|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-petitieonline
Stop discriminarii militarilor români! Stop persecutiei politice si încalcarii drepturilor fundamentale ale omului în România!
17/08/2012
Destinatar: Destinatar Multiplu, conform mentiunilor din petitie
Catre: Parlamentul României; Guvernul
României; Presedintia României; Consililul Suprem de Aparare a Tarii;
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii; Curtea
Constitutionala a României; Institutia „Avocatul Poporului”; Organizatia
pentru Apararea Drepturilor Omului - O.A.D.O. (ISHR
România);Organizatia Internationala a Drepturilor Omului - O.I.D.O.;
Europarlamentarii români – altii decât pseudo-democratii Monica Macovei,
Cristian Preda, Elena Basescu, Petru Luhan, Theodor Stolojan, László
Tokés si Traian Ungureanu.
To: NATO Parliamentary Assembly; The Embassies & Consulates of
NATO-Countries in Romania; The European Organisation of Military
Associations - EUROMIL; European Commission; European Parliament;Court
of Justice of the European Union; The Council of Europe; European Court
of Human Rights; Mr. Nils Muižnieks - Commissioner for Human Rights by
the Parliamentary Assembly of the Council of Europe;Venice Commission;
International Society for Human Rigths (ISHR); The Congress of the
United States;United Nations Human Rights Council; International
Criminal Court.
STOP DISCRIMINARII MILITARILOR ROMÂNI! STOP PERSECUTIEI POLITICE SI ÎNCALCARII DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ÎN ROMÂNIA!
Motto: “All human beings are born free and equal in dignity and rights.”
(Article 1 of the Universal Declaration of Human Rights)
Aceasta petitie este înaintata institutiei dvs. de catre militari activi
si în rezerva (retragere) din Armata României, membri ai familiilor
noastre, precum si de catre cetateni civili români.
Petitia are un caracter complex care necesita rezolvarea de catre mai
multe institutii, fapt pentru care destinatarul este multiplu. În acest
context, va rugam cu respect, sa considerati datele si informatiile din
continutul petitiei care nu vizeaza strict activitatea institutiei dvs.,
ca fiind suport informativ necesar pentru a întelege exact ceea ce se
întâmpla în România privind încalcarea principiilor statului de drept si
ale drepturilor democratice fundamentale ale cetatenilor români.
Scopul principal al prezentei petitii este acela de a atrage atentia
institutiei dvs. asupra situatiei de discriminare legislativa si
socio-profesionala, precum si asupra încalcarii drepturilor fundamentale
ale omului de catre statul român la care sunt supusi militarii activi
si în rezerva (retragere) din Armata României. Prin petitia noastra, va
solicitam în acelasi timp sprijin efectiv si urgent, prin toate
mijloacele si caile avute la dispozitie de institutia dvs., pentru a
contribui la eliminarea starii de discriminare si de încalcare a
drepturilor fundamentale ale omului, exercitate de statul român asupra
militarilor români, precum si asupra altor categorii de cetateni.
Apelam cu respect si încredere la interventia institutiilor
internationale mentionate în antetul petitiei, din motive obiective
bazate pe experienta noastra din ultimii 2 ani: statul român si justitia
româna nu au nicio reactie în situatiile de discriminare si de
încalcare a drepturilor omului impuse cetatenilor români, reactionând
doar la interventiile unor institutii internationale. Statului român si
justitia româna considera ca discriminarea si încalcarea drepturilor
omului impuse unei categorii de cetateni este legala cât timp acestea se
exercita în baza unor legi interne, legislatia de drept international
neavând niciun efect asupra legislatiei din România.
Apreciem ca în România nu sunt respectate principiile statului de drept,
iar democratia autentica este înlocuita de forma-mutant a acesteia,
cunoscuta sub numele de illiberal democracy (democratura/democradura)
sau semi-dictatura cu masca institutionala, justitia fiind parte a
acesteia.
INFORMARE PRELIMINARA
Va informam ca de la data de 01.01.2011, noi – militarii români de
cariera, indiferent de institutia din domeniul apararii, ordinii si
sigurantei nationale din care provenim, de gradele detinute si de de
munca prestata, am intrat într-o situatie de discriminare legislativa
flagranta prin comparatie cu celelalte categorii de cetateni români, în
ceea ce priveste respectarea drepturilor si libertatilor noastre
fundamentale de catre statul român.
Mentionam ca si pâna la data de 01.01.2011 am suportat acelasi tip de
discriminare legislativa si socio-profesionala ca si în prezent privind
drepturile si libertatile noastre fundamentale. Cu toate acestea, în
România (pâna la data mentionata) la fel ca si în celelalte state
civilizate ale lumii, aceasta discriminare legislativa a militarilor a
fost echilibrata printr-o legislatie de tip compensatoriu concretizata
în 2 legi aplicabile structurilor militare: o lege specifica de
salarizare (Legea nr. 138/1999) si o lege specifica de pensionare (Legea
nr. 164/2001 pentru structurile de aparare nationala, respectiv Legea
nr. 179/2004 pentru structurile militarizate interne). Prin acest
echilibru legislativ existent pâna la data de 01.01.2011, efectele de
discriminare asupra militarilor români au fost practic anulate, situatie
pe care însa statul român a schimbat-o radical dupa data mentionata: a
abrogat legile specifice de salarizare si de pensionare menite a
compensa discriminarea militarilor fata de restul societatii, iar noi am
ramas doar cu drepturile si libertatile noastre fundamentale interzise
sau restrictionate.
La data de 01.01.2011, legile menite sa compenseze discriminarea
militarilor români fata de alte categorii de cetateni, fiind abrogate de
statul român, noi - militarii români, am fost integrati în asa-numite
legi „unitare” de salarizare si de pensionare, alaturi de majoritatea
cetatenilor români. Ideea initiala a acestor legi cunoscute ca “unitare”
a fost aceea de a exista criterii unice de salarizare si de pensionare
pentru toti cetatenii români, fara exceptii. Cu toate acestea exceptiile
exista, de exemplu: magistratii (asimilati) în baza art. 81 din Legea
nr. 303/2004sau avocatii si personalul clerical în baza art. 6 (2) din
Legea nr. 263/2010, prin urmare, din start legile nu sunt “unitare”.
Aceste exceptii pot releva si o caracteristica a statului român despre
modul de aplicare a justitiei române: toti cetatenii sunt “unitari” prin
lege, cu exceptia celor care aplica legea, faptul pentru care ultimii
si-au creat facilitati în legile avizate de ei însisi.
