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor sunt urmatoarele:
a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor;
b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;
c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala;
h) promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea diversitatii biologice a padurii;
i) armonizarea relatiilor dintre silvicultura si alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de paduri si stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradarii ireversibile a padurilor, ca urmare a actiunilor umane si a factorilor de mediu destabilizatori.
Art. 6
(1) Fondul forestier national este supus regimului silvic.
(2) Vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului
forestier national este supusa normelor tehnice silvice privind
evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia
materialului lemnos.
(3) Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de
pe terenurile din afara fondului forestier national sunt la latitudinea
proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza,
sub raport economic, ecologic sau social, de efectele functiei de
protectie a padurilor invecinate, altele decat cele aflate in
proprietate, platesc contravaloarea acestor functii potrivit
prevederilor reglementate prin lege speciala.
Art. 7
(1) Dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi:
a) fond forestier proprietate publica a statului;
b) fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativteritoriale;
c) fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
d) fond forestier proprietate privata a unitatilor administrativteritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privata a unitatilor
administrativ-teritoriale cuprinde pasunile impadurite, incluse in
domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, care, prin
efectul prezentului cod, se includ in fondul forestier national.
(3) Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul
public al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al
acestora prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Art. 8
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii.
Art. 9
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea si regulamentul de organizare si functionare a
structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numarul personalului tehnic de specialitate din structurile
teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura se dimensioneaza in raport cu suprafata
fondului forestier si cu numarul de proprietari.
(4) Pentru o suprafata de cel mult 12.000 ha fond forestier, in
cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura trebuie incadrat un inginer
silvic.
(5) Subunitatile silvice ale autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura se infiinteaza la nivel teritorial sau
judetean, avand suprafata minima a fondului forestier, dupa cum urmeaza:
a) 60. 000 ha in zona de campie;
b) 120.000 ha in zona de deal;
c) 180.000 ha in zona de munte.
Titlul II - Administrarea fondului forestier national
Art. 10
(1) Sunt obligatorii
administrarea, precum si asigurarea serviciilor silvice, dupa caz, la
toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice.
(2) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se
asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale
silvice, care sunt de doua tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a
Padurilor - Romsilva, care administreaza paduri proprietate publica a
statului si care sunt infiintate de aceasta;
b) ocoale silvice private care sunt infiintate, in conditiile legii,
de unitatile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de
persoanele juridice care au in proprietate fond forestier sau de
asociatii constituite de catre acestea.
(3) Ocoalele silvice prevazute la alin.
(2) sunt de interes
public si pot administra sau asigura servicii silvice, dupa caz, si
pentru alte proprietati, pe baza de contracte.
Art. 11
(1) Fondul forestier
proprietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a
Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national, aflata sub
autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a
Padurilor - Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi
concesionat, cu exceptia terenurilor aferente activelor vandute de Regia
Nationala a Padurilor - Romsilva.
(4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa desfasoare, in
fondul forestier proprietate publica a statului pe care il
administreaza, activitati nespecifice administrarii acestuia, numai in
conditiile legii.
(5) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza
terenuri forestiere proprietate publica a statului pe care le
administreaza si pentru infiintarea de crescatorii de vanat si
complexuri de vanatoare, in conditiile legii.
(6) Terenurile achizitionate de Regia Nationala a Padurilor Romsilva
din fonduri publice si din fondul de conservare si regenerare devin
fond forestier proprietate publica a statului si se intabuleaza ca
atare.
(7) Veniturile Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice;
b) administrarea altor paduri, prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
c) despagubiri, potrivit legii;
d) donatii, potrivit legii;
e) contravaloarea efectelor functiilor de protectie a padurilor;
f) compensatii acordate de la bugetul de stat;
g) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza
si de institute publice de cercetare sau de institutii de invatamant de
stat cu profil silvic.
Art. 12
Fondul forestier
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se
administreaza prin ocoale silvice private care functioneaza ca regii
autonome de interes local cu specific exclusiv silvic sau pe baza de
contracte cu ocoale silvice din cadrul Regiei Nationale a Padurilor -
Romsilva.
Art. 13
(1) Pentru fondul
forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice
administrarea si/sau serviciile silvice, dupa caz, se realizeaza prin
ocoale silvice private, care functioneaza similar asociatiilor si
fundatiilor, sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice.
(2) Ocoalele silvice private prevazute la alin. (1) se pot constitui
atat de proprietari, cat si de asociatii ale acestora si pot functiona
in subordinea unor structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobandesc personalitate
juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al
administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
Art. 14
(1) Ocoalele silvice
private prevazute la art. 12 si 13 au personalitate juridica, intocmesc
balanta, bilant contabil propriu, au buget anual de venituri si
cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de
proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generala, dupa
caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic sunt
asigurate de seful de ocol silvic, numit sau revocat de proprietarul
unic, consiliul local ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(4) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin.
(2) si
directorii structurilor silvice de rang superior trebuie sa aiba
activitate de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii
superioare silvice in domeniul silviculturii.
Art. 15
(1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.
(2)
se autorizeaza prin inscriere in Registrul national al
administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, tinut la nivelul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publica si dobandesc
personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul
national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice, ocoalele silvice prevazute la alin.
(2) incheie in prealabil actul constitutiv si statutul in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(4) Continutul Registrului national al administratorilor de paduri
si al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare
si functionare, procedura de constituire si autorizare pentru toate
ocoalele silvice si atributiile acestora se aproba prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(5) Veniturile ocoalelor silvice prevazute la alin.
(2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
c) contravaloarea efectelor functiilor de protectie a padurilor;
d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donatii, potrivit legii;
g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, in conditiile legii.
Art. 16
(1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii.
(2) Ocolul silvic care detine suprafata majoritara in cadrul unei
localitati este obligat, la cerere, sa asigure, pe baza de contract,
serviciile silvice pentru toti proprietarii de fond forestier din
localitatea respectiva care nu si-au constituit ocol silvic privat.
(3) In cazuri justificate, ocoalele silvice private pot asigura
servicii silvice si pentru fondul forestier proprietate publica a
statului, amplasat in raza de competenta a acestora, responsabilitatea
administrarii suprafetelor respective revenind ocoalelor silvice din
structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva.
Art. 17
(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti detinatorii de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au urmatoarele obligatii in aplicarea regimului silvic:
a) sa asigure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice;
b) sa asigure paza si integritatea fondului forestier;
c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii;
d) sa realizeze lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
e) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor;
f) sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
g) sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare,
autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre
personalul abilitat;
h) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in administrare sau in proprietate;
i) sa delimiteze proprietatea forestiera in conformitate cu actele
de proprietate si sa mentina in stare corespunzatoare semnele de hotar;
j) sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de
60 de zile, cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor
forestiere.
(3) In cazul administrarii padurilor prin ocoale silvice autorizate, obligatiile prevazute la alin.
(2) apartin acestora.
Art. 18
Proprietarii vegetatiei forestiere din afara fondului forestier au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei
lemnoase si reglementarile privind circulatia materialelor lemnoase;
b) sa asigure ingrijirea si protectia vegetatiei forestiere, precum si combaterea daunatorilor acesteia.
Titlul III - Gestionarea durabila a padurilor
Capitolul I - Amenajarea padurilor
Art. 19
(1) Modul de gestionare a fondului forestier national se reglementeaza prin amenajamente silvice.
(2) Telurile de gospodarire a padurii se stabilesc prin amenajamente
silvice, in concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice si
cu respectarea dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat
potrivit prevederilor prezentului cod.
Art. 20
(1) Amenajamentele
silvice se elaboreaza la nivelul ocoalelor silvice pe unitati de
productie si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de
amenajare.
(2) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza de
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, cu
respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul continuitatii recoltelor de lemn;
b) principiul eficacitatii functionale;
c) principiul asigurarii conservarii si ameliorarii biodiversitatii;
d) principiul economic.
(3) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10
ani, cu exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de plop,
salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioada de
valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(4) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este
interzisa elaborarea altui amenajament silvic pentru padurea respectiva
sau pentru o parte din aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute in
normele tehnice.
(5) Din amenajamentul silvic intocmit in conformitate cu prevederile
alin. (1) se realizeaza, dupa caz, cate un extras pentru fiecare
proprietate.
(6) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru
amenajarea padurilor si reprezinta baza de referinta a cadastrului
forestier.
(7) Granituirea padurii respecta principiile stabilite de Codul civil si nu se aplica in interiorul acesteia.
Art. 21
(1) Elaborarea
amenajamentelor silvice se face in concordanta cu prevederile planurilor
de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si
controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin unitati specializate
atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura,
iar contravaloarea lor se suporta de:
a) administratorul fondului forestier proprietate publica a statului;
b) proprietar, pentru suprafete mai mari de 100 ha.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se
suporta de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de maximum 100 ha din
fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice,
indiferent daca acestea sunt sau nu sunt cuprinse in asociatii.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin.
