606 copy/paste Claca by Wiki

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-metapedia 

    Claca este un obicei popular caracterizat prin crearea cadrului si desfasurarea unei munci colective fiind totodata si un obicei de intrajutorare al comunitatii. Izvorita din sistemul vietii satului rominesc, ea este raspindita pe intreg cuprinsul tarii, prezentind unele particularitati, determinate de caracteristicile ocupatiilor specifice zonelor etnografice si de modul in care este practicata.

     Din punct de vedere al caracteristicilor muncilor effectuate, "Clacile" erau de mai multe feluri, fiind prestate de intrega colectivitate sau prin reprezentantii sai, grupati in functie de virsta si sex (tineretul, feciorii, barbatii, fetele si femeile) pentru a ajuta pe unul dintre sateni, atunci cind activitatea ce trebuiau sa o intreprinda, depasea puterea de munca a unei familii.

     Tot prin cadrul asigurat de "Claca" se rezolvau lucrarile de interes obstesc cum ar fi: amenajarea drumurilor, a podurilor, intretinerea finetelor, pasunilor si a padurilor sau a unor munci complexe, de natura agricola si edilitara. Procurarea materialelor de constructie (piatra, lemnul, facutul valatucilor, lipitul), ridicatul si acoperitul caselor, aratul, prasitul, seceratul, cositul si desfacutul porumbului erau prilejuri cind "se chemau in claca" satenii, cu precadere tineretul.

     De regula "Clacile" se faceau intr-o zi de sarbatoare pentru a participa cit mai multa lume. in timpul desfasurarii lor, munca se impletea cu cintatul. La terminarea lucrului se facea hora sau joc, iar "gazda clacii"avea datoria de a-i "omeni" pe participanti. O alta categorie de "Claci" era destinata torsului si pregatirii zestrei, pentru tinerele fete. in serile de toamna si iarna, ele erau organizate fie intr-o casa, fie afara, la o raspintie. in timpul lucrului se spuneau povesti, snoave, ghicitori si se cinta, iar gazda imbia pe cei prezenti cu mincare si bautura.

     Ivite in procesul muncii, din omenia, solidaritatea si spiritual de intrajutorare ce au caracterizat dintotdeauna pe taranii din satele rominesti, "Clacile" erau un schimb neincetat de servicii reciproce, menite a sustine si alimenta unitatea si coeziunea sociala a colectivitatii. Rostul practicarii lor nu era numai unul economic (sporeau ritmul de lucru, asigurau un cadru propice de transmitere a deprinderilor si cunostintelor de munca), ci si unul etico-cultural. in timpul "Clacilor", tinerii aveau posibilitatea de a se evidentia prin munca in fata colectivitatii si de a se cunoaste intre ei in vederea casatoriei. impreuna cu toate aceste functii, "Claca" mai era si un mijloc de circulatie si de creatie folclorica.