Problema de fond nu este aceea ca noi – militarii, suntem integrati în
acelasi pachet legislativ „unitar” de salarizare si de pensionare precum
majoritatea cetatenilor civili români, ci faptul ca spre deosebire de
acestia, noi – militarii, am fost integrati doar partial în legile
„unitare” de salarizare si de pensionare, fiindu-ne limitate drepturi
esentiale care vizeaza chiar salarizarea si pensionarea noastra. Prin
modul discriminatoriu de aplicare a respectivelor legi sau printr-o
serie de acte legislative conexe cu caracter restrictiv, noi – militarii
români, spre deosebire de cetatenii civili alaturi de care am fost
integrati doar aparent în acelasi pachet legislativ, suntem prejudiciati
de drepturi fundamentale valabile pentru toti ceilalti cetateni cu care
am fost asimilati, drepturi de care însa noi, militarii români nu
beneficiem. Rezultatul este acela ca în contextul legislativ din
România, s-a creat falsa impresie ca si noi – militarii români avem
acelasi regim de salarizare si de pensionare precum cetatenii civili,
realitatea fiind ca drepturile noastre „unitare” de salarizare si de
pensionare ne sunt restrictionate fara nicio compensare, fie prin alte
legi adiacente legilor „unitare” de salarizare si de pensionare, fie
prin exceptie de la tratamentul „unitar”, situatie discriminatorie care
afecteaza exact drepturile noastre fundamentale de salarizare si de
pensionare, dar si existenta noastra si a familiilor noastre.
În acest context, noi - militarii Armatei României, va solicitam sa
interveniti cu instrumentele avute la dispozitie de institutia dvs. –
chiar si o simpla recomandare pentru statul român sau interventie asupra
acestuia fiind un sprijin real pentru noi, pentru stoparea în regim de
urgenta a oricarui tip de discriminare ce ne este impusa de catre statul
român în raport cu drepturile celorlalti cetateni români fara ca statul
sa ne acorde vreun tip de compensare legislativa în ceea ce priveste
salarizarea noastra, conditiile de viata si de dezvoltare familiala, de
munca si de securitate în munca sau dreptul de a urma o cariera
simultana si complementara profesiei militare.
ASPECTE DE ORDIN NEDEMOCRATIC
Noi - militarii români, mentionam si urmatoarele aspecte de ordin
nedemocratic petrecute în România în perioada 2009-2012, prin care
principiile statului de drept au fost încalcate în mod flagrant chiar de
catre statul român si în urma carora militarii români am intrat în
discriminare legislativa si socio-profesionala, astfel:
Militarii activi:
- La recrutarea noastra pentru sistemul militar (vârsta de 14-18
ani la recrutare) sau în perioada de început a carierei, statul român ca
orice alt stat civilizat, ne-a adus la cunostinta pachetul legislativ
complet privind managementul integrat al carierei militare, pe baza
caruia noi am acceptat sa urmam sau sa continuam o cariera militara. Un
astfel de pachet legislativ a cuprins o serie de prevederi legislative
despre privatiuni, limitari si interdictii de drepturi si libertati
constitutionale specifice spectrului militar, compensate însa pentru a
crea echilibru în drepturile cetatenesti, cu o lege specifica de
salarizare si o lege specifica de pensionare, fapt pentru care în
cunostinta de cauza am acceptam sa lucram în sistemul militar. Ori
statul român ne-a adus în situatia de a parcurge jumatate, 3/4 din
cariera sau de a ne apropia de finalul acesteia când practic nu mai avem
optiune de a renunta la cariera militara, anuntându-ne ca a schimbat
„din mers” regulile, în mod neprincipial si încalcând în mod retroactiv
prevederile pachetului legislativ care vizau nu numai limitarile si
interdictiile de drepturi ale noastre, ci si compensarile pentru aceste
limitari si interdictii de drepturi fundamentale. Noi – militarii
activi, am fost integrati în legi asa-numite „unitare” de salarizare
(Legea nr. 284/2010) si de pensionare (Legea nr. 263/2010) retroactiv
emiterii pachetului legislativ în baza caruia am acceptat sa lucram în
domeniul militar, însa cât timp ne sunt mentinute limitarile si
interdictiile de drepturi si libertati constitutionale în legislatia
româna, acest fapt constituie discriminare pura. Mentionam si un alt
aspect: în diverse etape ale carierei militare am încheiat si contracte
individuale cu statul român prin intermediul structurilor militare prin
care ne-am asumat toate obligatiile si privatiunile serviciului
militar, iar statul si-a asumat raspunderea sa respecte drepturile
noastre precum salarizarea si pensionarea specifice profesiei militare,
contracte încalcate în mod unilateral de catre statul român.
- Dorim sa atragem atentia statelor NATO si partenere ale NATO, în
mod special asupra unui fenomen care vizeaza eficienta militara: în baza
Legii nr. 263/2010, noi militarii români de cariera, de la sergent la
general, indiferent ca suntem în trupe combatante sau auxiliare, avem
drept de pensionare cu stagiu complet, la vârsta de 60 de ani. Ori
aceasta vârsta unica de pensionare determina ineficientizarea trupelor
combatante din Armata României, ceea ce reprezinta si un punct
vulnerabil al aliantei, cunoscut fiind faptul ca vârsta este un factor
care determina randamentul în actiunile militare ale oricaror trupe
combatante. Consideram ca din punct de vedere al eficientei în actiunile
militare, acest element este mai mult decât suficient pentru ca si
militarii români sa beneficieze de prevederi legislative speciale
privind pensiile militare dupa modelul tuturor armatelor respectabile
ale lumii.
Militarii în rezerva si în retragere:
Într-un mod care sfideaza complet principiile oricarui stat de drept,
noua – militarilor în rezerva si în retragere, statul român ne-a
desfiintat efectiv dreptul la pensie militara astfel ca de la data de
01.01.2011 a fost stopata plata pensiilor militare în România. Pentru a
camufla încalcarea retroactiva a drepturilor noastre, statul român a
procedat dupa modelul statelor în care democratia autentica a fost
înlocuita cu formele de falsa democratie cunoscuta sub numele
dedemocratura/democradura/illiberal democracy sau semi-dictatura cu
masca institutionala. Statul a înlocuit pur si simplu legea pensiilor
militare (Legea nr. 164/2001, respectiv Legea nr. 179/2004) cu o noua
lege (O.U.G. nr. 1/2011, aprobata cu Legea nr. 165/2011) si prin care
pensiile noastre militare în fapt desfiintate, au fost recalculate în
mod retroactiv dupa principii complet noi, ca si cum niciodata în
cariera noastra nu am fi fost expusi vreunei privatiuni sau limitari ori
interdictii de drepturi de natura constitutionala. Ori noi am acceptat
sa suportam privatiunile serviciului militar si limitarea sau
interzicerea unor drepturi fundamentale pe baza unei legislatii de
echilibru, iar acum – dupa trecerea în rezerva (în retragere), statul
român a abrogat legea pensiilor militare care a fost o componenta a
echilibrului legislativ în baza careia am acceptat sa urmam o cariera
militara. Mentionam si un alt aspect comun cu ceea ce li s-a întâmplat
militarilor activi: în diverse etape ale carierei militare si noi am
încheiat contracte individuale cu statul român prin intermediul
structurilor militare prin care ne-am asumat toate obligatiile si
privatiunile serviciului militar, iar statul si-a asumat raspunderea sa
respecte drepturile noastre printre care si dreptul la pensie militara,
contracte cu caracter de lege încalcate retroactiv si în mod unilateral
de catre statul român.
