cp_Laura Codruta Kovesi

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-cotidianul 

Scrisoare deschisa catre presedintele României 

Cetatene Traian Basescu,

Având în vedere ca în aceste zile sunteti animat si preocupat de dorinta de a o numi pe pupila Laura Codruta Kovesi, fostul procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, în functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, va transmit, spre dreapta cumpanire, declaratia mea politica „Laura Codruta Kovesi, procuror general din mila si din mita portocalie” (prezentata în sedinta de plen a Senatului din 2 mai 2012 si reprodusa recent în declaratia „Hai(ma)neala de la CSM”, prezentata  în sedinta de plen a Senatului din 19 martie 2013), pe care probabil nu ati reusit sa o cititi fiind împovarat de problemele nationale, continentale si planetare:

Propulsata de trio-ul Blaga – Boc – Macovei

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Laura Codruta Kovesi, a fost numita în functie de presedintele Traian Basescu în 2006, la propunerea ministrului justitiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruta Kovesi a fost promovata în functia de procuror general al României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lânga Tribunalul Sibiu ca procuror sef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsata faptic spre înalta functie de procuror general al României de catre secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatal sau si care a obtinut si sprijinul presedintelui PDL, Emil Boc,  care a fost coleg de an si de grupa cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii sai de facultate si de serviciu, întrucât fusese o studenta mediocra, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilantul de profil pe anul anterior promovarii sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins si mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de catre presedintele Traian Basescu în conditiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (institutia suprema si reprezentativa a magistratilor din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra si un vot pentru.

Sluga plecata a lui Basescu and co

În cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este notorie obedienta procurorului general Kovesi fata de presedintele Traian Basescu, fata de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente presedintele Senatului,  si fata de sefii serviciilor secrete, îndeosebi fata de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI ( si seful de facto al principalului serviciu secret din România). Obedienta a fost mai mult decât vizibila în cazul Alro, care afecta securitatea energetica nationala si în care au fost vizati fostii consilieri prezidentiali Theodor Stolojan si Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Fostii procurori sefi adjuncti ai DIICOT, Ciprian Nastasiu si Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi ca le-ar fi solicitat sa tergiverseze dosarele privind privatizarile strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat ca l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Selaru, care era omul sau de încredere în calitate de consilier personal, sa emita solutie de neîncepere a urmaririi penale (NUP) în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Brasov al DNA la Parchetul de pe lânga Înalta Curtea de Casatie si Justitie, l-a numit consilier al procurorului general si l-a detasat la DIICOT o perioada scurta de timp pentru a da NUP în cazul Alro fata de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila s.a. Recent, Kovesi l-a rasplatit pe Selaru cu functia de procuror sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, numindu-l în locul unui alt yesman de-al sau, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al sau. Procurorul general al României a avut o interventie diversionista si partinitoare si în cazul mitei oferite de fosta sefa a Vamii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând ca procurorii nu s-au referit la un partid politic si ca afirmatia ar apartine unuia din inculpatii arestati în conditiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnata în încheierea de arestare preventiva (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Directia Nationala Anticoruptie cât si în considerentele judecatorului care a dispus masura arestarii preventive), iar ulterior a fost confirmata si în rechizitoriul emis si în sentinta pronuntata în cauza.

