|
Sunt articole care exemplifica ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-voxpublica
42% dintre români îi reneaga pe Copernic si Galilei, 60% dintre elevi pe Hawking iar 73% pe Darwin! Importanta evolutionismului pentru cunoastere si democratie.
Un astronom grec, pe nume Aristarh din Samos, sustinea, prin anul 280 î.e.n., ca în centrul sistemului solar se afla Soarele si ca Pamântul orbiteaza în jurul acestuia alaturi de celelalte planete… Este primul savant creditat cu o asemenea idee. De asemenea, el spunea ca Soarele este mult mai mare decât planeta noastra. Viziunea heliocentrica a lui Aristarh a fost relativ ignorata la acel moment, desi s-au mai gasit câtiva, putini, astronomi care sa îi sustina ipoteza, precum Seleucus din Seleucia, cel care pentru prima data a explicat, în sec. 2 î.e.n. ca mareele sunt produse de Luna.
Aristarh venea cu o revolutie, neînteleasa aproape de nimeni în Europa, timp de aproape 1800 de ani, pâna la Copernic. O revolutie contraintuitiva care contrazicea ceea ce aparentele transformasera într-un loc comun. Toata lumea putea “vedea” cum, în fiecare dimineata soarele “rasare” pentru a da roata cerului si a “apune” seara… Parea de ordinul evidentei ca soarele este cel care se misca în jurul nostru… Dar gândirea critica, filosofia si stiinta încep cu un semn de întrebare pus, cu îndrazneala, chiar si celor mai familiare lucruri… De aceea pionierii în materie au contrariat atât de des societatile lor si au generat ostilitate si persecutii pentru ca au parut ca submineaza dulcea stabilite a lumii din jur, stabilitate catre care, psihologic vorbind, jinduiesc atâtia si pe care s-au bazat de regula status quo-ul social, religios si politic. Cine a îndraznit sa gândeasca si sa se îndoiasca mai departe de limitele acceptate social, s-a pus automat într-un conflict cu lumea asa cum a fost ea perceputa si înteleasa mai ales de catre societatile închise. O idee poate pulveriza un sistem, fiind cu atât mai “periculoasa” cu cât acesta este mai osificat si mai dogmatic… Copernic a ezitat pâna în utimul sau an de viata sa îsi publice teza heliocentrica, în 1543, când a acceptat sa o dea pentru tipar. Stia ca are dreptate si intuia contradictiile pe care sistemul sau le avea cu doctrina oficiala a Bisericii Catolice. Pe lânga astronom fiind si prelat, nu a cutezat timp de decenii sa îsi publice descoperirile lasându-si ideile sa circule doar în manuscris si într-un cerc restrâns de prieteni. Timp de 6 decenii în biserica s-a dezbatut daca sistemul heliocentric al lui Copernic sa fie considerat eretic sau nu. Sistemul asumat oficial era cel geocentric care punea Pamântul în centru. De altfel existau si referinte biblice care “întareau” opinia geocentrica, fiind invocat, printre altele si acest pasaj din Iosua Navi 10.13 “Si s-a oprit soarele si luna a stat pâna ce Dumnezeu a facut izbânda asupra vrajmasilor lor. Oare nu de aceea se scrie în Cartea Dreptului: “Soarele a stat în mijlocul cerului si nu s-a grabit catre asfintit aproape toata ziua”.O data cu sustinerea publica a lui Galilei pentru sistemul copernican, lucrurile au fost transate prin celebrul proces împotriva lui Galilei soldat cu condamnarea pentru “erezie” din 22 iunie 1633 când acesta a fost fortat sa abjure teoria heliocentrica e care o sustinea si a fost arestat la dominciliu pentru restul vietii sale iar cartile i-au fost interzise.