(4)
se stabileste prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura si al conducatorului autoritatii
publice centrale pentru finante publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate
publica a statului se elaboreaza de institute de specialitate atestate
si se suporta de administratorul fondului forestier proprietate publica a
statului.
Art. 22
(1) Amenajamentele
silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Anual, in perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice, structurile
silvice de rang superior si Regia Nationala a Padurilor Romsilva, dupa
caz, sunt obligate sa transmita subunitatilor silvice teritoriale din
cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
situatia comparativa dintre prevederile amenajamentului silvic si
lucrarile silviculturale efectiv realizate in anul anterior, la nivel de
unitate de productie si de unitate amenajistica.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situatia comparativa prevazuta la alin.
(2) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 23
(1) Padurile, astfel
cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrarii in vigoare a
acestuia, au facut parte din categoria vegetatie forestiera din afara
fondului forestier, se integreaza in unitati de productie si/sau de
protectie existente ori se constituie in unitati de productie si/sau de
protectie noi, daca sunt indeplinite conditiile impuse de normele
tehnice pentru amenajarea padurilor.
(2) Obligatia identificarii padurilor prevazute la alin. (1), pana
la momentul amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentului
cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 12 luni de
la intrarea in vigoare a prezentului cod.
Art. 24
(1) In cazul
vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si a altor terenuri,
proprietarul poate opta pentru includerea lor in fondul forestier,
situatie in care se intocmeste amenajament silvic in conditiile
prezentului cod.
(2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la alin. (1) se
aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura si este scutita de taxe si impozite.
Art. 25
(1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a
apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national,
paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si a
ecofondului, precum si padurile din ariile naturale protejate de interes
national;
b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de
protectie, in care se urmaresc realizarea masei lemnoase de calitate
superioara si a altor produse ale padurii, precum si, concomitent,
protectia calitatii factorilor de mediu.
(2) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se
diferentiaza in raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite,
stabilite prin amenajamentele silvice.
Capitolul II - Conservarea biodiversitatii
Art. 26
Conservarea
biodiversitatii ecosistemelor forestiere implica masuri de gestionare
durabila, prin aplicarea de tratamente intensive, care promoveaza
regenerarea naturala a speciilor din tipul natural fundamental de padure
si prin conservarea padurilor virgine si cvasivirgine.
Art. 27
(1) Constituirea de
arii naturale protejate de interes national, care cuprind si paduri, se
realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul
unui parc natural sau parc national are prioritate in dobandirea
dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, in
conditiile legii, daca suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50%
din suprafata acestora.
(3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile
legii, pentru fondul forestier inclus in ariile naturale protejate de
interes national sunt parte a planului de management, iar modificarea
lor se aproba numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).
Capitolul III - Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor
Art. 28
(1) Reconstructia
ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza in
concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale studiilor
de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele tehnice
specifice.
(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului,
urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de
arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate
de catre acestea a functiilor de protectie.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin.
(2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.
Art. 29
(1) Taierile rase
sunt admise numai in arboretele de molid, pin, salcam, plop, salcie si
in zavoaie, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete,
in care nu este posibila aplicarea altor tratamente.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), marimea suprafetei taiate
ras este de maximum 3 ha. Intre suprafetele taiate ras se va pastra o
distanta de minimum doua inaltimi de arbori.
(3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea
parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a
manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru
inlaturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa
este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata
anterior; daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7
ani de la prima taiere rasa este permisa alaturarea, cu conditia
asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior.
(5) Taierile rase in parcurile nationale sunt interzise.
Art. 30
(1) Lucrarile de
reimpadurire si de completare a regenerarilor naturale se executa in
termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau
definitiva.
(2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a
plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate
incat sa se realizeze compozitiile-tel stabilite prin amenajamentele
silvice si/sau prin studiile de specialitate.
(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc
potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale
studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.
Art. 31
Modalitatile de
producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere
de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu
prevederile europene in domeniu.
Art. 32
(1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin.
(2) lit.
c)
din motive imputabile, autoritatea publica centrala care raspunde de
silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin
societati comerciale atestate, executarea lucrarilor de impadurire si de
intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv,
contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1), intocmit de ocolul
silvic sau de societatea comerciala atestata si aprobat de unitatile
teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului.
(3) Devizul prevazut la alin. (1), acceptat in mod expres sau
necontestat de proprietar in termen de 30 de zile calendaristice,
constituie temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si
receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la
bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar.
(5) Creanta prevazuta la alin.
(4) se recupereaza prin executare
silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu
prioritate asupra terenului regenerat.
Art. 33
(1) Administratorul
fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de
paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a
padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand
regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul
administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea
masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile
scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate
publica a statului;
c) 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;
e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;
f) 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare,
provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul
pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru
padurile proprietate publica a statului, nivelul procentului anual se
stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva; pentru celelalte
forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual se
stabileste, dupa caz, de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.
(2). Aceasta suma se vireaza de catre cumparatorii/titularii
autorizatiilor de exploatare direct in contul administratorului sau
prestatorului de servicii silvice;
g) sumele reprezentand cheltuielile de reinstalare a vegetatiei
forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier
proprietate publica a statului;
h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
i) alocatii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:
a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;
c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;
d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise
in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;
g) efectuarea lucrarilor de ingrijire a arboretelor tinere, degajari si curatari;
h) cumpararea de terenuri, in conformitate cu metodologia de
stabilire a echivalentei valorice a terenurilor si de calcul al
obligatiilor banesti.
(4) Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin.
(2) devin exigibile.
(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar.
(6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului
calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu
exceptia celor prevazute la alin.
(2) lit.
i) .
(7) In cazul fondului forestier proprietate privata si proprietate
publica a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea
cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor pentru
destinatiile prevazute la alin.
(3) lit.a)-
d) , sumele ramase disponibile dupa retinerea impozitului se pot restitui proprietarului, la cerere.
(8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si
regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din
afara acestuia.
Capitolul IV - Asigurarea integritatii fondului forestier national
Art. 34
(1) Terenurile
forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii
dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.
(2) Proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de 1 ha.
(3) In cazul in care prin deschiderea unei succesiuni, din cauza
numarului de mostenitori se creeaza posibilitatea nerespectarii
prevederilor alin. (2), se constituie mostenirea in favoarea unui/unor
mostenitor/mostenitori, la nivelul minim prevazut in prezentul cod, cu
plata de sulta de catre cel/cei in favoarea caruia/carora s-a constituit
mostenirea.
Art. 35
Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa.
Art. 36
(1) Prin exceptie de
la prevederile art. 35, este permisa reducerea suprafetei fondului
forestier national prin scoatere definitiva, pentru realizarea
obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in
conditiile legii.
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmeaza a fi realizate
obiectivele prevazute la alin. (1) poate compensa suprafata ocupata cu
terenuri echivalente ca suprafata si bonitate, caz in care nu se mai
plateste contravaloarea terenului scos din fondul forestier national,
dar se achita anticipat celelalte obligatii banesti.
(3) Compensarea prevazuta la alin.
(2) se realizeaza in
echivalenta valorica, in conditiile in care suprafata terenului dat in
compensare nu poate fi mai mica decat suprafata terenului care face
obiectul scoaterii din fondul forestier.
Art. 37
(1) Pot fi scoase
definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii
acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata
anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii
sau extinderii urmatoarelor categorii de obiective:
a) necesare explorarii si exploatarii urmatoarelor resurse minerale:
carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri, ape minerale, surse
de energie alternativa, petrol si gaze naturale;
b) structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,
unitati de cult, obiective sociale, sportive si medicale, constructii
hidrotehnice de interes local. In intelesul prezentei legi, categoria
obiective sociale nu include locuintele individuale si ansamblurile
rezidentiale edificate in fondul forestier proprietate publica;
c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
d) obiective instalate in fondul forestier inainte de anul 1990,
cuprinse in amenajamentele silvice in vigoare la data de 1 ianuarie
1990, la categoria "ocupatii si litigii".
e) retele de surse de apa potabila si canalizare, retele si sisteme
de comunicatii, precum si drumuri de interes judetean si local;
f) repararea si intretinerea retelelor de transport petrol, gaze naturale si energie electrica
(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit.
c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie indeplinite cumulativ:
a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane;
b) suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive
din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea,
este de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai
mare de 200 m2.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un
teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv
din fondul forestier, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate
fi mai mica decat de trei ori suprafata terenului care face obiectul
scoaterii din fondul forestier.
(4) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin.
(1) trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar
limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care
suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai
mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar
trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri
situate in zona alpina si subalpina.
(5) Pentru terenurile prevazute la alin.
(4) sunt obligatorii
inscrierea in amenajamentele silvice si asigurarea administrarii sau
serviciilor silvice in termen de 30 de zile de la data aprobarii
scoaterii definitive din fondul forestier, precum si impadurirea in
maximum doua sezoane de vegetatie.