Parchetul a devenit o anexa a SRI

Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor sai ca a promovat în functii doar cercul sa restrâns de yesmani, gen Iacob sau Selaru, iar fata de ceilalti are un comportament abuziv, discretionar si chiar badaran, fiind reclamata ca de multe ori „înjura ca la usa cortului”. Cel mai mare repros care i se aduce lui Kovesi este însa acela ca a aservit total Parchetul presedintelui României si serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informatii (SRI), cum n-a fost aservit nici macar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceausescu. Tot mai multi procurori se plâng ca Parchetul si-a pierdut independenta si a devenit o anexa a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruta Kovesi se supune orbeste cererilor si ordinelor generalului Florian Coldea. Nu în ultimul rând,  lui Kovesi i se imputa ca ar fi favorizat coruptia si contrabanda din vamile românesti, inclusiv pe marele patron al acestora, presedintele ANAF, Sorin Blejnar datorita prieteniei sale cu seful Autoritatii Nationale Vamale (ANV), Viorel Comanita (care este vicepresedinte al ANAF si este mâna dreapta a lui Blejnar din perioada în care a detinut functiile de director al Directiei Juridice si de director al Directiei Supraveghere si Accizare Vamala din ANAF). În compania unor subalterni, ca de exemplu, seful Directiei Regionale Vamale Cluj, Calin Vesa, si seful Directiei Vamale Judetene Satu Mare, Ioan Sabau, directorul ANV Viorel Comanita s-a laudat cu prietenia si protectia lui Kovesi, afirmând ca sunt originari amândoi din judetul Sibiu si ca s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. Dealtfel, si Kovesi si Comanita au fost promovati de la Sibiu la Bucuresti, pe filiera politica a PDL, dupa alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004.

Favorizarea generalului Coldea

Procurori din Sectia Parchetelor Militare o acuza pe Kovesi ca l-ar fi favorizat pe   generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru ca ar fi provocat un accident de circulatie în timp ce conducea în Bucuresti un autoturism de serviciu sub influenta bauturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Sectia Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea si-a sarbatorit ziua de  nastere (21 septembrie) împreuna cu procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, într-o locatie secreta a SRI, dupa care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Stefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulatie, respectiv a pierdut controlul volanului, a iesit de pe carosabil si a intrat cu autoturismul în copacii din fata Clubului Dinamo, avariind grav partea din fata a autoturismului, inclusiv parbrizul si bordul acestuia. Circumstantele producerii accidentului indica faptul ca generalul Coldea se afla sub influenta accentuata a bauturilor alcoolice. Va puteti închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla daca la ora respectiva s-ar fi desfasurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost musamalizat ulterior de Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a interventiei  procurorului general al României. În cauza a fost emisa solutie de neîncepere a urmaririi penale (NUP) de catre procurorul sef Ion Vasilache, promovat în aceasta functie de procurorul general Laura Codruta Kovesi si avansat ulterior de presedintele Traian Basescu la gradul de general. 

Fidelizare si manipulare prezidentiala prin bodiguarzi de la SPP

Angajati din Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, SRI si SPP sustin ca presedintele Traian Basescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o si manipulat-o pe Laura Codruta Kovesi (dar si pe alte reprezentante ale Parchetului General)  prin invitarea ei  în mod frecvent la resedinta sa de la Palatul Cotroceni si prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protectie si Paza (SPP), care, pe lânga servicii de conducere auto si de garda de corp, îi asigura si acompaniament sexual. Dupa mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divortat de sotul sau, Eduard Kovesi, care este om de afaceri si ramasese la Sibiu. Conform unor subalterni, dupa divort Laura Codruta Kovesi a trait o idila cu subofiterul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi sofer si bodyguard. Am putea spune ca Traian Basescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ‘50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate si se casatoreau cu activisti politici sau cu militari români care îsi faceau studiile în  Uniunea Sovietica, pentru a-i manipula si a-i folosi ca agenti de spionaj sau de influenta.