Dupa pensionarea noastra în baza unei legi a pensiilor militare ca si
componenta a pachetului legislativ în care ne-am desfasurat activitatea,
am fost inclusi în mod nedemocratic, retroactiv si fortat într-o
legislatie noua al carei efect este diminuarea cuantumului pensiilor a
zeci de mii de militari în rezerva (în retragere), precum si abrogarea
altor drepturi esentiale pentru circa 170 000 de militari în rezerva
(retragere), dar si pentru membrii familiilor noastre, drepturi
existente în vechea lege a pensiilor militare. În urma acestui fenomen
de anulare în mod abuziv a unor drepturi câstigate legal, au aparut
cazuri de militari în rezerva (în retragere) si membrii ai familiilor
acestora care au ajuns în situatia de a nu mai detine resurse financiare
de existenta, media din România prezentând cazuri de deces sau de
suicid cauzate de politica abuziva a statului român.
DETALII PRIVIND DISCRIMINAREA SI ÎNCALCAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE
OMULUI EXERCITATE ASUPRA MILITARILOR ACTIVI. SOLICITARI ALE MILITARILOR
ACTIVI.
1. Exceptând aspectele de ordin nedemocratic prezentate anterior,
pentru noi – militarii activi, elementele de discriminare legislativa si
socio-profesionala si aspectele de încalcare a dreptului omului, sunt
urmatoarele:Statul român a emis o lege “unitara” de salarizare fara a
respecta prevederile Nomenclatorului International de Clasificare
Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08.Acest fapt implica introducerea
militarilor în grupa majora “zero” a ocupatiilor existente în România,
dupa modelul celorlalte state civilizate ale lumii si dupa recomandarile
organismelor internationale de profil, fapt care presupune si o
salarizare superioara a militarilor. Mentionam ca nivelul salarizarii
determina nivelul contributiilor la sistemul public de pensii si
implicit cuantumul pensiilor. Desi Nomenclatorul International de
Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08 a fost implementat si in
Romania în anul 2009 sub forma COR, legiuitorii români au procedat la o
exceptie: au fost clasificate si standardizate toate ocupatiile, mai
putin cea de militar si care pur si simplu, nu exista în nomeclatorul
ocupatiilor din România. Desi înHG nr. 1.352/2010 de aplicare a ISCO-08
se face referire la grupa majora "zero", în ordinul de aplicare al
acesteia Nr. 1.832/856/2011 - grupa majora "zero" este eliminata
efectiv, neexistand militari in Romania dupa criteriile ISCO-08. Ori în
acest caz, prin excluderea ocupatiei de militar din sfera ocupatiilor
standardizate din România, apare nu doar un aspect de discriminare în
ceea ce priveste drepturile militarilor români comparativ cu cele ale
militarii altor natiuni si ale oricarui cetatean în general, ci si un
aspect care desfiinteaza de factoprofesia de militar pe teritoriul
României. Solicitam în acest sens ca pentru eliminarea discriminarii
noastre, statul român sa implementeze si sa respecte prevederile
Nomenclatorului International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor
ISCO-08.
2. Statul român a emis o lege “unitara” de salarizare prin care noua –
militarilor activi, ni s-a creat efectiv un regim „sclavagizat”, în
contrast cu întreaga societate româneasca. Ideea de baza a legii este
aceea ca toti cetatenii platiti din fonduri publice sa fie introdusi în
15 trepte de salarizare, în functie de importanta muncii prestate si de
nivelul de instruire profesionala, principiu relativ corect. Problema
este ca Legea nr. 284/2010 (legea salarizarii “unitare” a personalului
platit din fonduri publice), ascunde un viciu de natura flagrant
discriminatorie prin care toti cetatenii români platiti din fonduri
publice sunt remunerati la activitatea desfasurata pentru o munca
normata de 40 de ore pe saptamâna, echivalentul a 5 zile lucratoare pe
saptamâna x 8 ore/zi, cu o singura exceptie. Exceptia suntem noi -
militarii, ale caror salarii sunt stabilite la zile calendaristice, deci
pentru 7 zile din 7 pe saptamâna x 24 de ore. Pentru eliminarea
discriminarii noastre în contextul actualului pachet legislativ,
solicitam abrogarea în regim de urgenta a articolului 92 (1) din anexa
nr. VII din Legea nr. 284/2010 (legea salarizarii “unitare” a
personalului platit din fonduri publice) prin care “cuantumul zilnic al
soldei lunare cuvenite personalului militar se determina prin raportare
la numarul zilelor calendaristice corespunzatoare fiecarei luni a
anului.” Aceasta prevedere reprezinta o discriminare evidenta a
militarilor în raport cu cetatenii civili, în conditiile în care
cuantumul zilnic al salariului lunar cuvenit cetatenilor civili alaturi
de care suntem integrati în aceeasi lege de salarizare se determina
“prin raportare la numarul de zile lucratoare din luna respectiva”, iar
noua – militarilor, nu. Nu este just din moment ce suntem integrati în
aceeasi lege “unitara” de salarizare, ca doar noi – militarii, sa fim
fortati sa lucram suplimentar peste programul normal de lucru de 8 ore
pe zi si de 5 zile pe saptamâna, oricât si oricând, fara compensatii
financiare sau de timp liber care se acorda în mod corespunzator doar
celorlalti salariati “unitari”, dar nu si noua, militarilor. Prin acest
viciu al legii, noi – militarii români suntem în realitate remunerati de
3 ori mai putin decât omologii nostri (ca nivel de instruire si
importanta a muncii) cetateni civili cu care am fost pozitionati pe
aceleasi trepte de salarizare, însa la un volum de munca complet
disproportionat. Neavând nicio compensare pentru aceasta discriminare
majora, este imperios necesar ca si noi militarii români sa beneficiem
de tratament egal la remunerarea muncii noastre dupa modelul tuturor
celorlalti cetateni români, respectiv solicitam ca la salarizarea
noastra sa se ia în calcul tot un volum de munca de 5 zile lucratoare si
de 40 de ore pe saptamâna.