(6) Nu se admite compensarea cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protectie.
(7) In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 16%
din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din
cadrul aceluiasi judet.
(8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier si terenurile
primite in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care
le inlocuiesc.
Art. 38
(1) Terenurile scoase
definitiv din fondul forestier national devin proprietatea
beneficiarului in momentul efectuarii operatiunii de predare-primire si
dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost
aprobata.
(2) Se excepteaza de la prevederile art. 37 terenurile aflate in
perimetrul fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din
domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si
intretinerii liniei de frontiera.
(3) Schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a
facut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national mai
devreme de 5 ani determina abrogarea ordinului ministrului sau hotararii
Guvernului de aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos
din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobarii.
Art. 39
(1) Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier este permisa
numai pe o perioada determinata de timp, in scopul realizarii
obiectivelor din categoria celor prevazute la art. 36 si la art. 37
alin. (1) lit. a), e) si f) si cu asigurarea platii anticipate a
obligatiilor banesti de catre beneficiarul aprobarii de scoatere din
fondul forestier pentru obiectivul respectiv.
(2) In raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care
poate fi aprobata ocuparea temporara prevazuta la alin. (1) este de
maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de
maximum 10 ani.
(3) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31
ianuarie a anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform
prevederilor legale in vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) In cazul in care, pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 37 alin. (1) lit. b)-
c)
, sunt necesare si alte terenuri adiacente pentru organizarea de
santier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioada de maximum
un an si in cuantum de cel mult 10% din suprafata solicitata a fi
scoasa definitiv din fondul forestier.
(5) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri
din fondul forestier include si perioada necesara executarii lucrarilor
pentru redarea terenurilor in conditii apte de a fi impadurite.
(6) Este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din
fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile
silvice de catre un ocol silvic pentru operatorii economici si
succesorii in drepturi ai acestora, in situatia in care acestia nu au
redat circuitului silvic, in conditiile alin. (5), terenurile forestiere
ocupate anterior din fondul forestier national, cu exceptia situatiilor
de urgenta reglementate in conditiile legii.
(7) Confirmarea redarii in circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizeaza de catre seful ocolului s
Art. 40
Solicitarile de
scoatere definitiva sau de ocupare temporara de terenuri din fondul
forestier, in conditiile prevazute la art. 36-39, cu acordul
proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura
administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, de Regia
Nationala a Padurilor - Romsilva, in cazul terenurilor din fondul
forestier proprietate publica a statului, si de subunitatile teritoriale
de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, se aproba de:
a) conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, pentru suprafete de pana la 10 ha, cu posibilitatea
delegarii de competenta conducatorilor subunitatilor teritoriale de
specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, pana la suprafata de 1 ha;
b) Guvern, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de peste 10 ha.
Art. 41
(1) Pentru terenurile
scoase definitiv din fondul forestier, in cazurile prevazute la art. 36
si 37, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul
forestier, care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere
definitiva si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinatie silvica, aflat la dispozitia autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier,
care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate
privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a
unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate
publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a
statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a
padurilor;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea
masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se
achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a
persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor
administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a
statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului,
facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor
proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar
pentru celelalte categorii de proprietate forestiera se achita
proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de
intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, numai pentru
cazurile prevazute la art. 36 alin.
(2) si la art. 37 alin. (1), sume care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit.b)-
e) se achita anticipat predarii-primirii terenului scos din fondul forestier.
Art. 42
(1) Pentru terenurile
care se ocupa temporar din fondul forestier, in cazurile prevazute la
art. 39, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a
terenurilor din fondul forestier cu compensare, care se achita anticipat
emiterii aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinatie silvica, fond aflat la dispozitia autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul fondului
forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice,
respectiv al celui proprietate publica a unitatilor
administrativteritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a
statului, 50% din chirie se depune in fondul de conservare si regenerare
a padurilor si 50% se achita administratorului;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea
masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se
achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice si proprietate publica a unitatilor
administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a
statului, contravaloarea pierderii de crestere se achita
administratorului, care o depune in fondul de conservare si regenerare a
padurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective;
in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita
administratorului, iar in celelalte cazuri se achita proprietarului;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de
intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun
in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b)-
e) se achita anticipat predarii-primirii terenului scos din fondul forestier.
Art. 43
Metodologia de stabilire a echivalentei valorice a terenurilor si de calcul al obligatiilor banesti prevazute la art. 33 alin.
(3) lit.
h) , art. 41 si 42 se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 44
Masa lemnoasa
rezultata in urma defrisarii vegetatiei forestiere de pe terenurile
scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine
proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice, respectiv proprietate publica a
unitatilor administrativteritoriale, si administratorului, in cazul
fondului forestier proprietate publica a statului.
Art. 45
(1) Administratorul
padurilor proprietate publica a statului ia masuri de lichidare a
enclavelor si de corectare a perimetrului padurilor prin schimburi
si/sau cumparari de terenuri in numele statului, pe baza de acte
autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobandesc situatia juridica si destinatia terenurilor pe care le schimba.
(3) Metodologia de achizitionare prin cumparare, schimb sau donatie
de catre stat, prin Regia Nationala a Padurilor – Romsilva si ceilalti
administratori ai terenurilor ce pot fi incluse in fondul forestier
proprietate publica a statului, se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(4) La realizarea schimbului se are in vedere echivalenta valorica a
terenurilor, evaluarea acestora facandu-se pe baza metodologiei
prevazute la art. 43.
(5) Statul are drept de preemptiune la cumpararea de paduri care
constituie enclave in fondul forestier proprietate publica a statului
sau sunt limitrofe acestuia, la pret si in conditii egale.
(6) Vanzatorul are obligatia de a instiinta in scris administratorul
padurilor proprietate publica a statului despre intentia de vanzare,
acesta din urma putandu-si exercita dreptul de preemptiune in termen de
30 de zile de la instiintare.
(7) In cazul in care administratorul padurilor proprietate publica a
statului nu isi manifesta in scris intentia de cumparare, in termenul
prevazut la alin. (6), vanzarea terenului este libera.
(8) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin.
(6) atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzarecumparare incheiat.
Art. 46
(1) Pentru realizarea
schimbului de terenuri in situatiile in care unul dintre terenuri este
proprietate publica a statului, schimbul trebuie sa indeplineasca cel
putin una dintre urmatoarele conditii:
a) sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publica a statului;
b) sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a statului;
c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in paduri.
(2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de
administratorul padurilor proprietate publica a statului si se aproba
prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura.
(3) Schimbul de terenuri se poate realiza numai in cadrul aceluiasi
judet, cu exceptia cazurilor in care intra in fondul forestier terenuri
cu destinatie agricola din zonele deficitare in paduri.
(4) Schimbul se realizeaza numai cu fond forestier, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (1) lit.
a) si
c) , in care schimbul se poate face cu terenuri cu alta destinatie.
Art. 47
(1) Schimbarea
categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera,
pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta categorie de
folosinta silvica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu
destinatie forestiera de la folosinta "padure" la alta categorie de
folosinta silvica se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de
scoatere definitiva din fondul forestier, care se vireaza in fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin.
(2) terenurile destinate constructiei de drumuri forestiere si infiintarii de pepiniere silvice.
Capitolul V - Prevenirea si stingerea incendiilor
Art. 48
Proprietarii
padurilor, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor
degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si
ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea
acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de
prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin comun al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura si al autoritatii publice centrale pentru administratie si
interne.
Art. 49
Prefectii, primarii,
consiliile judetene si locale, unitatile autoritatilor competente ale
statului in domeniul protectiei civile, al combaterii efectelor
calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce le revin,
au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a
incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara
acestuia.
Art. 50
Persoanele fizice
care constata incendii in padure, in perdele forestiere sau pe terenuri
degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire sunt obligate sa
le anunte imediat celei mai apropiate unitati silvice si sa participe la
stingerea lor.
Capitolul VI - Paza si protectia padurilor
Art. 51
(1) Proprietarii de
paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale
de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului
si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile
legii.
(2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu, in conditiile legii.
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului
forestier, in constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie
infractiuni silvice, personalul silvic este asimilat personalului care
indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.
Art. 52
Unitatile de politie
si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura
sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor.
Art. 53
(1) Se interzice
pasunatul in paduri, in perdelele forestiere de protectie si in
perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau in alunecare.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin.(1), in caz de forta
majora, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau
unitatile teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba
pasunatul in fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
a) se desfasoara pe durata limitata;
b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii;
c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale;
d) s-a obtinut acordul proprietarului;
e) este solicitat in cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat pasunatul in arboretele in curs de
regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, precum si in padurile
care indeplinesc functii speciale de protectie.
(4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin.