Conexiunea cu Vasile Blaga

Conform unor informatii aparute în cartea fostului procuror sef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulata „Pradarea României” (la pagina 108), Laura Codruta Kovesi este santajabila din partea sefului statului si a serviciilor secrete. La numirea sa în functia de procuror general, în octombrie 2006, presedintele Traian Basescu a fost informat ca sotul (Eduard Kovesi) si tatal acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmarirea informativa a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmarire informativa la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta ca ar fi furnizat date si informatii de interes operativ unui ofiter de informatii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatal actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror sef al Parchetului local Medias. Profitând de aceasta functie, în exercitarea careia a fost un colaborator apropiat  al Securitatii si al Militiei respectiv al Politiei, Ioan Lascu a fost un protector si un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzaului), acesta avea obiceiul sa se laude ca a detinut cea mai îndelungata functie de conducere în procuratura româneasca si ca a obtinut cea mai înalta functie în procuratura pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primavara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Medias (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zona a fost blocat de importante forte de ordine, întrucât invitatii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga si directorul general de atunci al Societatii Nationale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper si controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri banoase cu statul (prin Transgaz si Romgaz), fost deputat PDL, presedinte de mai multi ani al organizatiei municipale Medias a PDL, este cel mai bun prieten din Medias al tatalui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovada a acestei prietenii este faptul ca, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu si fratele lui Laura Codruta Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este si cel mai bun prieten asumat declarativ de catre ex-ministrul  de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armata si de facultate. Dealtfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut si s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean si Ioan Lascu sunt apropiati si de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judetul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat si administrator) al holdingului Atlassib si al Bancii Carpatica, despre care au aparut relatari în presa ca ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorala a PDL pentru alegerile prezidentiale si parlamentare din 2004 si ca în 2009 ar fi sprijinit substantial în Spania, Italia si Franta campania de realegere a presedintelui Traian Basescu.

Prim-procuror apropiat, arestat pentru coruptie

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atentia presei, cu ocazia arestarii de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu, Nicusor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de savârsirea a 12 fapte de coruptie într-o perioada de 3 luni (august-octombrie 2010). Alaturi de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de coruptie si ofiterul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” si primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „România Libera” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de masluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informatii furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale masluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” solutii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este ca Nicusor Florin Apostu a fost trimis în judecata de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infractiuni, din care sapte infractiuni de luare de mita, doua infractiuni de trafic de influenta, o infractiune de sustragere de înscrisuri, doua infractiuni de favorizarea infractorului, patru infractiuni de fals în declaratii, 57 de infractiuni de fals material în înscrisuri oficiale si 57 de infractiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecata în stare de libertate pentru dare de mita si cumparare de influenta. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicusor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în suma de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului Atlassib, lasându-l sa înteleaga ca are influenta asupra procurorului general Laura Codruta Kovesi. Prin rechizitoriu se mai retine ca, în perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv si consecutiv doua autoturisme, unul marca Audi A8 si unul Volkswagen Passat, achizitionate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între doua societati din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA si SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferenta acestora si contravaloarea avansului auto, în conditiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lânga Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un numar de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat solutii de netrimitere în judecata si a verificat solutiile date de procurorii subordonati.

Condamnat definitiv de instanta suprema

Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Directiei Nationale Anticoruptie, dar judecarea acestuia a fost stramutata rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanta, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinta penala nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanta l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicusor Florin Apostu la o pedeapsa de doar 3 ani închisoare, reprezentând minimul prevazut de lege pentru infractiunea cea mai grava (luare de mita), si fiind vadit nejustificata raportat la numarul si periculozitatea infractiunilor retinute (124 de infractiuni, din care 5 infractiuni de luare de mita, doua infractiuni de trafic de influenta, o infractiune de sustragere de înscrisuri, doua infractiuni de favorizarea infractorului, 57 de infractiuni de fals material în înscrisuri oficiale si 57 infractiuni de uz de fals), precum si la calitatea persoanei condamnate. Este de retinut ca instanta l-a achitat pe Apostu pentru doua infractiuni de luare de mita si ca l-a condamnat pentru traficul de influenta facut pe lânga procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, pentru ca aceasta sa promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanta a fost îngaduitoare si cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infractiunea de dare de mita si l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infractiunea de cumparare de influenta. Inculpatii au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casatie si Justitie în data de 21.03.2012. Pronuntarea a fost amânata pâna pe 25.04.2012, când instanta suprema l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsa de 5 ani de închisoare cu executare. Coinculpatii Popescu si Carabulea au fost condamnati la doi ani si sase luni, respectiv la un an si sase luni de închisoare cu executare.