Astazi, 12 februarie este “Ziua Darwin” (Darwin Day) care se celebreaza în fiecare an de ziua savantului britanic care, asemeni astronomilor citati mai sus, a revolutionat profund viziunea noastra despre lume. Teoria evolutiei prin selectie naturala a stârnit dezbateri furtunoase. Daca ar fi fost enuntata în vremea lui Copernic sau Galileo, ar fi atras, mai mult ca sigur, reactia Inchizitiei. Între timp, descoperirile fosile si genetica au confirmat teoria darwiniana care a depasit de mult statutul de simpla ipoteza, devenind un fapt stiintific, o explicatie cuprinzatoare si verificabila obiectiv asumata de comunitatea stiintifica. Astrofizica secolului XX a explicat originea universului si evenimentele petrecute dupa Big Bang. Cartile de popularizare a stiintei semnate, printre altii de geniul de la Cambridge, Stephen Hawking, prezinta într-un limbaj pe întelesul oricui este doritor sa afle mai mult despre stiinta, reperele esentiale din istoria universului.
Sistemul educational ar trebui sa înglobeze astfel de informatii astfel încât sa conduca la alfabetizarea stiintifica a tinerilor. În 2005 un studiu a relevat însa faptul ca aproximativ 20% dintre americani cred în continuare, la aproape 5 secole dupa Copernic, ca Soarele este cel care se învârte în jurul Pamântului.În România însa, procentul celor care cred asta este dublu: 42%, dupa cum o arata studiul „Publicul românesc si stiinta” dat publicitatii în iulie 2010. În acelasi timp, un studiu guvernamental din 2007 arata ca elevii români din clasele VII-XII considera, în proportie de 60% ca nu stiinta, ci religia, explica mai bine originea universului.
Totodata, 73% dintre ei cred ca Dumnezeu a creat omul si doar 14% considera evolutionismul corect. Sunt procente uriase care arata, o data în plus, gravele deficiente ale învatamântului din România si influenta dogmatica a orelor de îndoctrinare religioasa, în buna masura responsabile pentru aceasta tragedie culturala a tinerelor generatii din tara noastra.
Deficitul de cultura stiintifica poate fi pus în corelatie cu cel de cultura civica si politica. De ce? Pentru ca, dincolo de asimilarea automata a unor date sau informatii, atât pentru cultura stiintifica, cât si pentru cea civica si politica, este nevoie de o anumita educatie si de stimularea unui anumit spirit critic si a unei dorinte de investigare. Asa cum unii resping stiinta si evolutionismul din cauza unor prejudecati sau viziuni extrem de conservatoare asupra lumii si vietii, la fel democratia are de înfruntat o ostilitate care vine din multe directii, inclusiv dinspre ignoranta si absenta spiritului critic sau transformarea acestuia din urma în forta demolatoare refractara la orice efort veritabil de constructie. Democratia se poate institui si consolida cu cetateni care îsi cunosc drepturile si care au cultivat pretuirea libertatii. Protestele din ultima luna la care am participat si despre care am scris mult si voi mai scrie dau o sansa pentru ridicarea standardelor prestatiei politice în tara noastra. În acelasi timp, cum bine stim, democratia este pândita atât de pericolul tiraniei cât si de cel al anarhiei. Traim vremuri tulburi care vor dura si, probabil, amplifica. Protestul pentru libertate si democratie va trebui dublat de punerea tarii noastre pe un drum autentic democratic. Or, pentru acest lucru, este nevoie de cunoasterea si întelegerea valorilor democratice. Nu e un acordaj simplu democratizarea unei tari, ci unul de finete. El cere reflectie, dezbatere si cooperare. Frustrarii pe care o încercam cu totii ca lucrurile merg rau în România, nu îi vom gasi solutii prin renuntarea la cadrele democratice si caderea în populism sau diverse forme de autoritarism. Nici iluzia “solutiilor salvatoare” sau a “partidelor perfecte” care vor revolutiona României nu trebuie sa o împartasim. Doar prin consolidarea democratiei si a pluralismului politic vom putea aspira de o iesire din colapsul actual. Pentru a descrie mai pe larg ce înteleg prin acest lucru pregatesc un editorial dedicate integral temei de rezolvare democratica a crizei actuale politice si sociale din România.
accesind linkul ajungeti inapoi la insemnarea sursa 527 Epidemia dansului
accesind acest link ajungeti in pagina home a blog-ului
| 