(2) lit.
d) se da de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin padure spre zonele de
pasunat, adapat si adapostire se aproba de ocolul silvic, cu acordul
proprietarului padurii, pe trasee delimitate si in perioade precizate;
pentru padurile proprietate publica a statului, aprobarea se da de catre
administrator.
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in
arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere,
in ariile naturale protejate de interes national, in perimetrele de
ameliorare, precum si in perdelele forestiere de protectie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea in mod
gratuit a stupilor de albine in fondul forestier proprietate publica a
statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin.
(2) si
(5) se stabileste prin intelegerea partilor.
Art. 54
(1) Accesul public in padure este permis numai in zone amenajate si pe trasee marcate in acest sens.
(2) Accesul public in padure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri
sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de
recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului
sau al administratorului padurilor proprietate publica a statului.
Art. 55
(1) Supravegherea
starii de sanatate a padurilor si stabilirea lucrarilor necesare pentru
prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin
serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura.
(2) Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toti detinatorii de fond forestier.
Art. 56
Ocoalele silvice
realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a atacurilor bolilor si
daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind
protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.
Art. 57
(1) Lucrarile de
combatere a bolilor si daunatorilor padurilor, indiferent de forma de
proprietate, prin mijloace avio, se realizeaza in mod unitar sub
coordonarea serviciului prevazut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrari de combatere a bolilor si
daunatorilor se realizeaza de ocolul silvic in care sunt necesare aceste
lucrari si se suporta de proprietar, respectiv de administrator, pentru
padurile proprietate publica a statului.
Capitolul VII - Produsele specifice fondului forestier national
Art. 58
(1) Produsele
specifice fondului forestier national sunt bunurile ce se realizeaza din
acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor
biotici si abiotici destabilizatori sau din defrisari de padure legal
aprobate;
d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita, puieti si diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
a) fauna de interes cinegetic;
b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier;
c) fructe de padure;
d) seminte forestiere;
e) ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
g) rasina;
h) alte produse.
(4) Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor
acesteia, dupa caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a
pestelui din apele de munte.
(5) Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice
fondului forestier se fac pe baza avizelor, a autorizatiilor si a
actelor de estimare eliberate de unitatile silvice pe principiul
teritorialitatii, in conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin
al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 59
(1) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din paduri nu poate depasi posibilitatea stabilita prin amenajament silvic.
(2) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din paduri nu poate depasi posibilitatea anuala.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), se poate depasi
posibilitatea anuala cu volumul de lemn nerecoltat din anii anteriori de
aplicare a amenajamentului silvic in vigoare.
(4) Produsele accidentale se recolteaza integral.
(5) Volumul produselor accidentale I, rezultate in urma actiunii
factorilor biotici si abiotici si din defrisari legale, care apar in
subunitati de gospodarire in care se reglementeaza procesul de productie
lemnoasa, precum si volumul rezultat in urma taierilor ilegale in anul
precedent in unitatea de productie si protectie se precompteaza din
posibilitatea de produse principale.
(6) In situatia in care volumul arboretelor puternic afectate de
calamitati naturale este mai mare decat posibilitatea anuala, aceasta
poate fi depasita cu aprobarea autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura.
(7) Volumul prevazut la alin. (6), care depaseste posibilitatea
anuala, se precompteaza in anii urmatori de aplicare a amenajamentului
silvic.
(8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de
amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume
echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile.
Art. 60
(1) Produsele
lemnoase ale padurii si ale vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare eliberata
de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativa si calitativa a produselor lemnoase se
face prin acte de evaluare intocmite de ocoalele silvice, conform
normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care elibereaza autorizatia de exploatare are
obligatia sa execute predarea spre exploatare, controlul exploatarii si
reprimirea parchetelor.
Art. 61
Produsele nelemnoase
specifice fondului forestier se recolteaza in conformitate cu normele
tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura.
Capitolul VIII - Exploatarea masei lemnoase
Art. 62
(1) Exploatarea masei
lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea
parchetului, cu respectarea regulilor silvice si in conformitate cu
instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de
colectare, scoatere si transport al materialului lemnos, aprobate prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate
de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), persoanele fizice pot
exploata in regie proprie un volum de maximum 20 m3/an din padurile pe
care le au in proprietate.
(4) Regulamentul de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin.
(2)
si componenta comisiei de atestare se aproba prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, din comisie facand parte si reprezentanti ai asociatiilor
patronale si profesionale din domeniu, recunoscute la nivel national.
Art. 63
(1) Arborii destinati
taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie de natura taierii, se
marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre personalul silvic
imputernicit, in conformitate cu normele tehnice.
(2) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat,
precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 64
(1) Dispozitivele
speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor, iar tiparele
lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale.
(2) Operatiunile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de
timbru prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile
notariale a inscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat
care nu au regimul marcilor si al sigiliilor.
Art. 65
(1) La exploatarea
masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare,
lucrari in platforma primara si de transport al lemnului din padure care
sa nu produca degradarea solului, a drumurilor forestiere si a
malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil,
precum si a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de
normele tehnice.
(2) Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata
exploatarii pentru prejudiciile produse in cuprinsul parchetului si
drumurilor auto forestiere pe care circula.
Art. 66
(1) In scopul
asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind
eventualele prejudicii de natura celor prevazute la art. 65 alin. (1),
inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din
vina titularilor autorizatiilor de exploatare, acestia depun la ocolul
silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o cautiune de
minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cautiunii prevazute la alin. (1) se stabileste la data
contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului.
Art. 67
(1) Pentru colectarea
lemnului din paduri se construiesc cai de acces si instalatii pasagere,
in conformitate cu instructiunile prevazute la art. 62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor apartinand
altor proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a
despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor.
Capitolul IX - Provenienta si circulatia materialelor lemnoase
Art. 68
(1) Materialele
lemnoase, indiferent de provenienta lor, se transporta numai insotite de
documente specifice de transport, din care sa rezulte cu certitudine
legalitatea provenientei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice
mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele
de transport prevazute la alin. (1).
Art. 69
(1) Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre:
a) personalul silvic;
b) ofiterii si agentii de politie abilitati;
c) personalul care exercita controlul financiar fiscal din cadrul
autoritatii publice centrale pentru finante publice, precum si cel al
Garzii Financiare.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) lit.
b) si
c) este
obligat sa sprijine personalul silvic in actiunile de control al
circulatiei materialelor lemnoase, in conditiile legii.
Art. 70
Materialele lemnoase
gasite in circulatie fara documentele specifice de transport, cu
documente specifice de transport a caror valabilitate a expirat sau care
nu au inscrisa provenienta legala se confisca de personalul prevazut la
art. 69 alin. (1) si se valorifica potrivit legii.
Art. 71
(1) Materialele
lemnoase insotite de documente specifice de transport care nu sunt
completate corespunzator se retin si se predau in custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se asigura de cel mai apropiat
ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care detin spatii
corespunzatoare de depozitare, cu acordul acestora.
(3) Daca, in termenul stabilit de personalul imputernicit care a
dispus retinerea sau ca urmare a hotararii judecatoresti, nu se confirma
provenienta legala a materialelor lemnoase, acestea se confisca
potrivit prevederilor legale.
(4) In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase retinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin.
(3)
si ale art. 70 se restituie proprietarilor, daca acestia sunt
identificati si nu sunt autorii faptelor ilegale care au condus la
aplicarea sanctiunii de confiscare, sau se valorifica potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de retinere, custodie si transport se
suporta de persoana care nu a facut dovada provenientei legale a
materialelor lemnoase retinute.
Art. 72
(1) Se interzic
primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea
materialelor lemnoase fara documente specifice de transport ale acestora
sau cu documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a
acestora.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica potrivit legii.
Art. 73
Normele referitoare
la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la
regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al
instalatiilor de prelucrat lemn rotund se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Capitolul X - Cercetarea stiintifica din silvicultura
Art. 74
Autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura coordoneaza, organizeaza si
indruma activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltarea tehnologica
din domeniu, sprijina dezvoltarea acestora si urmareste folosirea
eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea fundamentarii
tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor.
Art. 75
Cercetarea
stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul silviculturii se
realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care se
reorganizeaza, prin hotarare a Guvernului, in Institutul de Cercetari si
Amenajari Silvice "Marin Dracea", in coordonarea autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, ca institut national cu
personalitate juridica, precum si prin alte institutii de drept public
si privat care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica si
dezvoltarea tehnologica din domeniu.
Art. 76
Institutul de
Cercetari si Amenajari Silvice "Marin Dracea" poate avea in administrare
ocoale silvice si baze experimentale, potrivit legii, in care se
efectueaza cercetari in vederea generalizarii rezultatelor in practica
silvica.
Art. 77
Cercetarea
stiintifica in domeniul silviculturii este finantata de la bugetul de
stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, precum si din alte surse, potrivit legii.