Relatii suspect de apropiate cu condamnatul

         Opinia publica trebuie sa cunoasca însa relatiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu si procurorul general Kovesi si tatal acesteia, Ioan Lascu, iar institutiile statului trebuie sa clarifice daca acestia au fost implicati în activitatea ampla si organizata de traficare a justitiei realizata de seful Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu, care a cuprins sute de infractiuni într-o perioada relativ scurta. O traficare atât de ampla si organizata a justitiei în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România si trebuie sa ne puna pe gânduri, în conditiile în care, potrivit informatiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relatii de prietenie cu tatal lui Kovesi si avea obiceiul sa se laude ca i-a fost nas de casatorie actualului procuror general al României, care i-a fost colega la Parchetul Sibiu. Este de retinut si ca, în calitate de baschetbalist de performanta la clubul CSU Sibiu, Apostu a sustinut-o pe Kovesi sa practice acest sport la acelasi club, de unde a fost cooptata în echipa nationala de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu si Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezulta relatia foarte apropiata dintre prim-procurorul de Sibiu si procurorul general al României si tatal acestuia, chiar daca la anumite pasaje apare, destul de suspect, mentiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu si Lascu se adreseaza unul altuia cu „draga” sau „dragutule” si se saluta cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discutiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt urmatoarele: „M-a sunat si tatal fetei, si romanca” (apropo de originea etnica); „A zis fara niciun fel de problema, sa facem un memoriu în atentia ei”; „Si se uita pe el si ne da un raspuns si îi da drumu când vine”; „Ma întâlnesc cu fata noastra joi si vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu esti nebuna? Sunt în concediu. Hai ca trebuie sa vorbim” (sugerând relatii foarte apropiate, chiar intime).

Favorizarea afaceristului Carabulea

         Procurorii DNA au atasat la dosar si o conversatie dintre tatal lui Kovesi, Ioan Lascu, si prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau pasii ce trebuiau urmati pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucuresti), pasi care au fost urmati cu strictete. Apostu l-a rugat pe Lascu sa o convinga pe fiica sa sa primeasca memoriul Atlassib si sa accepte o audienta pentru un recurs în interesul legii, ca sa rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor soferilor care plecau în strainatate. A mai fost atasata o discutie în care Apostu îi comunica lui Carabulea ca a discutat atât cu tatal lui Kovesi cât si cu aceasta, care i-au spus sa faca un memoriu în atentia ei, la care urmeaza sa-i dea raspuns favorabil. Totodata, a fost atasata o discutie purtata dupa circa o luna, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicita lui Carabulea sa-i trimita memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma sa se întâlneasca la Bucuresti. Interesant este ca, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o luna dupa arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, a declarat la Sibiu ca nu a primit niciunul din cele sapte memorii pe care reprezentantii Atlassib sustin ca le-ar fi trimis în atentia sa. Si mai interesant este ca, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însa respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casatie si Justitie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în ancheta la Apostu si Carabulea, neextinzând cercetarile referitor la implicarea lui Kovesi si a tatalui ei si nefacând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naste suspiciuni si faptul ca procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnica de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discutiile purtate de acestia, iar, în cursul judecatii, când a fost solicitata înregistrarea acestor discutii, DNA  a depus un CD al carui continut nu a putut fi reprodus.  Nu este lipsit de interes si faptul ca Laura Codruta Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând si arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protectie de la soferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franta s.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovarii sale în functia de procuror general al României.

