|
Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa_antena3
Scrisoarea unui elev chinez: "SUA vor declara razboi Chinei si va izbucni cea De-a Treia Conflagratie Mondiala"
Sistemul educational din China a devenit faimos în întreaga lume pentru presiunea pe care o pune pe elevi si studenti. Examenul de intrare la liceu - cunoscut sub numele de gaokao - este foarte cunoscut pentru dificultatea crescuta, iar povesti cu elevi care aleg sa ajunga în spital, pe perfuzii, doar ca sa poata învata mai mult sunt din ce în ce mai raspândite.
Un profesor din China a postat pe site-ul Weibo eseul unui elev de clasa a VI-a, care pare sa fie la un pas de a claca (elevii fusesera pusi sa compuna o scrisoare imaginara despre rolul lor în societate). Compunerea a fost tradusa în limba engleza de Tea Leaf Nation:
"Timpul a trecut mult prea repede. Deja am ajuns la mijlocul semestrului si încep sa ma pregatesc serios pentru teste. Trebuie sa ma straduiesc mai mult, pentru ca daca nu o voi face si nu voi avea rezultate bune, notele mele nu vor creste iar parintii mei ma vor certa. Daca voi fi certat de parintii mei, atunci îmi voi pierde încrederea în mine si nu-mi voi mai termina studiile; daca nu îmi voi mai termina studiile, atunci nu voi absolvi nicio universitate; daca nu voi absolvi universitatea, atunci nu-mi voi putea gasi un loc de munca. Daca nu ma voi angaja, atunci nu voi putea face bani, si atunci nu-mi voi putea plati taxele. Ca o reactie în lant, daca eu nu îmi voi plati taxele, tarii mele îi va fi foarte greu sa plateasca salariile profesorilor. Daca ei nu vor fi bine platiti, atunci nu-si vor mai da silinta la catedra, iar acest lucru va avea un impact urias asupra viitorului tarii noastre. Daca acest lucru se va întâmpla, Chinei îi va fi foarte greu sa avanseze si sa se dezvolte, iar chinezii vor ajunge un popor tribal si înapoiat. Daca se va petrece asta, atunci SUA vor declara razboi Chinei, si va izbucni Cea De-a Treia Conflagratie Mondiala, si pentru ca ambele parti se vor lupta sa câstige, vor apela la armele nucleare. Daca vor folosi armele nucleare, atunci mediul înconjurator va fi distrus, iar atmosfera va fi pur si simplu ciuruita. Încalzirea globala va determina astfel topirea ghetii de la poli, iar nivelul apei din oceane va creste, iar atunci întreaga populatie a planetei va fi în pericol.
Pentru ca toata lumea sta pe umerii mei, atunci trebuie sa pun mâna sa învat, sa învat si iar sa învat, pentru a preveni aceasta tragedie!", scrie elevul chinez,
Un link spre www.bbc.co.uk cu imagini elocvente Sursa-'Gaokao fever'
Alt articol care trateaza aceiasi problema din alt unghi Sursa_adevarul
La ultima testare internationala, elevii din Shanghai au fost lideri absoluti, însa rezultatele arata ca si în provinciile sarace copiii învata pe brânci.
Rezultatele elevilor chinezi la testele internationale sunt de fiecare data remarcabile. Tara se poate lauda cu un sistem educational care le întrece pe multe din cele occidentale.
Dar si mentalitatea lucreaza în avantajul tinerilor. Ei nu se bazeaza pe noroc, nici pe vreo „grea mostenire", ci pur si simplu pe efort si disciplina intelectuala.
Andreas Schleicher, responsabil cu testarea PISA (n.r. - programul international pentru evaluarea elevilor) în cadrul Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), explica pentru BBC News succesul scolar al elevilor chinezi. „În China, ideea ca educatia este cheia pentru mobilitate si succes e foarte adânc înradacinata", spune Schleicher.
Dupa ultima testare, din 2009, nu era clar daca rezulatele obtinute de Shanghai si Hong Kong sunt relevante pentru toata tara sau sunt doar exceptii - „crema" intelectuala urbana a Chinei.