Capitolul XI - Dezvoltarea constiintei forestiere
Art. 78
(1) Autoritatea
publica centrala pentru educatie impreuna cu autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura vor include la formele de
invatamant obligatorii, in programele curriculare, notiuni privitoare la
paduri, la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta lor
in cadrul biosferei si in viata oamenirii, in general.
(2) Notiunile prevazute la alin. (1) se vor dezvolta diferentiat si progresiv, in functie de forma de invatamant.
Art. 79
Autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura are obligatia realizarii
actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru urmatoarele
scopuri:
a) formarea constiintei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale la proprietarii de paduri.
Art. 80
(1) Autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza Centrul
National pentru Perfectionare in Silvicultura.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a centrului prevazut
la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducatorului autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 81
(1) In perioada 15
martie-15 aprilie a fiecarui an, autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura organizeaza "Luna plantarii arborilor".
(2) Luna plantarii arborilor se organizeaza cu participarea
consiliilor judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor
scolare teritoriale, a institutiilor confesionale, a unitatilor
militare, precum si a altor institutii cu caracter public.
(3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1),
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin
unitatile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea
acesteia, va pune la dispozitia celor interesati materialul saditor si
logistica necesara.
(4) In perioada prevazuta la alin. (1), autoritatea publica centrala
care raspunde de silvicultura, administratorii padurilor proprietate
publica a statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa
desfasoare actiuni publice de popularizare si educare privind rolul si
importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii
forestiere, intretinerea si conducerea arboretelor.
Art. 82
Autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura sprijina initiativa si actiunile
institutiilor publice, ale mass-media si ale organizatiilor
neguvernamentale referitoare la apararea, dezvoltarea si gospodarirea
padurilor.
Capitolul XII - Accesibilizarea padurilor
Art. 83
(1) Marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor.
(2) Drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de
utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor,
desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii
in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei
publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care
se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor
proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora.
(3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea autorizatiei de construire.
Art. 84
Executia drumurilor
forestiere se aproba pe baza avizelor acordate de autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura, dupa cum urmeaza:
a) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile proprietate publica a statului, de administratorul acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile
proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale,
de unitatea administrativ-teritoriala proprietara a terenului;
c) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile
proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, de proprietar.
Art. 85
(1) Proiectarea si
constructia drumurilor forestiere se realizeaza pe baza principiilor
care respecta incadrarea in peisaj si nu afecteaza calitatea apei, a
solului si a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane
fizice sau juridice atestate de o comisie infiintata in acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se
stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor profesionale de
profil.
(4) Comisia de atestare este compusa din specialisti din cadrul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, specialisti
in cercetare, proiectare si in constructia de drumuri forestiere,
specialisti din invatamantul superior de profil si reprezentanti ai
asociatiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel national.
(5) Activitatile de proiectare si de construire a drumurilor
forestiere se desfasoara in conformitate cu ghidurile de bune practici
si cu normativele aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde
de silvicultura.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri
forestiere se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de
corectare a torentilor.
(7) Supravegherea si controlul executiei drumurilor forestiere revin
proiectantului, beneficiarului si autoritatilor de la care s-au obtinut
avizele.
(8) Receptia lucrarilor privind drumurile forestiere se efectueaza
de beneficiar si de reprezentanti ai autoritatilor de la care s-au
obtinut avizele, in prezenta reprezentantilor proiectantului si ai
constructorului.
Art. 86
Lucrarile de
corectare a torentilor si intretinerea investitiilor efectuate pentru
corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu fonduri
publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru
dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii.
Art. 87
Intretinerea si
repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina proprietarului,
respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate in
fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea
normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Titlul IV - Dezvoltarea durabila a fondului forestier national
Capitolul I - Dezvoltarea fondului forestier national
Art. 88
(1) Dezvoltarea
fondului forestier si extinderea suprafetelor de padure constituie o
obligatie si o prioritate nationala, in vederea asigurarii echilibrului
ecologic la nivel local, national si global si se realizeaza prin
Programul national de impadurire.
(2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba
prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura.
(3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin.
(1) se face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului
forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea
imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a
asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii
eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a
malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si
strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie
decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul 2035.
Art. 89
(1) Autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura realizeaza continuu si
actualizeaza periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier national,
denumit in continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene,
in scopul obtinerii de informatii actualizate despre starea si evolutia
vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
(2) Metodologia de inventariere statistica a tuturor resurselor
forestiere din Romania, pe baza careia se realizeaza I.F.N., se aproba
de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 90
(1) Autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura asigura realizarea cu
continuitate a Sistemului national al perdelelor forestiere de
protectie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv de utilitate publica.
(3) Este obligatorie administrarea perdelelor forestiere de protectie prin ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.
(2) lit. a).
(4) Finantarea actiunilor prevazute la alin.
(3) se realizeaza
de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin
comun al conducatorului acesteia si al conducatorului autoritatii
publice centrale pentru finante.
Art. 91
Finantarea
Programului national de impadurire prevazut la art. 88 si a Sistemului
national al perdelelor forestiere de protectie prevazut la art. 90 se
face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare
si regenerare a padurilor, alocatii de la bugetul de stat si din alte
fonduri prevazute de lege.
Capitolul II - Forme asociative ale proprietarilor de paduri
Art. 92
(1) Persoanele fizice
si/sau juridice care au in proprietate terenuri forestiere se pot
constitui in asociatii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodarirea durabila a padurilor.
(3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in
vederea realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de
management durabil al padurilor, urmarindu-se:
a) consolidarea proprietatii;
b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile.
Art. 93
Asociatiile de
proprietari de paduri se infiinteaza potrivit prevederilor art. 92 alin.
(1) si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 246/2005.
Art. 94
(1) Pentru a
beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de proprietari de paduri
si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie sa se
inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri,
tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
(2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul
national al asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin
al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 95
(1) Obstile de
mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile
razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile
urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu
diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din
tezaurul istoric al Romaniei.
(2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila.
(3) Formele asociative prevazute la alin. (1), rezultat al
manifestarii vointei comunitatilor locale, sunt persoane juridice;
organizarea si functionarea acestora se vor reglementa prin lege
speciala.
Art. 96
Autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura sprijina constituirea si
dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor
asociative, prin bugetul sau.
Capitolul III - Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor
Art. 97
(1) In scopul
gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata
a unitatilor administrativteritoriale, statul aloca anual de la buget,
prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura,
sume pentru:
a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor
administrarii, precum si a serviciilor silvice pentru fondul forestier
proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata
proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent
daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie; plata se face
catre ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice,
dupa caz;
b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor
pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie
stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in
recoltarea de masa lemnoasa;
c) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a lucrarilor prevazute la art. 33 alin. (3) lit. a)-
d) si sumele calculate la nivelul maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor
prevazute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier
proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata
proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent
daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie;
e) refacerea padurilor si a cailor forestiere de transport afectate
de calamitati naturale sau de incendii cu autor necunoscut, daca sumele
constituite la nivelul maxim din fondul de conservare si regenerare a
padurilor sunt insuficiente;
f) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri;
g) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de
educatie forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor.
(2) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate
publica a statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru
refacerea cailor forestiere de transport afectate de calamitati
naturale.
Art. 98
Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a),
c) ,
d) si
e) se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura serviciile silvice, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b),
f) si
g) si la art. 101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21 alin.
(4)
se pun la dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 99
(1) Normele
metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale
prevazute la art. 98 se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen
de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
(2) Prin normele metodologice prevazute la alin. (1) se aproba si
procedura de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a
controalelor de fond.
Art. 100
Realizarea
cadastrului aferent fondului forestier national, a I.F.N., a
monitoringului sol-vegetatie forestiera este finantata anual de la
bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura.
Art. 101
(1) Persoanele
fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole
se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in continuare
proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si
primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a
pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub
de masa lemnoasa pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar,
corespunzator suprafetei efectiv ocupate de perdelele forestiere de
protectie.
(2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului
cod, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura
elaboreaza metodologia de acordare a compensatiei prevazute la alin.
(1), pe care o aproba prin ordin al conducatorului acesteia.
(3) Plata compensatiei prevazute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit
Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
b) alocatii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevazute de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate
publica a statului cu alta destinatie decat cea forestiera, in
conditiile legii, pe care se realizeaza perdele forestiere de protectie,
sunt scutite de la plata redeventei aferente suprafetei ocupate de
perdelele forestiere.
Titlul V - Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic
Art. 102
Autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura organizeaza si realizeaza prin
personalul propriu imputernicit si prin personalul imputernicit de la
structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura:
a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier national;
b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
c) controlul circulatiei materialelor lemnoase, al instalatiilor de
prelucrat si al spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase;
d) controlul circulatiei produselor nelemnoase din fondul forestier national.