3. Statul român aplica prevederile legislative conexe legii „unitare” a
salarizarii tuturor cetatenilor români, cu o singura exceptie de
tratament care suntem tot noi – militarii activi. Mentionam ca Legea nr.
53/2003 (Codul Muncii) este o lege conexa si complementara Legii nr.
284/2010 (legea salarizarii “unitare” a personalului platit din fonduri
publice) prin care tuturor cetatenilor cu exceptia noastra - a
militarilor, orice ora de munca suplimentara (ceea ce depaseste 8 ore pe
zi si 40 de ore pe saptamâna) este compensata astfel:
- fie este remunerata cu minim 75% în plus fata de tariful muncii
prestate în timpul normal de lucru, ceea ce nu reprezinta doar venituri
salariale mai mari, ci si contributii la pensii mai mari si implicit
pensii mai mari;
- fie este compensata cu timp liber corespunzator dupa principiul
“o ora libera platita pentru fiecare ora suplimentara lucrata”;
Referitor la munca suplimentara, Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) mai
are o prevedere care precizeaza ca munca desfasurata pe timp de noapte
este remunerata cu 25% în plus fata de munca desfasurata pe timp de zi.
Binenînteles ca noua - militarilor activi, nu ni se aplica nici aceasta
prevedere în conditiile în care prestam frecvent munca în regim de
noapte.
Ori noua – militarilor, nu ni se aplica niciuna din variante de
compensare a muncii suplimentare, fiind însa obligati sa lucram frecvent
nenormat pe perioade care pot însuma într-un an calendaristic si 3-4
luni lucrate 24 de ore din 24 si 7 zile din 7, neremunerate si implicit
necontributive la sistemele de pensii. Reiteram faptul ca nivelul
salarizarii determina nivelul contributiilor la sistemul public sau
privat de pensii si implicit cuantumul pensiilor, fiind un lant
legislativ în care noi – militarii suntem afectati prin neplata muncii
suplimentare, nu numai la salarizare, ci în toate cele 3 componente ale
lantului legislativ salarizare-contributie-cuantum pensii. Nu exista
plata suplimentara pentru munca suplimentara pe care suntem însa
obligati sa o efectuam frecvent, iar în ceea ce priveste timpul liber în
compensare ni se aplica prevederi interne care nu au nici pe departe
legatura cu principiul rezonabil aplicat cetatenilor civili “o ora
libera platita pentru fiecare ora suplimentara lucrata”, discriminarea
fiind suficient de evidenta.
Neavând nicio compensare pentru aceste discriminari majore în ceea ce
priveste timpul de lucru si salarizarea în functie de volumul de munca,
solicitam ca si noi militarii activi, sa beneficiem de tratament egal
pentru compensarea muncii suplimentare si de noapte, dupa modelul
tuturor celorlalti salariati “unitari” din moment ce suntem declarati
salariati “unitari”, iar ulterior pensionari „unitari”. Prin urmare
solicitam sa ni se aplice integral si noua prevederile Legii nr. 53/2003
(Codul Muncii). Daca statul sau societatea au nevoie de serviciile
noastre în afara programului de lucru 5 zile lucratoare si 40 de ore pe
saptamâna sau pe timp de noapte, intervenim oricând si oriunde, însa
solicitam sa nu mai fim discriminati fata de ceilalti cetateni în ceea
ce priveste modul de compensare a acestui tip de munca, respectiv nu
dorim sa mai fim fortati sa o prestam gratis doar pentru ca suntem
militari.
4. Statul român ne obstructioneaza dreptul la munca, la o evolutie
familiala normala, la o cariera complementara, la venituri mai mari si
implicit la contributii la pensii si la pensii mai mari, prin legi
conexe legilor „unitare” de salarizare si de pensionare. Astfel de legi
conexe suntLegea nr. 80/1995 (Statutul Cadrelor Militare) si Legea nr.
384/2006 (privind Statutul Soldatilor si Gradatilor Profesionisti) si
care prezinta un profund caracter discriminatoriu în ceea ce priveste
drepturile si libertatile noastre fundamentale, comparativ cu ceilalti
cetateni “unitari” cu care am fost asimilati ca “unitari” doar partial
si în mod formal. Sectiunea a 3-a dinLegea nr. 80/1995 (Statutul
Cadrelor Militare) si art. 25 din Legea nr. 384/2006 (privind Statutul
Soldatilor si Gradatilor Profesionisti) ne impun noua – militarilor
români, interdictii si limitari ale unor drepturi si libertati
cetatenesti si constitutionale care nu au legatura cu sarcinile concrete
ale niciunei profesii, nici macar cu ale serviciului militar în sine.
Serviciul militar propriu-zis începe abia dupa interdictiile si
limitarile de drepturi si libertati care ne sunt impuse ca si conditie
precursoare exercitarii profesiei propriu-zise de militar. Aceste
limitari ale unor drepturi si libertati fundamentale necompensate prin
absolut nimic ne afecteaza, prin comparatie cu cetatenii civili alaturi
de care am fost declarati „unitari”, nu numai viata noastra a
militarilor, ci si a familiilor noastre.
Exemple:
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa practicam
orice a 2-a profesie, ci doar unele considerate „decente”, desi cele
considerate „indecente” (de ex. angajat la un serviciu de salubritate),
nu sunt ilegale, determinând si acestea venituri suplimentare,
contributii mai mari la pensii si implicit pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa ne
organizam în sindicate, desi aceste forme de organizare aduc beneficii
în ceea ce priveste conditiile de munca, influentând direct veniturile,
contributiile la pensii si cuantumurile viitoarelor pensii. Efect
concret: nu avem dreptul sa încheiem contracte colective de munca prin
care munca suplimentara la ceilalti cetateni “unitari”, poate fi
retribuita si cu 200% mai mult fata de cea din timpul normal de lucru,
ceea ce înseamna din nou, venituri mai mari, contributii la pensii mai
mari si pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa declaram
sau sa participam la greve, în conditiile în care aceste actiuni
reprezinta forme care vizeaza drepturile si securitatea în munca, deci
noi nu avem dreptul sa ne clamam propria discriminare;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa detinem
societati comerciale sau sa participam la administrarea acestora, în
conditiile în care astfel de activitati înseamna din nou venituri mai
mari, contributii la pensii mai mari si pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa candidam
pentru a fi alesi în administratia publica locala, în Parlamentul
României, precum si în functia de Presedinte al României, în conditiile
în care toate aceste facilitati permit dreptul la o cariera
complementara celei militare, cariera care, de asemenea, este
generatoare de venituri mai mari, contributii la pensii mai mari si
pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalti cetateni cu care am
fost asimilati ca având regim „unitar” doar în mod formal, sa facem
parte din formatiuni politice, în conditiile în care si o astfel de
optiune permite dreptul la o cariera complementara celei militare si
care, de asemenea, poate fi generatoare de venituri mai mari,
contributii la pensii mai mari si pensii mai mari.