Verificarea notelor obtinute în noua provincii, dintre care unele foarte sarace, a produs o surpriza. „Shanghai este un caz exceptional, iar rezultatele de acolo au fost pe masura asteptarilor, însa rezultatele din provinciile sarace chiar m-au surprins", marturiseste Schleicher.
„Pâna si în zonele rurale si în mediile dezavantajate elevii fac performanta. Rezultatele arata tenacitatea copiilor, dorinta lor de a reusi în ciuda tuturor neajunsurilor. În aceasta privinta nu e nicio diferenta între copiii saraci si cei bogati", adauga Schleicher.
Investitie în educatie
Guvernul chinez nu a lasat OECD sa publice datele. Dar Schleicher spune ca rezultatele dezvaluie o societate care investeste în educatie atât individual, cât si la nivel colectiv.
„În provinciile sarace, scolile au adesea cele mai impozante cladiri. În Vest, cea mai impozanta cladire dintr-o zona saraca ar fi un mall. Din aceste detalii obtii imaginea unei societati care investeste în propriul viitor, mai degraba decât în consumul actual", spune reprezentantul OECD.
Schleicher explica si diferentele de mentalitate care îi departajeaza pe chinezi de americani si europeni: „Daca îi întrebati pe elevii americani, europeni si pe cei chinezi carui fapt se datoreaza succesul scolar, primii vor spune, în general, ca e vorba de noroc - s-au nascut talentati la matematica sau netalentati si atunci studiaza altceva.
Europenii obisnuiesc sa spuna ca e o mostenire sociala: tata a fost instalator, deci si eu voi deveni instalator. În China elevii spun: «depinde de efortul pe care îl depun; daca învat mult, pot reusi». Îsi asuma responsabilitati si trec peste obstacole fiind convinsi ca succesul si-l fac singuri, în loc sa dea vina pe sistem".
Clasament nou în 2013
Anul acesta va fi o noua runda de teste PISA, iar Schleicher mizeaza pe Brazilia, Turcia si Polonia ca urmatoarele tari ale caror rezultate se vor îmbunatati rapid.
În 2000, lideri au fost Finlanda, Japonia si Coreea de Sud. În 2003 - Finlanda si Hong Kong, în 2006 - Coreea de Sud, Taiwan si Finlanda, iar în 2009 China a fost liderul absolut al competitiei.
Dupa testul din 2009, presedintele american Barack Obama declara ca „natiunea care ne întrece în educatie acum va fi mai competitiva decât noi în viitor". E valabil pentru toate statele.
Urmatoarea runda va testa 500.000 de copii din peste 70 de tari, iar rezultatele vor fi publicate în decembrie anul viitor.Testele PISA sunt organizate o data la trei ani de catre OECD si evalueaza masura în care elevii aflati spre finalul educatiei obligatorii detin unele dintre competentele-cheie, cunostintele si deprinderile de baza esentiale pentru continuarea studiilor. Elevilor de 15 ani li se testeaza nivelul la lectura, matematica si stiinte.
Andreas Schleicher crede ca ministrii educatiei vor astepta cu stres rezultatele de anul viitor. „În trecut, politicienii puteau spune: ne-am descurcat mai bine decât acum un an, toata lumea poate avea succes", spune Schleicher, descriind tendinta rezultatelor la testele nationale de a creste de la un an la altul. „Însa aparitia testelor PISA le-a provocat un fior rece pe sira spinarii."
Nicio scuza
Dintre toate tarile, cel mai mare disconfort l-a resimtit Germania, unde „socul PISA" a venit sub forma descoperirii ca mult laudatul sistem de educatie german era în mod clar mediocru.
Pentru SUA, „socul PISA" a produs o modificare radicala a atitudinii: daca altadata nu erau deloc interesate de ce fac restul tarilor, acum împrumuta cu entuziasm idei de la altii.