Art. 103
(1) Detinatorii de
fond forestier si de vegetatie forestiera din afara fondului forestier,
inclusiv ocoalele silvice, sunt obligati sa permita accesul personalului
silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic sau a
normelor tehnice specifice, dupa caz, dupa instiintarea prealabila a
acestora.
(2) Personalul silvic imputernicit pentru controlul respectarii
regimului silvic are dreptul sa patrunda pe proprietatile forestiere in
vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu.
Titlul VI - Raspunderi si sanctiuni
Art. 104
Incalcarea
prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara,
materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii.
Art. 105
(1) Prejudiciul adus
padurii, denumit in continuare prejudiciu, indiferent de natura
juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta in proprietate, se
evalueaza potrivit legii.
(2) Valoarea prejudiciilor din padurile incadrate prin amenajamentul
silvic in grupa I functionala, din perdelele forestiere de protectie si
din jnepenisuri se stabileste prin multiplicarea de doua ori a valorii
obtinute potrivit legii.
(3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) si
(2)
nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice
sau administrarea padurii, acesta se recupereaza de autoritatea publica
centrala pentru finante publice, ca reprezentant al statului roman.
(4) Prejudiciul prevazut la alin. (1) se evalueaza de personalul silvic imputernicit potrivit legii.
(5) Sumele reprezentand contravaloarea prejudiciului care se
recupereaza se distribuie in conformitate cu prevederile legale in
vigoare.
Art. 106
(1) Reducerea
suprafetei fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor
art. 36 si 37 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de
la 6 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si schimbarea
destinatiei obiectivului pentru care s-a obtinut aprobarea de scoatere
din fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier
national, daca schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de
la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevazute la alin.(1) si
(2) este obligat sa elibereze terenul forestier de orice constructii sau instalatii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala
autorului faptelor prevazute la alin.(1) si (2), de catre ocolul silvic
care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii respective,
pe amplasamentul care face obiectul infractiunii.
Art. 107
Ocuparea fara drept,
in intregime sau in parte, a unor suprafete din fondul forestier
national constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani.
Art. 108
(1) Taierea,
ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept,
de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din
vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent
de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se
sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu
al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii
faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani, daca valoarea prejudiciului
produs este mai mica decat limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost
savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea
cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea prejudiciului
produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
d) cu inchisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea prejudiciului
produs este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatarii faptei.
(2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani,
in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
c) in timpul noptii;
d) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.
(3) In cazul in care infractiunile prevazute la alin.(1) au fost
savarsite cu stirea sau cu acordul personalului silvic, nivelul minim
valoric al prejudiciului pentru calificarea faptei ca infractiune
silvica se stabileste la o valoare de 2,5 ori mai mare decat pretul
mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii
faptei.
(4) Tentativa se pedepseste.
Art. 109
(1) Pasunatul in
padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis
constituie infractiune silvica si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al
unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
b) cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al
unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
c) cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani sau cu amenda, daca valoarea
prejudiciului este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al
unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
(2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani
in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) in timpul noptii;
b) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.
Art. 110
(1) Furtul de arbori
doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau
lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele
forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate
prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara
fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse
specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se
sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea
materialului lemnos sustras este de 5 pana la 20 de ori inclusiv mai
mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a fost savarsita
de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a
materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit.a);
c) cu inchisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea materialului
lemnos sustras este de peste 20 pana la 50 de ori inclusiv mai mare
decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
d) cu inchisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea materialului
lemnos sustras depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de
masa lemnoasa pe picior.
(2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani
in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
c) in timpul noptii;
d) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.
Art. 111
(1) Distrugerea,
degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare prin incendiere a
padurilor, a perdelelor forestiere de protectie, a vegetatiei forestiere
din terenurile degradate ameliorate prin impaduriri, a jnepenisurilor
si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national, de
catre proprietari, detinatori, administratori sau de orice alta
persoana, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) a avut ca urmare producerea
unui dezastru, se pedepseste cu detentie pe viata sau cu inchisoare de
la 15 ani la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 112
Constituie
infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amenda folosirea fara drept sau contrar reglementarilor
specifice in vigoare a dispozitivelor speciale de marcat care a avut
drept consecinta producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai
mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
Art. 113
Falsificarea
dispozitivelor speciale de marcat constituie infractiune silvica si se
pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
Art. 114
Nerespectarea
obligatiei prevazute la art. 30 alin.(1) constituie infractiune silvica
si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Art. 115
Maximul special al
pedepselor se majoreaza cu 2 ani in cazurile in care infractiunile
prevazute la art. 106-113 sunt savarsite de personal silvic.
Art. 116
Materialul lemnos rezultat din savarsirea infractiunilor se confisca si se valorifica potrivit legii.
Art. 117
Pe langa organele de
urmarire penala sunt competente sa constate faptele prevazute la art.
106-113 personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura si al structurilor sale teritoriale cu specific
silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor -
Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din
cadrul ocoalelor silvice private autorizate, precum si personalul
imputernicit din cadrul Jandarmeriei Romane.
Art. 118
(1) Personalul
silvic prevazut la art. 117 are competenta sa identifice si sa
inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite
din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin.(1) se retin de personalul silvic imputernicit sa constate aceste fapte.
(3) Procedura de retinere prevazuta la alin.
(2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 119
(1) In cazul
constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca
infractiuni, persoana care are calitatea sa le constate depune actul de
constatare la unitatea sau la institutia in care isi desfasoara
activitatea.
(2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin.(1)
transmite actul de constatare la parchetul de pe langa instanta
competenta din punct de vedere material si teritorial.
Art. 120
Faptele prevazute la
art. 106-113 prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni,
indiferent de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul
urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea
produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de
conduita faptuitorului.
Art. 121
Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.
Titlul VII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 122
(1) Autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza, in termen de
12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod, normele,
regulamentele, instructiunile si ghidurile de bune practici si le aproba
prin ordin al conducatorului acesteia, exercitand si controlul
aplicarii lor.
(2) Pana la elaborarea si aprobarea actelor normative prevazute la
alin. (1) se aplica normele, regulamentele si instructiunile aflate in
vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 123
Pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 124
Regulamentul de paza
a fondului forestier se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 125
(1) Stabilirea si
sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege
speciala, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului
cod.
(2) Pana la intrarea in vigoare a legii speciale prevazute la
alin.(1) se aplica prevederile referitoare la contraventiile silvice din
Ordonanta Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic
si administrarea fondului forestier national, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.139/2005 privind administrarea padurilor din Romania,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu
modificarile ulterioare, si din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 126
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului raportul privind starea padurilor.
Art. 127
(1) Personalul
silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in exercitiul
atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite
prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura.
(2) Uniforma si insemnele prevazute la alin.(1) se asigura gratuit
de angajator, fara a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din
cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se
asigura gratuit, prin bugetul acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile si indatoririle personalului
silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege
speciala.
(4) Indemnizatiile aferente gradelor profesionale pentru personalul
silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura si subunitatile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin
hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in
vigoare a prezentului cod.
(5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al
ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva beneficiaza de un spor de risc de 25%
din salariul de baza.
(6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu
cel putin 3 ani vechime in domeniul silviculturii, sunt autorizati sa
execute masuratori topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu
tema de doctorat in domeniul masuratorilor terestre sau avand cel putin 5
semestre de studiu in domeniul masuratorilor terestre, pot sa efectueze
lucrari de geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor incasate si 35% din contravaloarea
materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice
in structura careia isi desfasoara activitatea personalul silvic care a
aplicat amenda sau a realizat confiscarea.
(9) Sumele prevazute la alin.
(8) se utilizeaza de fiecare persoana juridica, dupa cum urmeaza:
a) pentru premierea personalului silvic care isi desfasoara
activitatea in cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura si al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru premierea personalului silvic din cadrul Regiei
Nationale a Padurilor - Romsilva si ocoalelor silvice private, iar 50%
pentru investitii legate de paza fondului forestier si sustinerea
financiara a unor actiuni in instanta initiate de persoana juridica.
Art. 128
(1) La data intrarii
in vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare
de amenajare si de transformare a pasunilor impadurite.
(2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite si
amenajamentele silvice, aprobate pana la data intrarii in vigoare a
prezentului cod, raman valabile pana la intocmirea amenajamentului
silvic in conditiile prezentului cod, dar nu mai tarziu de expirarea
valabilitatii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate raman in vigoare pana la
data intocmirii amenajamentului silvic, in conditiile prezentului cod.
(4) Dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod, pe terenurile
forestiere retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor
funciare, ocoalele silvice realizeaza lucrarile prevazute in
amenajamentele silvice in vigoare.
Art. 129
La data intrarii in
vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea in valoare si
autorizarea spre exploatare de masa lemnoasa din paduri pentru care nu
sunt asigurate serviciile silvice, in conditiile prezentului cod.