5. Prin privarea noastra de drepturi si libertati ca si conditie
preliminara a exercitarii serviciului militar sau prin privatiunile
propriu-zise ale serviciului militar, statul român afecteaza în mod
indirect, dar inevitabil si viata membrilor civili ai familiilor
noastre. Ca militari, suntem singurii cetateni români care suntem
obligati sa ne schimbam frecvent domiciliul în functiile de interesele
serviciului militar si în mod implicit, în functiile de interesele
statului român, impunându-ni-se o situatie de instabilitate rezidentiala
si familiala. În situatia data, apar caracteristici specifice
familiilor de militari din orice stat al lumii: absenta sotului
(parintelui) militar pe perioade lungi de lânga familie în situatia când
doar sotul (parintele) militar se deplaseaza la noul loc de munca sau
stramutari ale întregii familii, de multe ori în zone izolate, fara
locuri de munca pentru membrii civili ai familiei si cu impact negativ
asupra educatiei copiilor minori. Ori ambele situatii afecteaza viata
familiilor de militari, prin urmare starea de discriminare la care
suntem supusi noi – militarii, se extinde si asupra membrilor civili ai
familiilor noastre, ceea ce nu se mai întâmpla familiei niciunui
cetatean român.
6. Nu în ultima instanta, dupa ce noi suntem considerati în mod eronat
ca fiind cetateni salarizati „unitar” pe timpul carierei, nebeneficiind
în realitate de nicio facilitate precum ceilalti cetateni salarizati
„unitar”, nici macar dupa pensionarea noastra în conditii “unitare” nu
suntem tratati precum ceilalti pensionari “unitari”, ci tot în mod
discriminatoriu. Dupa trecerea noastra în rezerva/retragere ca
pensionari „unitari”, noi devenim de fapt pensionari „unitari” doar
partial si nu total precum ceilalti cetateni. Prin legi care tin de
apararea nationala, noi – militarii pensionati „unitari”, continuam sa
avem obligatii militare în rezerva armatei, ceea ce constituie o noua
discriminare a noastra prin comparatie cu ceilalti cetateni români
pensionati „unitar” si care nu au astfel de obligatii militare dupa
pensionare.
În concluzie, pentru eliminarea discriminarii noastre în raport cu
drepturile si libertatile cetatenilor civili alaturi de care am fost
declarati doar formal sau partial ca fiind „unitari”, în lipsa unor legi
specifice de salarizare si de pensionare pentru militari ca elemente
suficiente pentru a crea un echilibru legislativ, noi – militarii
activi, solicitam sa nu mai fim discriminati fata de ceilalti cetateni
români si sa ni se aplice acelasi regim „unitar”, dar în volum complet,
dupa cum urmeaza:
- solicitam recunoasterea si încadrarea profesiei noastre conform normelor internationale stabilite de ISCO-08;
- solicitam salarizare la un volum de munca de 8 ore pe zi si de 40 de
ore pe saptamâna, respectiv plata la „tarif orar” a muncii noastre
precum tuturor celorlalti salariati “unitari”, respectiv solicitam sa nu
mai fim fortati sa lucram gratuit dupa programul de 8 ore pe zi si de
40 de ore pe saptamâna;
- solicitam aplicarea integrala a prevederilor Codului Muncii precum celorlalti salariati “unitari”;
- solicitam eliminarea tuturor limitarilor si interdictiilor de
drepturi si libertati constitutionale din Legea nr. 80/1995 (Statutul
Cadrelor Militare), precum si din Legea nr. 384/2006 (Statutul
Soldatilor si Gradatilor Profesionisti), dupa modelul celorlalti
cetateni „unitari”;
- solicitam protectia familiilor noastre, respectiv sa nu mai fim
niciodata obligati sa ne mutam mereu în alte localitati, la fel cum nici
ceilalti cetateni unitari nu sunt obligati de catre stat sa faca acest
lucru;
- solicitam eliminarea oricaror atributii militare dupa trecerea
noastra în rezerva, dupa modelul celorlalti cetateni pensionati
“unitar”.
Noi – militarii activi români, suntem constienti ca cele 6 cerinte
solicitate ca alternativa la refuzul statului român de reintroduce legi
specifice de salarizare si de pensionare pentru militari, sunt cereri
nefiresti pentru orice armata a lumii, fiind în fapt si mai costisitoare
pentru statul român decât o legislatie distincta de salarizare si de
pensionare pentru militari. Însa în nicio situatie statul român nu are
dreptul sa dispuna discriminarea noastra – a militarilor, de aceea
statul român trebuie sa fie constrâns sa decida în mod corect: ori
legislatie distincta de salarizare si de pensionare pentru militari ca
forma de compensare a încalcarii drepturilor noastre fundamentale, ori
legislatie „unitara” de salarizare si de pensionare precum toti
cetatenii români, însa cu respectarea stricta si pentru militari a
tuturor drepturilor cetatenilor civili enuntate în cele 6 cereri ale
noastre.
În contextul celor expuse, solicitam, cu respect, interventia
institutiei dvs. prin orice modalitate considerati de cuviinta si cu
instrumentele pe care le aveti la îndemâna, pentru a contribui la
eliminarea discriminarii si nerespectarii drepturilor fundamantale la
care sunt supusi militarii români si familiile acestora, fie prin
reimplementarea în legislatia româna a legilor specifice de salarizare
si de pensionare pentru militari, fie prin varianta alternativa pe care
am prezentat-o, cel mai important fiind sa nu mai fim discriminati fata
de restul societatii românesti.
DETALII PRIVIND DISCRIMINAREA SI ÎNCALCAREA DREPTURILORFUNDAMENTALE ALE
OMULUI EXERCITATE ASUPRA MILITARILOR ÎN REZERVA SI ÎN RETRAGERE.