Spaga cu miros de gaz

În ultimii ani au aparut informatii si indicii care genereaza suspiciunea ca pentru promovarea Laurei Codruta Kovesi în functia de procuror general al României a fost oferita o mita substantiala de anumite cercuri de afaceri din judetul Sibiu. Astfel prezinta interes faptul ca, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul si principalul sustinator al lui Kovesi în anul de gratie 2006, a primit, conform mentiunilor din declaratia sa de avere, suma de 1.100.000 RON  (circa 330.000 euro la cursul valutar din perioada respectiva) de la doi apropiati ai directorului Transgaz, Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajata la SCGN Romgaz Medias, si 500.000 RON de la Valer Crisan, prieten si asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Medias, la care detinea functia de director general. Vasile Blaga si-a trecut aceste sume în declaratia de avere ca  împrumuturi fara dobânda si cu termen de scadenta de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presa, Vasile Blaga a refuzat sa ofere amanunte legate de identitatea si localizarea celor doi generosi creditori, precizând doar ca-i sunt prieteni apropiati. Sa tot ai asemenea prieteni generosi, care sa-ti împrumute bani fara dobânda si pe un termen atât de lung (10 ani)! Numai ca, la o simpla si minima verificare, Doina Stoia si Valer Crisan nu pot face dovada provenientei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit si averi modeste, în conditiile în care beneficiau doar de salarii de la societatile comerciale la care erau angajati si detineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fosta casa nationalizata (Valer Crisan). Astfel ca se naste întrebarea daca suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mita mascata, o rasplata via Florin Muntean, sora si asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruta Kovesi în functia de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea daca suma de 1 milion de euro oferita PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mita mascata pentru promovarea Laurei Codruta Kovesi în fruntea Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, având în vedere ca la Sibiu si în Parchetul General se discuta ca numirea acesteia a fost platita de afaceristul sibian.

Sesizarea DNA si CSM

Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA sa se sesizeze si sa efectueze cercetari sub aspectul infractiunilor de dare si de luare de mita, respectiv de spalare de bani, fata de presedintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi, tatal sau Ioan Lascu, ex-directorul Transgaz, Florin Muntean, si omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulatie produs de generalul Florian Coldea si cercetarea procurorului general Kovesi sub aspectul infractiunii de favorizarea infractorului, pentru solutia de neîncepere a urmaririi penale emise în cauza respectiva. Totodata, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin aceasta declaratie politica, inclusiv sa stabileasca motivele pentru care DNA nu a extins cercetarile în cazul Apostu si asupra procurorului general Kovesi si a tatalui sau Ioan Lascu, urmând sa clarifice ce întâlniri si ce discutii a avut Kovesi cu Apostu la Bucuresti si la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.

      Aceasta este fata adevarata a procurorului general al României, Laura Codruta Kovesi, slavita si proslavita de presedintele Traian Basescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanti ai societatii civile si de unii reprezentanti diplomatici ai statelor occidentale la Bucuresti, îndeosebi de ambasadorii SUA si Marii Britanii. Trista realitate este ca Laura Codruta Kovesi a fost promovata în epoca portocalie, ca si alti sefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constitutionala, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educatiei s.a.) si agentii (ANI, ANAF s.a.), în baza principiului nulitatilor controlabile promovat în mod deosebit de presedintele Basescu si de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu basesciano-macoveian, în functiile cheie din institutiile statului au fost promovate cu prisosinta persoane mediocre profesional, obediente si santajabile, relativ tinere si originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii si protectorii lor.

În conditiile în care sefii Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie si Serviciului Român de Informatii manifesta supunere (si înca oarba) numai fata de dumneavoastra, va solicit sa dispuneti verificarea veridicitatii declaratiei mele, precum si initierea procedurilor de tragere la raspundere disciplinara si penala pentru faptele imputate. Subsemnatul am sesizat CSM si DNA în data de 2 mai 2012, dar CSM mi-a raspuns în van, iar DNA n-a catadicsit sa-mi raspunda pâna în prezent, desi au trecut 11 luni de la înaintarea sesizarii.

Daca Dvs. si institutiile fundamentale ale statului dovediti ca declaratia mea politica este mincinoasa si rauvoitoare, va promit ca demisionez din functia de senator al României. Daca nu-mi dovediti acest lucru ori nu-mi raspundeti, atunci am pretentia sa demisionati Dvs. din functia de presedinte al României. Pentru ca sunteti principalul vinovat pentru promovarea si mentinerea în fruntea procurorilor din România a unei (perso)nulitati juridice, care s-a remarcat nu numai prin totala aservire politica ci si prin abuzuri care intra sub incidenta legii penale.

Profitând de ocazie, pentru a aduce unele clarificari utile si esentiale, va solicit sa-mi raspundeti la urmatoarele întrebari:

1. Cine v-a recomandat-o pe Laura Codruta Kovesi, în 2005, pentru a fi numita procuror general al României: ministrul justitiei, Monica Macovei, si/sau ministrul de interne Vasile Blaga?