Art. 130
Pana la elaborarea
metodologiei prevazute la art. 43 se aplica metodologia in vigoare la
data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 131
(1) Ocoalele silvice
prevazute la art. 10 alin.(2), infiintate pana la data intrarii in
vigoare a prezentului cod, sunt obligate sa se inscrie in Registrul
national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, in
termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod, si
sunt continuatoarele in drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevazute la alin.(1) se radiaza din
Registrul comertului, respectiv din Registrul asociatiilor si
fundatiilor, in temeiul autorizatiei emise conform prevederilor
prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun
al ministrului justitiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii
rurale.
(3) Autorizatiile de functionare ale ocoalelor silvice private
eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentului cod sunt valabile
12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 132
(1) Prelucrarea
lemnului rotund in instalatii si/sau utilaje apartinand persoanelor
juridice se realizeaza numai dupa autorizarea persoanei juridice si a
fiecarei instalatii si/sau utilaj de o comisie constituita de
autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si dupa
inregistrarea acesteia in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor
de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura.
(2) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau cu utilaje
apartinand persoanelor fizice se realizeaza dupa inregistrarea persoanei
fizice in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat
lemn rotund, tinut la nivelul subunitatilor teritoriale ale autoritatii
publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Procedura si criteriile de inregistrare si autorizare a persoanelor si instalatiilor prevazute la alin.(1) si
(2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 133
(1) Pentru fondul forestier proprietate publica a statului nu se platesc taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se platesc taxele si impozitele prevazute de lege.
Art. 134
Regia Nationala a
Padurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publica a
statului, pe care il administreaza in scopurile prevazute la art. 11
alin.
(4) si (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotarare a
Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
Art. 135
(1) Pana la punerea
in posesie a terenurilor forestiere in temeiul legilor funciare, Regia
Nationala a Padurilor Romsilva are obligatia sa execute lucrarile
tehnice silvice conform amenajamentelor silvice si reglementarilor
impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul rezultat din
valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acorda in bani sau in natura, la cererea
proprietarilor, pentru perioada dintre validare si punerea in posesie.
(3) Serviciile de paza si protectie a vegetatiei forestiere de pe
terenurile retrocedate se asigura, in conditiile legii, de ocoalele
silvice din structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si dupa
punerea in posesie a proprietarilor de terenuri forestiere, persoane
fizice si juridice, pana la formarea de catre acestia a structurilor
proprii de administrare/prestari de servicii silvice ori pana la
incheierea contractelor de administrare/ prestari de servicii silvice cu
un ocol silvic existent, dar nu mai mult de 180 de zile de la data
intocmirii procesului-verbal de punere in posesie.
(4) Contravaloarea serviciilor prevazute la alin.
(3) se suporta de la bugetul de stat.
Art. 136
(1) Regia Nationala a
Padurilor - Romsilva plateste administratorului sau ocolului silvic
care asigura serviciile silvice pentru padurea retrocedata sumele din
fondul de conservare si regenerare a padurilor aferente valorii masei
lemnoase recoltate prin taieri rase, definitive sau accidentale I,
reactualizate la data punerii in posesie, diminuate cu sumele cheltuite
pentru regenerare pana la data punerii in posesie, dupa caz.
(2) Sumele prevazute la alin.(1) se platesc pentru suprafetele de
padure neregenerate, indiferent de data punerii in posesie, si nu pot fi
mai mici decat sumele necesare impaduririi si efectuarii lucrarilor de
intretinere pana la realizarea starii de masiv, in termen de 12 luni de
la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 137
Padurile, altele
decat cele proprietate publica a statului, incadrate prin amenajamentele
silvice in grupa I functionala, precum si cele cu varsta de pana la 20
de ani sunt scutite de taxe si impozite.
Art. 138
Legislatia
subsecventa Legii nr. 26/1996 Codul silvic, Ordonantei Guvernului
nr.96/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.139/2005, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane
in vigoare pana la elaborarea legislatiei in conditiile prezentului
cod.
Art. 139
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr.93 din 8 mai 1996, cu modificarile si
completarile ulterioare;
b) Ordonanta Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului
silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.122 din 26 februarie 2003,
cu modificarile si completarile ulterioare;
c) Ordonanta Guvernului nr.81/1998 privind unele masuri pentru
ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.313 din 27 august 1998,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotararea Guvernului nr.954/2002 privind aprobarea
Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a
padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor
financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe
care le au in proprietate si pe care le administreaza prin structuri
silvice de stat, pe baza contractuala, precum si a obligatiilor
acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.686
din 17 septembrie 2002, cu modificarile ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere in
administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului
de Stat", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.726
din 4 octombrie 2002;
f) Ordonanta Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii
proprietarilor de paduri private in scopul gospodaririi durabile a
acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.791
din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 515/2004, cu
modificarile ulterioare;
g) Ordonanta Guvernului nr.82/2004 privind masurile necesare pentru
accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri
forestiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.796
din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin.
(2) din Ordonanta Guvernului nr.81/2004 privind
infiintarea, organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat si a
complexurilor de vanatoare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.795 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 si art. 18 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.139/2005 privind administrarea padurilor din Romania,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.939 din 20
octombrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
38/2006, cu modificarile ulterioare;
j) orice alta dispozitie contrara prevederilor prezentului cod.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
republicata.
ANEXA - DEFINITII
1. Administrarea padurilor - totalitatea activitatilor cu caracter
tehnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice, de
structurile de rang superior sau de Regia Nationala a Padurilor Romsilva
in scopul asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea
regimului silvic
2. Amenajament silvic - documentul de baza in gestionarea padurilor, cu
continut tehnico-organizatoric si economic, fundamentat ecologic
3. Amenajarea padurilor - ansamblul de preocupari si masuri menite sa
asigure aducerea si pastrarea padurilor in stare corespunzatoare din
punctul de vedere al functiilor ecologice, economice si sociale pe care
acestea le indeplinesc
4. Arboret - portiunea omogena de padure atat din punctul de vedere al populatiei de arbori, cat si al conditiilor stationale
5. Arboretum - suprafata de teren pe care este cultivata, in scop stiintific sau educational, o colectie de arbori si arbusti
6. Circulatia materialelor lemnoase - actiunea de transport al
materialelor lemnoase intre doua locatii, folosindu-se in acest scop
orice mijloc de transport, si/sau transmiterea proprietatii asupra
materialelor lemnoase
7. Compozitie-tel - combinatia de specii urmarita a se realiza de un
arboret care imbina in mod optim, atat prin proportie, cat si prin
gruparea lor, exigentele biologice cu obiectivele multiple,
social-economice ori ecologice
8. Consistenta - gradul de spatiere a arborilor in cadrul arboretului.
Consistenta, in functie de gradul de dezvoltare a arboretului, se
exprima prin urmatorii indici:
a) indicele de desime - in cazul semintisurilor, lastarisurilor sau plantatiilor fara starea de masiv incheiata;
b) indicele de densitate - determinat in raport cu suprafata de baza sau cu volumul;
c) indicele de inchidere a coronamentului
9. Control de fond - totalitatea actiunilor efectuate in fondul
forestier, in conditiile legii, de catre personalul care asigura
administrarea padurilor si serviciile silvice, in scopul:
a) verificarii starii limitelor si bornelor amenajistice;
b) verificarii suprafetei de padure in scopul identificarii,
inventarierii si evaluarii valorice a arborilor taiati in delict, a
semintisurilor utilizabile distruse sau vatamate, a oricaror altor
pagube aduse padurii, precum si stabilirii cauzelor care le-au produs;
c) verificarii oportunitatii si calitatii lucrarilor silvice executate;
d) identificarii lucrarilor silvice necesare;
e) verificarii starii bunurilor mobile si imobile aferente padurii respective;
f) inventarierii stocurilor de produse ale padurii existente pe suprafata acesteia;
g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse padurii, precum si propuneri de recuperare a acestora
10. Defrisare - actiunea de inlaturare completa a vegetatiei forestiere,
fara a fi urmata de regenerarea acesteia, incluzand scoaterea si
indepartarea cioatelor arborilor si arbustilor, cu schimbarea folosintei
si/sau a destinatiei terenului
11. Detinator - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii
silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum si orice alta
persoana fizica sau juridica in temeiul unui titlu legal de fond
forestier sau de materiale lemnoase
12. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice de marcat,
instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea arborilor, a
cioatelor si a materialului lemnos
13. Ecosistem forestier - unitatea functionala a biosferei, constituita
din biocenoza, in care rolul predominant il au populatia de arbori si
statiunea pe care o ocupa aceasta
14. Exploatare forestiera - procesul de productie prin care se extrage
din paduri lemnul brut in conditiile prevazute de regimul silvic
15. Gestionarea durabila a padurilor - administrarea si utilizarea
padurilor astfel incat sa isi mentina si sa isi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sanatatea si in asa fel incat sa asigure, in prezent si in
viitor, capacitatea de a exercita functiile multiple ecologice,
economice si sociale permanente la nivel local, regional, national si
global fara a crea prejudicii altor ecosisteme
16. Masa lemnoasa - totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati,
intregi sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite stadii de
transformare si miscare in cadrul procesului de exploatare forestiera
17. Materiale lemnoase - lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul
de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu
sectiune dreptunghiulara sau patrata -, precum si lemnul cioplit.