SOLICITARI ALE MILITARILOR REZERVA SI ÎN RETRAGERE
Elementele expuse în cele 6 puncte de catre de catre colegii nostri -
militari activi, privind discriminarea si încalcarea drepturilor
militarilor români, le-am resimtit si noi, militarii în rezerva si în
retragere si familiile noastre pe deplin, pe timpul carierei noastre
(punctul 2 este aplicabil militarilor pensionati dupa data de
01.01.2011). În spiritul cerintelor de eliminare a discriminarilor
expuse de catre militari activi, în conditiile în care noua -
militarilor români în rezerva si în retragere statul român ne-a
desfiintat efectiv dreptul la pensie militara în cursul derularii
acestuia, în modul cel mai nedemocratic, respectiv retroactiv acordarii
acestuia, va solicitam interventia urgenta a institutiei dvs. pentru
respectarea de catre România a principiilor elementare ale statului de
drept. Acest fapt înseamna un singur lucru: respectarea de catre statul
roman a pachetului legislativ pe baza caruia am acceptat sa lucram în
sistemul militar, incluzând Legea nr. 164/2001, respectiv Legea nr.
179/2004 care ne-a acordat dreptul la pensie militara, drept abrogat în
mod nedemocratic de catre statul român, dupa ce noi ne-am respectat
integral angajamentele si contractele individuale fata de acesta.
Mentionam faptul ca si dupa desfiintarea dreptului nostru la pensie
militara, am fost discriminati de catre statul român la recalcularea
pensiilor noastre chiar si în baza pachetului legislativ complet de
salarizare si de pensionare pentru ceilalti cetatenii “unitari”, în
sensul ca:
• S-a luat în calcul principiul contributivitatii, netinându-se cont de
faptul ca pe timpul carierei noi am fost remunerati la zile
calendaristice si nu la zile lucratoare, deci am avut venituri si
contributii fixe indiferent de timpul de lucru, fenomen neîntâlnit la
nici un alt cetatean român “unitar”. Ori o recalculare relativ
principiala, ar fi trebuit sa reconsidere veniturile noastre ca fiind
obtinute în cariera militara dupa principiile “unitare” ale salarizarii,
respectiv pentru 8 ore de munca si 5 zile lucratoare pe saptamâna.
Acest fapt nu s-a întâmplat.
• În contextul celor expuse anterior, statul român ar fi trebuit sa
dispuna salarizarea retroactiva a noastra pentru toate perioadele
lucrate de noi în cariera în afara celor 8 ore de munca si 5 zile
lucratoare pe saptamâna, pe baza principiilor de salarizare stabilite
deLegea nr. 53/2003 (Codul Muncii) privind munca suplimentara si munca
de noapte si care însumeaza luni de zile lucrate suplimentar în fiecare
an calendaristic de cariera si nu câteva ore. Nici acest fapt nu s-a
întâmplat.
• Recalcularea pensiilor noastre, pe baza principiului contributivitatii
aplicat însa în context legislativ complet (salarizare pentru 8 ore de
munca si 5 zile lucratoare pe saptamâna actualizata cu salarizarea
retroactiva pentru perioadele lucrate suplimentar în cariera-contributie
la pensii-cuantum pensii), ar fi determinat un echilibru relativ
corect, însa nici acest fapt nu s-a întâmplat.
Daca statul ar fi fost luat în calcul la recalcularea pensiilor noastre,
elementele (alternative) prezentate anterior si perfect normale pentru
cetatenii “unitari” alaturi de care am fost integrati doar formal, acest
fapt ar fi atenuat, în parte, consecintele desfiintarii pensiilor
militare, în nici un caz în totalitate, dar oricum statul român
autoritarist este incapabil sa ia în calcul o astfel de varianta. Pe de
alta parte, în nicio situatie, nicio recalculare în baza principiilor
civile nu poate compensa privarea noastra de libertati si drepturi
fundamentale suportata de-a lungul a zeci de ani de cariera.
Nu în ultima instanta, noi - militarii români în rezerva si în
retragere, am fost declarati “pensionari unitari” însa spre deosebire de
ceilalti “pensionari unitari” continuam sa avem obligatii militare,
ceea ce constituie un nou element de discriminare în conditiile
aceluiasi pachet legislativ, element de discriminare pe care de asemenea
îl denuntam.
În urma acestor deviatii ale statului român de la principiile statului
de drept, noi - militarii români în rezerva si în retragere, am fost
ignorati complet atât ca militari, cât si ca cetateni, iar prin modul de
procedura a statului român, am intrat nu doar într-o stare de
discriminare, ci si într-o situatie care prezinta suficiente elemente de
persecutie atât sociala, cât si politica. Exista în acest sens, un
element deosebit de relevant despre situatia de discriminare legislativa
si socio-profesionala produsa militarilor români în rezerva si în
retragere: Curtea Constitutionala a României a stabilit ca în cazul
recalcularii pensiilor civile la schimbarea legislatiei de pensionare,
pensionarilor civili nu poate sa le fie scazut cuantumul pensiei
(Decizia 120/15.02.2007 a Curtii Constitutionale a României), nici
magistratilor (Legea nr. 303/2004, reactualizata în 26 ianuarie 2012),
însa militarilor - da, ceea ce s-a si întâmplat (prin O.U.G. nr. 1/2011,
aprobata cu Legea nr. 165/2011).
Pe cale de consecinta, la fel precum colegii nostri – militari activi,
consideram ca reintroducerea unor legi specifice de salarizare si de
pensionare pentru militari, reprezinta un element suficient pentru
eliminarea starii de discriminare si de persecutie la care suntem supusi
în mod mai mult decât evident, fapt pentru care si noi solicitam cu
acelasi respect, interventia institutiei dvs. pentru a contribui la
eliminarea discriminarii si nerespectarii drepturilor fundamantale la
care sunt supusi militarii români si familiile acestora.
INFORMARE ADRESATA ORGANISMELOR INTERNATIONALE PRIVIND SPECTRUL POLITIC SI ECONOMIC ROMÂNESC. POLITIZAREA JUSTITIEI.
Noi – militarii români, la fel ca militarii oricarui stat democratic, nu
ne implicam politic, însa nu avem dreptul nici sa toleram vreun tip de
discriminare sau de persecutie, în conditiile în care toate statele si
popoarele democratice ale lumii condamna orice forma de încalcare a
drepturilor fundamentale ale omului. Ori discriminarea produsa
militarilor români de catre statul român în raport cu restul societatii
este similara actelor de xenofobie sau rasism, singura deosebire fiind
doar ca tinta persecutiei statului român este categoria
socio-profesionala a militarilor.
Ca militari si cetateni români, avem cultura necesara în a realiza
diferenta între democratia autentica si forma falsificata a acesteia
instaurata de regimul lui Traian Basescu, forma cunoscuta în lume sub
numele de illiberal democracy/democratura/democradura. Pe de alta parte,
ca militari avem suficiente cunostinte de drept international umanitar,
încât sa putem realiza faptul ca militarii români am intrat în stare de
discriminare pura fata de restul societatii românesti.