„Educatia e un domeniu dominat de credinte si traditii, e o privire spre interior. Ca sistem, poti gasi mereu scuze si explicatii pentru insucces", spune Schleicher.
Ideea cu testele PISA a fost sa nu lase loc de scuze. „Se spune ca un sistem de educatie poate fi îmbunatatit doar în 25 de ani, dar uitati-va la Polonia si la Singapore, care au suferit schimbari mari într-un timp foarte scurt", mai spune Schleicher. „Testele PISA au aratat ca nu exista «inevitabil» în performantele unei scoli. Saracia nu mai este un destin."
Schleicher nu e de acord cu ideea ca de la copiii saraci trebuie sa ai asteptari mai mici. „Nu facem decât sa le oferim un pretext pentru delasare - veniti dintr-un mediu dezavantajat, deci în cazul vostru vom scadea nivelul, vom face lucrurile mai usoare. Însa acei copii tot trebuie sa concureze pe piata muncii. Tinerii din cele mai sarace tari sunt si ei competitori pe o piata globala. Nu se poate sa nu tii cont de perspectiva globala."
Schleicher spune ca oricine poate crea un sistem de educatie în care doar câtiva reusesc. Provocarea e sa tragi toata cohorta în sus. În China, asta presupune folosirea celor mai buni profesori în cele mai dure scoli.
"În China, ideea ca educatia este cheia pentru mobilitate si succes e foarte adânc înradacinata."
Andreas Schleicher responsabil cu organizarea testelor PISA
Obsesie nationala: admiterea la facultate
Gao kao, examenul de admitere la universitate, este telul suprem al oricarui tânar chinez. „The New York Times" scrie povestea unuia dintre milioanele de absolventi care, în fiecare an, se pregatesc draconic pentru examenul decisiv.
Timp de un an, Liu Qichao a studiat câte 14 pâna la 16 ore pe zi, cu o zi libera o data la trei saptamâni. Nu a lasat cartile din mâna nici macar în ziua examenului. „Vreau sa învat pâna în ultima clipa", marturisea tânarul.
Studenti care se roaga înainte de începerea examenului
Desi China se afla în permanenta schimbare, ritualul reprezentat de gao kao ramâne acelasi. Testul dureaza noua ore, se da o data pe an si este singurul mod în care se face admiterea la absolut toate universitatile din China. Aproximativ trei din cinci candidati reusesc sa-l treaca.
Familiile fac tot ce le sta în putinta pentru a-si ajuta copiii sa învete. De pilda în provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, elevii au studiat într-un spital, bransati la mastile de oxigen, în speranta ca asa îsi pot spori concentrarea.
Unele fete iau contraceptive pentru a nu avea „surpriza" unei menstruatii în timpul examenului, iar unii parinti promit recompense fabuloase în bani, masini sau vacante daca odrasla reuseste sa intre la o universitate de top.
În afara salii de examen, parintii asteapta cu încordare. O întârziere este dezastruoasa. Într-un an, o eleva a ajuns cu patru minute mai târziu si nu a mai fost primita în examen, în ciuda faptului ca si ea, si mama ei au îngenuncheat în fata examinatorului, implorându-l s-o lase.
Metodele de copiat sunt si ele sofisticate. Elevii si parintii recurg la tot arsenalul tehnologic de pe piata. Într-un an au fost prinsi la copiat 2.645 de elevi.
Criticii spun ca gao kao ilustreaza lipsurile unui sistem bazat pe memorare în loc de gândire independenta si creativitate. Însa obsesia nationala este de fapt un indicator al progresului.
Cea mai grea încercare
Frica de examenul final este atât de adânca încât copiii mai sensibili risca sa-l pice doar din cauza emotiilor. Esecul atrage întotdeauna furia familiei care a investit enorm atât resurse financiare, dar si emotionale. În plus, tânarul trebuie sa reia studiul înca un an si sa treaca din nou prin acelasi cosmar.
Inapoi la insemnarea sursa Huiduieli
Published 01 Decembrie 2012
| |