Aceasta categorie cuprinde si arbori si arbusti ornamentali, pomi de
Craciun, rachita si puieti
18. Material forestier de reproducere - materialul biologic vegetal prin
care se realizeaza reproducerea arborilor din speciile si hibrizii
artificiali, importanti pentru scopuri forestiere; aceste specii si
acesti hibrizi se stabilesc prin lege speciala
19. Ocol silvic - unitatea constituita in scopul administrarii padurilor
si/sau asigurarii serviciilor silvice, indiferent de forma de
proprietate asupra fondului forestier, avand suprafata minima de
constituire dupa cum urmeaza:
a) in regiunea de campie - 3.000 ha fond forestier;
b) in regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) in regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier
20. Ocupare temporara a terenului - schimbarea temporara a folosintei
unui teren cu destinatie forestiera in scopuri si pe perioade stabilite
in conditiile legii
21. Precomptare - actiunea de inlocuire a volumului de lemn prevazut a
fi recoltat din arboretele incluse in planurile decenale de recoltare a
produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase
din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din
arborete cu varsta peste 60 de ani, afectate partial de factori biotici
sau abiotici ori provenite din defrisari legale si taieri ilegale
22. Parchet - suprafata de padure in care se efectueaza recoltari de
masa lemnoasa in scopul realizarii unei taieri de ingrijire sau a unui
anumit tratament
23. Perdele forestiere de protectie - formatiunile cu vegetatie
forestiera, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau
fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor
factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica, economica si
estetico-sanitara a terenurilor
24. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive
agricol care pot fi ameliorate prin impadurire, a caror punere in
valoare este necesara din punctul de vedere al protectiei solului, al
regimului apelor, al imbunatatirii conditiilor de mediu si al
diversitatii biologice
25. Plantaj - cultura forestiera constituita din arbori proveniti din
mai multe clone sau familii, identificate, in proportii definite,
izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat
sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte, usor de
recoltat
26. Posibilitate - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o padure,
in baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia
27. Posibilitate anuala - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o
padure, rezultat ca raport dintre posibilitate si numarul anilor de
aplicabilitate a amenajamentului silvic
28. Prejudiciu adus padurii - efectul unei actiuni umane, prin care este
afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care
aceasta ar trebui sa le asigure. Aceste actiuni pot afecta padurea:
a) in mod direct, prin actiuni desfasurate ilegal;
b) in mod indirect, prin actiuni al caror efect asupra padurii poate
fi cuantificat in timp. Se incadreaza in acest tip efectele produse
asupra acestora in urma poluarii, realizarii de constructii, exploatarii
de resurse minerale, cu identificarea relatiei cauza-efect certificate
prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de
limitare a propagarii incendiilor, precum si neasigurarea dotarii minime
pentru interventie in caz de incendiu
29. Prestatie silvica - lucrarile cu caracter tehnic silvic efectuate de
ocoale silvice, pe baza de contract, in vegetatia forestiera din afara
fondului forestier national
30. Principiul teritorialitatii - efectuarea administrarii si
serviciilor silvice, dupa caz, pe baza de contract, de catre ocolul
silvic care detine majoritatea fondului forestier din raza unitatii
administrativ-teritoriale respective
31. Produse accidentale I - volumul de lemn rezultat din exploatarea
arboretelor afectate integral de factori biotici si abiotici, din
exploatarea unor arbori din arborete cu varste de peste 60 de ani,
afectate partial de factori biotici si abiotici, sau cel provenit din
defrisari legal aprobate
32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea
unor arbori din arborete cu varste de pana la 60 de ani, afectate
partial de factori biotici si abiotici
33. Provenienta materialelor lemnoase - sursa localizata de unde au fost obtinute materialele lemnoase, respectiv:
a) fondul forestier national;
b) vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
c) centrele de sortare si prelucrare a lemnului;
d) depozitele de materiale lemnoase;
e) pietele, targurile, oboarele si altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;
f) import
34. Pretul mediu al unui metru cub - pretul mediu de vanzare al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior, calculata de masa lemnoasa pe
picior la nivel national pe baza datelor statistice din anul anterior
35. Regimul codrului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea din samanta
36. Regimul crangului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea vegetativa
37. Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice
si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza
fondului forestier, in scopul asigurarii gestionarii durabile
38. Schimbarea categoriei de folosinta - schimbarea folosintei terenului
cu mentinerea destinatiei forestiere, determinata de modificarea
prevederilor amenajamentului silvic in scopul executarii de lucrari,
instalatii si constructii necesare gestionarii padurilor
39. Scoatere definitiva din fondul - schimbarea definitiva a destinatiei
forestiere a unui teren in alta destinatie, in forestier national
conditiile legii
40. Servicii silvice - totalitatea activitatilor cu caracter tehnic,
economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice, de structurile de
rang superior sau de Regia Nationala a Padurilor Romsilva in scopul
asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea regimului
silvic, exceptand valorificarea masei lemnoase
41. Sezon de vegetatie - perioada din an de la intrarea in vegetatie a unui arboret pana la repaosul vegetativ
42. Silvicultura - ansamblul de preocupari si actiuni privind
cunoasterea padurii, crearea si ingrijirea acesteia, recoltarea si
valorificarea rationala a produselor sale, prelucrarea primara a
lemnului, precum si organizarea si conducerea intregului proces de
gestionare
43. Spatii de depozitare a materialelor - spatiile delimitate, in care
detinatorul materialelor lemnoase are dreptul sa lemnoase realizeze
depozitarea acestora in vederea expedierii pentru transport, a
prelucrarii primare si industriale, a comercializarii, precum si
platformele primare de la locul de taiere a masei lemnoase pe picior
44. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare se poate dezvolta
independent, ca urmare a faptului ca exemplarele componente ale acesteia
realizeaza o desime care asigura conditionarea lor reciproca in
crestere si dezvoltare, fara a mai fi necesare lucrari de completari si
intretineri
45. Structura silvica de rang superior - structura in a carei subordine
se pot afla, din punct de vedere tehnic, ocoalele silvice private
46. Subunitate de gospodarire - diviziunea unei unitati de productie
si/sau protectie, constituita ca urmare a gruparii arboretelor din
unitatea de productie si/sau protectie in functie de telul de
gospodarire
47. Teren neproductiv - terenul in suprafata de cel putin 0,1 ha, care
nu prezinta conditii stationale care sa permita instalarea si
dezvoltarea unei vegetatii forestiere
48. Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau
actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv
capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin
impadurire, si anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;
b) terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti;
c) terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;
e) terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;
f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile saraturate sau puternic acide;
h) terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut;
j) terenurile neproductive, daca acestea nu se constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri mobile, care necesita lucrari de impadurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile mentionate la lit. a)-
k) , care au fost ameliorate prin plantatii silvice si de pe care vegetatia a fost inlaturata
49. Unitate de productie - suprafata de fond forestier pentru care se
elaboreaza un amenajament silvic. La si/sau protectie constituirea unei
unitati de protectie si de productie se au in vedere urmatoarele
principii:
a) se constituie pe bazine sau pe bazinete hidrografice, in cadrul aceluiasi ocol silvic;
b) delimitarea se realizeaza prin limite naturale, artificiale
permanente sau pe limita proprietatii forestiere, dupa caz.
Se includ intr-o unitate de productie si/sau protectie proprietati
intregi, nefragmentate; proprietatile se pot fragmenta numai daca
suprafata acestora este mai mare decat suprafata maxima stabilita de
normele tehnice pentru o unitate de productie si/sau protectie
50. Vegetatie forestiera din afara - vegetatia forestiera situata pe
terenuri din afara fondului forestier national, fondului forestier
national care nu indeplineste unul sau mai multe criterii de definire a
padurii, fiind alcatuita din urmatoarele categorii:
a) plantatiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetatia forestiera de pe pasuni cu consistenta mai mica de 0,4;
c) fanetele impadurite;
d) plantatiile cu specii forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare;
e) arborii situati de-a lungul cursurilor de apa si canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decat cele definite ca paduri;
g) parcurile dendrologice si arboretumurile, altele decat cele cuprinse in paduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul cailor de transport si comunicatie
51. Zona deficitara in paduri - judetul in care suprafata padurilor reprezinta mai putin de 16% din suprafata totala a acestuia
end copy/paste
Inapoi la insemnarea sursa 743 Draganesti OLT
| |
|
© 2009~2085 OSCII-Lab Home
Popescu-Colibasi