Informam cu aceasta ocazie, organismele internationale mentionate în
antetul prezentei petitii, ca situatia de discriminare cauzata
militarilor români de propriul stat (si nu numai - mai sunt si alte
categorii de cetateni) , este provocata în exclusivitate de regimul
politic al presedintelui României instaurat si condus de Traian Basescu
în perioada 2009-2012.
Într-un astfel de stat autoritarist, este evident ca si justitia este un
instrument aservit politic, de aceea nici demersurile noastre pe calea
justitiei îndreptate pentru corectarea abuzurilor regimului Traian
Basescu, nu au niciun efect. Anumite tribunalele românesti, în functie
de comenzile de ordin politic, tergiverseaza procesele intentate de
militari contra statului, prin diverse tertipuri precum programari
extrem de tardive ale acestora sau amânari extrem de lungi pretextate de
imposibilitatea constituirii completelor de judecata (ostentativ este
faptul ca acest lucru se întâmpla doar pentru militari, nu si pentru
alte categorii de cetateni), astfel ca apare situatia în care un proces
pe fond poate sa nu ajunga a fi planificat în instante nici dupa 2 ani
de la intentarea lui. Procurorul general al Parchetului de pe lânga
Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a României este desemnat politic de
catre presedintele României, indiciu care demonstreaza ca nu exista
justitie independenta în România. Acest fapt a devenit flagrant în anul
2009, când la învestirea procurorului general actual al României,
presedintele Traian Basescu nu a tinut cont de avizul negativ al
Consiliului Superior al Magistraturii, element nefiresc pentru o
justitie independenta. Subordonarea justitiei fata de regimul Traian
Basescu a atins pragul maxim cu ocazia referendumului organizat pentru
demiterea presedintelui Traian Basescu în data de 29 iulie 2012.
Parchetul a ajuns în stadiul critic de a sprijini direct o
semi-dictatura, anchetând si intimidând fara nici un temei legal (dupa
modelul fostilor comisari sovietici prezenti în România în perioada
postbelica), sute de cetateni pentru delictul inexistent de prezentare
la vot, actiune care are un singur scop: reinstaurarea prin orice
mijloace a regimului pseudo-democrat prezidat de Traian Basescu. Acelasi
Parchet ocoleste cu buna stiinta, sa se atinga de regimul presedintelui
Traian Basescu, regim care în mod public si prin toate caile si
mijloacele, a încalcat flagrant art. 2 din Legea nr. 14/2003 prin care a
instigat cetatenii sa nu se prezinte la vot, ceea ce chiar constituie
un delict în legislatia româna.
Curtea Constitutionala a României este formata spre deosebire de statele
civilizate ale lumii, din membri desemnati exclusiv politic, ceea ce
reprezinta o noua deviatie de la democratie alaturi de alte aspecte, cum
ar fi faptul ca presedintele acesteia nu a fost niciodata judecator
înainte de a profesa la Curtea Constitutionala a României. În acest
context de politizare, 5 dintre cei 9 membri ai Curtii Constitutionale a
României sunt desemnati politic de regimul instalat de Traian Basescu,
perioada în care s-au întâmplat în fapt, cele mai flagrante încalcari
ale dreptului omului în România de dupa caderea comunismului. Astfel,
Curtea Constitutionala a României a stabilit ca desfiintarea dreptului
la pensie militara pentru militarii deja pensionati este
constitutionala, în schimb desfiintarea dreptului la pensie specifica
magistratilor de care beneficiaza si membrii Curtii Constitutionale a
României, este neconstitutionala. Pe de alta parte, aceeasi Curte
Constitutionala a României a stabilit ca în cazul recalcularii pensiilor
civile la schimbarea legislatiei de pensionare, pensionarilor civili nu
poate sa le fie scazut cuantumul pensiei (Decizia 120/15.02.2007 a
Curtii Constitutionale a României), nici magistratilor(Legea nr.
303/2004, reactualizata în 26 ianuarie 2012), însa militarilor - da,
ceea ce s-a si întâmplat (prin O.U.G. nr. 1/2011, aprobata cu Legea nr.
165/2011). Nu în ultima instanta, referitor la neretroactivitate, Curtea
Constitutionala a României a stabilit într-un mod care sfideaza orice
principiu democratic ca desfiintarea dreptului la pensie militara deja
obtinut nu are caracter retroactiv, întrucât anularea respectivului
drept actioneaza doar pentru viitor. Ori în mod similar interpretarii
Curtii Constitutionale a României în cazul pensiilor militarilor, noi
cetatenii români putem fi deposedati oricând printr-o lege de locuintele
si proprietatile noastre, întrucât Curtea Constitutionala a României ar
considera ca e constitutional: ramânem fara locuinte sau proprietati
doar din momentul promulgarii legii de deposedare, deci deposedarea
actioneaza doar pentru viitor în conceptia Curtii Constitutionale a
României, institutie care aplica astfel în mod arbitrar principiul
neretroactivitatii. Politizarea justitiei la cel mai înalt nivel, rezida
si dintr-un element în curs de derulare în viata politica româneasca,
respectiv starea actuala de suspendare a presedintelui României. Desi
presedintele României poate fi ales cu majoritatea simpla a cetatenilor
care se prezinta la vot indiferent de numarul lor, Curtea
Constitutionala a României a stabilit ca presedintele poate fi demis tot
cu majoritate simpla, însa numai daca la vot se prezinta 50%+1 dintre
cetatenii români cu drept de vot, contrar recomandarii Comisiei de la
Venetia. S-a ajuns astfel în situatia paradoxala creata de Curtea
Constitutionala a României, prin care la referendumul organizat în data
de 29 iulie 2012, cetatenii au votat în proportie de 88% pentru
demiterea presedintelui, iar presedintele nu poate fi demis întrucât la
vot nu s-au prezentat decât 46% dintre cetateni. Presedintele a fost
ales în anul 2009 cu 5,2 milioane de voturi pentru si acum nu poate fi
demis cu 7,5 milioane de voturi contra sa. Implicarea politica a Curtii
Constitutionale a României într-o astfel de decizie este evidenta:
rareori la un referendum poate fi atins pragul de 50%+1, decizia fiind
un sprijin politic evident al Curtii Constitutionale a României pentru
regimul Traian Basescu si care întareste aspectul de semi-dictatura
mascata institutional, Curtea Constitutionala a României fiind
componenta de executie într-un astfel de regim.