2. Ce criterii de performanta, experienta, competenta si integritate au recomandat-o pe Laura Codruta Kovesi pentru aceasta functie?

3. De ce ati renumit-o, în septembrie 2009, în functia de procuror general al României, desi Sectia de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a respins renominalizarea sa (cu 5 voturi contra si unul pentru)?

4. De ce ati mentinut-o în functie dupa ce Serviciul Român de Informatii v-a informat ca se afla sub urmarire operativa atât sotul sau Eduard Kovesi, pentru furnizarea de date si informatii serviciului secret ungar, cât si tatal sau Ioan Lascu, pentru implicare în afaceri cu companiile nationale Romgaz si Transgaz?

5. Daca ati convins-o pe Laura Codruta Kovesi sa divorteze si daca i-ati împins în brate un tânar si falnic subofiter din SPP, de care s-a amorezat ulterior?

6. Daca i-ati solicitat procurorului general  Laura Codruta Kovesi sa-i scape pe consilierii prezidentiali Theodor Stolojan si Elena Udrea în dosarul Alro?

7. Daca i-ati solicitat procurorului general Laura Codruta Kovesi sa-l scape pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, pentru accidentul de circulatie comis în fata stadionului Dinamo? Pentru ce merite l-ati avansat ulterior general pe procurorul sef al Sectiei Parchetelor Militare, Ion Vasilache, care a dispus neînceperea urmaririi penale fata de generalul Coldea?

8. Daca Laura Codruta Kovesi l-a ajutat pe presedintele PDL Sibiu, Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc, sa scape de urmarire penala în dosarul în care a fost învinuit de o frauda de 7 miliarde lei vechi, în calitate de director al Peco-Petrom Sibiu?

9. Daca Laura Codruta Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul firmei Atlassib si al Bancii Carpatica, cel mai bogat afacerist din Sibiu, în litigiile sale juridice? Cu ce si cu cât a contribuit Ilie Carabulea la campaniile electorale ale PDL, respectiv la alegerile prezidentiale din 2004 si 2009 si la alegerile locale si parlamentare din 2004 si 2008?

11. Daca i-ati solicitat procurorului general Laura Codruta Kovesi sa întocmeasca  (mai pe sleau, sa fabrice), cu concursul DNA si SRI, dosare penale unor adversari si lideri politici din fosta opozitie (PSD, PNL, PC) si chiar unora din fosta coalitie de guvernare (PDL, UDMR)?

10. Daca stiti ca, în perioada în care Kovesi era procuror general al României, parintii sai au acaparat abuziv (dupa metoda patentata de genitoarea sa juridica Monica Luisa Macovei) la Medias casa unor etnici sasi plecati în Germania? În curând o sa afle si stimata Dvs. prietena Angela Merkel si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (chiar daca SRI si SIE au infiltrat doi agenti secreti la grefa CEDO, cu misiunea sa determine respingerea ori radierea cauzelor incomode pentru presedintele Traian Basescu si pentru fosta putere politica din România) cum ati promovat necinstea si hotia în fruntea Parchetului din tara noastra.

Asteptam raspunsuri urgente si concludente din partea Dvs. În cazul în care nu veti raspunde si o veti numi pe Laura Codruta Kovesi procuror sef al DNA, apreciem ca, în calitate de cetateni, suntem în legitima aparare pentru a organiza o militie (potera) populara si a face dreptate. Pâna la capat!

Satu Mare,                                     Senator

1.04.2013                                              Valer Marian

P.S. Saptamânile urmatoare o sa va trimit alte trei declaratii relevante si interesante, la documentarea si elaborarea carora am lucrat aproape trei ani: „Procurorul sef Morar, avocatul principal si slujitorul preaplecat al presedintelui Basescu”, „Generalul Predoiu-ghertoiul lui Basescu de la SIE” si „Generalul Coldea, câinele de prada al democratiei de la SRI”.