Am precizat ca în urma procesului abuziv de desfiintare a pensiilor
militare, au aparut cazuri de militari în rezerva (în retragere) si
membrii ai familiilor acestora care au ajuns în situatia de a nu mai
detine resurse financiare de existenta, mass media din România
prezentând cazuri concrete de deces sau de suicid cauzate de politica
abuziva a regimului condus de Traian Basescu. În fapt, acest lucru s-a
întâmplat în egala masura si cetatenilor civili, prin masuri pretextate
de programele de austeritate, masuri care însa au încalcat drepturi
esentiale ale omului, printre care si pe cel la viata. Programul de
austeritate a însemnat diminuari de salarii în procente nemaintâlnite în
nici un stat al lumii (25%) din venituri deja cu mult scazute fata de
statele lumii civilizate, alaturi de o serie de alte masuri la fel de
radicale, toate având însa efecte si asupra dreptului la viata al
cetatenilor români, nu doar asupra calitatii vietii. Regimul politic
Traian Basescu a impus o aceste masuri radicale de austeritate prin
încalcarea flagranta a art. 47 (1) din Constitutia României care
stipuleaza ca “Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica
si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de
trai decent”. Nu avem posibilitatea sa verificam datele datorita lipsei
de transparenta a institutiilor de profil ale statului român, dar unele
surse media afirma despre un numar de decese în rândul populatiei
României în anii 2010-2012, crescut cu mult din cauza masurilor de
austeritate ale regimului Traian Basescu, unele statistici reliefând o
rata a mortalitatii chiar si cu 60% mai mare decât media anilor
anteriori. Rugam în acest sens, ca în masura competentelor institutiei
dvs., sa verificati datele despre rata mortalitatii în România în
perioada 2010-2012 comparativ cu anii anteriori, întrucât daca datele
furnizate de media despre cresterea semnificativa a ratei mortalitatii
în perioada 2010-2012 sunt reale, regimul politic Traian Basescu poate
fi acuzat de genocid, conform tuturor normelor de drept international
umanitar. Reprezentantii regimului au pretextat initial ca masurile
antisociale tip genocid au fost impuse de Fondul Monetar International –
pretext dovedit ulterior ca fiind fals, institutia amintita controlând
de fapt reducerea cheltuielilor bugetare în ansamblul lor si nu pe cele
alocate salariilor, pensiilor si asistentei sociale ale populatiei.
Cheltuielile bugetare puteau fi reduse din acele domenii pe care regimul
Traian Basescu le-a denumit “investitii publice” dovedite în fapt ca
fiind pseudo-investitii, fara a fi necesar sa fie afect dreptul la viata
al cetatenilor. De fapt, banii publici au fost directionati catre
conturi private protejate politic, investitiile respective neaducând
nici un profit la bugetul de stat, nefiind investitii ca definitie
economica, ci simple achizitii de bunuri si servicii inutile si
supraevaluate prin care regimul Traian Basescu s-a autoalimentat
financiar. Nu pot exista circumstante atenuante pentru afectarea
dreptului la viata al cetatenilor pretextând masurile de austeritate
economica în conditiile în care în perioada 2009-2012, miliarde de euro
din banii publici retinuti de la cetatenii români, au fost directionati
catre conturi protejate politic, sub masca unor pseudo-investitii.
Speram ca v-am furnizat elemente concrete si suficiente care sa ateste
faptul ca nu exista stat de drept în România, ci un stat nedemocrat în
care institutiile sale, inclusiv justitia, folosesc din plin instrumente
autoritariste, practica discriminarea legislativa si socio-profesionala
a cetatenilor, încalcând drepturile fundamentale ale omului.
Regretam ca organismele internationale trebuie sa afle de la noi,
militarii români, ceea ce se întâmpla în România privind încalcarea
drepturilor omului, discriminarea, persecutia anumitor categorii de
cetateni sau încalcarea principiilor statului de drept. Toate acestea
reprezinta o realitate arhicunoscuta în România la care atât
institutiile politice, cât si cele ale statului român sunt partase si
responsabile, realitate cunoscuta însa mult mai putin lumii democratice,
fiind ascunsa cu buna stiinta de catre statul român si deturnata de
diversi politicieni. Pe de alta parte, consideram ca ne îndeplinim o
datorie de constiinta fata de poporul român prin faptul ca va informam
asupra a ceea ce se întâmpla cu adevarat în România.
În momentul lansarii acestei petitii, starea politica din România este
incerta si deosebit de tensionata. Presedintele României al carui regim a
provocat numeroase deviatii de la democratia autentica este suspendat,
toti politicienii sunt în stare de asteptare pentru noi alegeri
parlamentare (decembrie 2012), iar actualul Guvern si Parlament sunt
complet paralizate de lupta politica în care sunt angrenate cu
presedintele suspendat si cu mecanismele institutionale subordonate înca
acestuia. Guvernul si Parlamentul opozante presedintelui, cunosc
situatia militarilor, au promis ca o vor remedia, au avut si au
posibilitatea sa îndrepte abuzurile, însa nu ofera niciun semnal concret
în a înlatura starea de discriminare si de încalcare a drepturilor
fundamentale la care sunt supusi militarii români. Prin urmare, pentru
noi – militarii de cariera, starea de discriminare si de încalcare a
drepturilor noastre fundamentale este perpetuata continuu de la
01.01.2011 indiferent de situatia politica. Aceasta stare nu pare sa
aiba o finalitate apropiata, de aceea am apelat la sprijinul institutiei
dvs., nemaiavând încredere nici în statul român si nici în justitia
româna.
Noi – militarii români, facem parte din generatii diverse, unii fiind
mai în vârsta, altii mai tineri. În 1989, noi sau colegi de-ai nostri
ne-am pozitionat de partea poporului român, sfidând dictatura de atunci
si instrumentele sale pe care le recunoastem a fi folosite si acum si
care, desi au o fatada usor diferita, îsi pastreaza esenta. Suntem
constienti ca reprezentam o forta care poate pune capat în mod brusc
starii de semi-dictatura, de încalcare a drepturilor omului si de haos
politic existente în România, asa cum am procedat si în 1989, însa
consideram ca ceea ce s-a întâmplat atunci, nu se mai preteaza la
conditiile anului 2012, România fiind membra a diverselor aliante sau
uniuni internationale. De aceea, apreciind valorile fundamentale ale
democratiei autentice europene si internationale precum si drepturile
omului, solicitam cu respect interventia urgenta a institutiilor de
profil din statele democratice ale lumii pentru a determina România sa
redevina un stat de drept pentru toti cetatenii români.
Cu deosebita consideratie si speranta,
Militarii activi, în rezerva si în retragere ai Armatei României,
membrii familiilor noastre si cetatenii români care sprijina demersurile
democratice de eliminare a starii de discriminare si de încalcare a
drepturilor omului existente în România, conform semnaturilor si datelor
din tabelul anexat.
Inapoi la insemnarea sursa 721 COR ISCO 08
| |